Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   mk Во ресторан 3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31 [триесет и еден]

31 [triyesyet i yedyen]

Во ресторан 3

[Vo ryestoran 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. Ја- -и ----л /---ка----дн--п-ед---ењ-. Ј-- б- с---- / с----- е--- п---------- Ј-с б- с-к-л / с-к-л- е-н- п-е-ј-д-њ-. -------------------------------------- Јас би сакал / сакала едно предјадење. 0
Ј-s b- -akal / -ak-la ye-n- --y--јa---њ-e. Ј-- b- s---- / s----- y---- p------------- Ј-s b- s-k-l / s-k-l- y-d-o p-y-d-a-y-њ-e- ------------------------------------------ Јas bi sakal / sakala yedno pryedјadyeњye.
Doresc o salată. Јас би -а-ал -----ал- ---а--а---а. Ј-- б- с---- / с----- е--- с------ Ј-с б- с-к-л / с-к-л- е-н- с-л-т-. ---------------------------------- Јас би сакал / сакала една салата. 0
Јa---i-sakal /-sak--- --dna --l-t-. Ј-- b- s---- / s----- y---- s------ Ј-s b- s-k-l / s-k-l- y-d-a s-l-t-. ----------------------------------- Јas bi sakal / sakala yedna salata.
Doresc o supă. Ј-- -- -а-ал---с-кал- е-н--с-па. Ј-- б- с---- / с----- е--- с---- Ј-с б- с-к-л / с-к-л- е-н- с-п-. -------------------------------- Јас би сакал / сакала една супа. 0
Ј-s-b--sakal / sakala-yed-a---opa. Ј-- b- s---- / s----- y---- s----- Ј-s b- s-k-l / s-k-l- y-d-a s-o-a- ---------------------------------- Јas bi sakal / sakala yedna soopa.
Doresc un desert. Јас--- сак-л---са-ала еден ---ерт. Ј-- б- с---- / с----- е--- д------ Ј-с б- с-к-л / с-к-л- е-е- д-с-р-. ---------------------------------- Јас би сакал / сакала еден десерт. 0
Ј-s b- s-ka--/ sak-l--yedy-n-dy---ert. Ј-- b- s---- / s----- y----- d-------- Ј-s b- s-k-l / s-k-l- y-d-e- d-e-y-r-. -------------------------------------- Јas bi sakal / sakala yedyen dyesyert.
Doresc o îngheţată cu frişcă. Ј-с-би-с--------а--л- ед-н с----лед -о -ла-. Ј-- б- с---- / с----- е--- с------- с- ш---- Ј-с б- с-к-л / с-к-л- е-е- с-а-о-е- с- ш-а-. -------------------------------------------- Јас би сакал / сакала еден сладолед со шлаг. 0
Јa--bi-s-k--------ala ----e- ---dol--d--- s-la--. Ј-- b- s---- / s----- y----- s-------- s- s------ Ј-s b- s-k-l / s-k-l- y-d-e- s-a-o-y-d s- s-l-g-. ------------------------------------------------- Јas bi sakal / sakala yedyen sladolyed so shlagu.
Doresc fructe sau brânză. Ја-----са-а--- -ака-а --о-----ли-с-р-ње. Ј-- б- с---- / с----- о----- и-- с------ Ј-с б- с-к-л / с-к-л- о-о-ј- и-и с-р-њ-. ---------------------------------------- Јас би сакал / сакала овошје или сирење. 0
Јas bi-s---l /-----l--ov-s-ј-e-il-----y--ye. Ј-- b- s---- / s----- o------- i-- s-------- Ј-s b- s-k-l / s-k-l- o-o-h-y- i-i s-r-e-y-. -------------------------------------------- Јas bi sakal / sakala ovoshјye ili siryeњye.
Vrem să luăm micul dejun. Ни- с-к-ме да--ојад--а-е. Н-- с----- д- п---------- Н-е с-к-м- д- п-ј-д-в-м-. ------------------------- Ние сакаме да појадуваме. 0
Niy- ------e -a---ј-d-ova---. N--- s------ d- p------------ N-y- s-k-m-e d- p-ј-d-o-a-y-. ----------------------------- Niye sakamye da poјadoovamye.
Vrem să mâncăm prânzul. Ние сака-е -- ру-ам-. Н-- с----- д- р------ Н-е с-к-м- д- р-ч-м-. --------------------- Ние сакаме да ручаме. 0
N-ye -----ye-d---oo-hamy-. N--- s------ d- r--------- N-y- s-k-m-e d- r-o-h-m-e- -------------------------- Niye sakamye da roochamye.
Vrem să cinăm. Ние сакам-----в-чера--. Н-- с----- д- в-------- Н-е с-к-м- д- в-ч-р-м-. ----------------------- Ние сакаме да вечераме. 0
N-ye sa-a--e-d- vy-c--eram--. N--- s------ d- v------------ N-y- s-k-m-e d- v-e-h-e-a-y-. ----------------------------- Niye sakamye da vyechyeramye.
Ce doriţi la micul dejun? Ш------а-е-з--п--а--к? Ш-- с----- з- п------- Ш-о с-к-т- з- п-ј-д-к- ---------------------- Што сакате за појадок? 0
S-to-s--aty- ---po--d-k? S--- s------ z- p------- S-t- s-k-t-e z- p-ј-d-k- ------------------------ Shto sakatye za poјadok?
Chiflă cu gem şi miere? Л-п-и----- м-р-а--- и -ед? Л------ с- м------- и м--- Л-п-и-а с- м-р-а-а- и м-д- -------------------------- Лепчиња со мармалад и мед? 0
Ly-p---њa--o m--m-l-- i ---d? L-------- s- m------- i m---- L-e-c-i-a s- m-r-a-a- i m-e-? ----------------------------- Lyepchiњa so marmalad i myed?
Pâine prăjită cu salam şi brânză? Т--т--о---л--си---си-е-е? Т--- с- к------ и с------ Т-с- с- к-л-а-и и с-р-њ-? ------------------------- Тост со колбаси и сирење? 0
To-- -o---lbasi i-s-ry--y-? T--- s- k------ i s-------- T-s- s- k-l-a-i i s-r-e-y-? --------------------------- Tost so kolbasi i siryeњye?
Un ou fiert? Едно-варено ј---е? Е--- в----- ј----- Е-н- в-р-н- ј-ј-е- ------------------ Едно варено јајце? 0
Y-dno v--y--o -aј-z--? Y---- v------ ј------- Y-d-o v-r-e-o ј-ј-z-e- ---------------------- Yedno varyeno јaјtzye?
Un ochi? Е-но јајц--на око? Е--- ј---- н- о--- Е-н- ј-ј-е н- о-о- ------------------ Едно јајце на око? 0
Ye-no-јa-t-y--------? Y---- ј------ n- o--- Y-d-o ј-ј-z-e n- o-o- --------------------- Yedno јaјtzye na oko?
O omletă? Ед----мл-т? Е--- о----- Е-е- о-л-т- ----------- Еден омлет? 0
Ye---n o-lye-? Y----- o------ Y-d-e- o-l-e-? -------------- Yedyen omlyet?
Vă rog încă un iaurt. М--ам, -------е---огу--. М----- у--- е--- ј------ М-л-м- у-т- е-е- ј-г-р-. ------------------------ Молам, уште еден јогурт. 0
Mo-am- oo-htye y--ye-------ort. M----- o------ y----- ј-------- M-l-m- o-s-t-e y-d-e- ј-g-o-r-. ------------------------------- Molam, ooshtye yedyen јoguoort.
Vă rog încă sare şi piper. Мол-м--у------л-и-----р. М----- у--- с-- и б----- М-л-м- у-т- с-л и б-б-р- ------------------------ Молам, уште сол и бибер. 0
M-l-m,-o-s---e s-l i----yer. M----- o------ s-- i b------ M-l-m- o-s-t-e s-l i b-b-e-. ---------------------------- Molam, ooshtye sol i bibyer.
Vă rog un pahar cu apă. Мол-м, у--- ед-а-ч-ш---ода. М----- у--- е--- ч--- в---- М-л-м- у-т- е-н- ч-ш- в-д-. --------------------------- Молам, уште една чаша вода. 0
M-lam----shty- y-dn--c-asha v-da. M----- o------ y---- c----- v---- M-l-m- o-s-t-e y-d-a c-a-h- v-d-. --------------------------------- Molam, ooshtye yedna chasha voda.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!