Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   uk В ресторані 3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31 [тридцять один]

31 [trydtsyatʹ odyn]

В ресторані 3

[V restorani 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. Я ----------ку. Я х--- з------- Я х-ч- з-к-с-у- --------------- Я хочу закуску. 0
YA khoc-- -ak--k-. Y- k----- z------- Y- k-o-h- z-k-s-u- ------------------ YA khochu zakusku.
Doresc o salată. Я --ч- -ала-. Я х--- с----- Я х-ч- с-л-т- ------------- Я хочу салат. 0
Y- --och--s-la-. Y- k----- s----- Y- k-o-h- s-l-t- ---------------- YA khochu salat.
Doresc o supă. Я -о---су-. Я х--- с--- Я х-ч- с-п- ----------- Я хочу суп. 0
YA-k-och----p. Y- k----- s--- Y- k-o-h- s-p- -------------- YA khochu sup.
Doresc un desert. Я-хо-- д-с-р-. Я х--- д------ Я х-ч- д-с-р-. -------------- Я хочу десерт. 0
Y- k--c---des-rt. Y- k----- d------ Y- k-o-h- d-s-r-. ----------------- YA khochu desert.
Doresc o îngheţată cu frişcă. Я-хо-- мо----во з-------ми. Я х--- м------- з в-------- Я х-ч- м-р-з-в- з в-р-к-м-. --------------------------- Я хочу морозиво з вершками. 0
Y- k---h-----o---o ------hk---. Y- k----- m------- z v--------- Y- k-o-h- m-r-z-v- z v-r-h-a-y- ------------------------------- YA khochu morozyvo z vershkamy.
Doresc fructe sau brânză. Я-хочу ф-укт----о --р. Я х--- ф----- а-- с--- Я х-ч- ф-у-т- а-о с-р- ---------------------- Я хочу фрукти або сир. 0
Y--kh---------ty -bo ---. Y- k----- f----- a-- s--- Y- k-o-h- f-u-t- a-o s-r- ------------------------- YA khochu frukty abo syr.
Vrem să luăm micul dejun. Ми -о--мо-сн-д-т-. М- х----- с------- М- х-ч-м- с-і-а-и- ------------------ Ми хочемо снідати. 0
M- --oc-em--sn----y. M- k------- s------- M- k-o-h-m- s-i-a-y- -------------------- My khochemo snidaty.
Vrem să mâncăm prânzul. Ми хо-е-о--б---ти. М- х----- о------- М- х-ч-м- о-і-а-и- ------------------ Ми хочемо обідати. 0
My--h--hemo-o---a--. M- k------- o------- M- k-o-h-m- o-i-a-y- -------------------- My khochemo obidaty.
Vrem să cinăm. М- хоч-мо---че----. М- х----- в-------- М- х-ч-м- в-ч-р-т-. ------------------- Ми хочемо вечеряти. 0
My kho-h--- v-------t-. M- k------- v---------- M- k-o-h-m- v-c-e-y-t-. ----------------------- My khochemo vecheryaty.
Ce doriţi la micul dejun? Що-Ви -о--те----с-і-а---? Щ- В- х----- н- с-------- Щ- В- х-ч-т- н- с-і-а-о-? ------------------------- Що Ви хочете на сніданок? 0
Shc-o-Vy k---he-e n--sn--an-k? S---- V- k------- n- s-------- S-c-o V- k-o-h-t- n- s-i-a-o-? ------------------------------ Shcho Vy khochete na snidanok?
Chiflă cu gem şi miere? Б-ло-ку - -ар-е------і----ом? Б------ з м--------- і м----- Б-л-ч-у з м-р-е-а-о- і м-д-м- ----------------------------- Булочку з мармеладом і медом? 0
Bul-c-k- z ---m-l--om ------m? B------- z m--------- i m----- B-l-c-k- z m-r-e-a-o- i m-d-m- ------------------------------ Bulochku z marmeladom i medom?
Pâine prăjită cu salam şi brânză? То-т ---о--а--ю і --р-м? Т--- з к------- і с----- Т-с- з к-в-а-о- і с-р-м- ------------------------ Тост з ковбасою і сиром? 0
T-st z ko-b--oy- i--yr-m? T--- z k-------- i s----- T-s- z k-v-a-o-u i s-r-m- ------------------------- Tost z kovbasoyu i syrom?
Un ou fiert? Вар--е--й-е? В----- я---- В-р-н- я-ц-? ------------ Варене яйце? 0
Va-e-- -a-̆-se? V----- y------- V-r-n- y-y-t-e- --------------- Varene yay̆tse?
Un ochi? Яєч--? Я----- Я-ч-ю- ------ Яєчню? 0
Ya-e---yu? Y--------- Y-y-c-n-u- ---------- Yayechnyu?
O omletă? Омл-т? О----- О-л-т- ------ Омлет? 0
Oml--? O----- O-l-t- ------ Omlet?
Vă rog încă un iaurt. Бу---ласк---щ- --г--т. Б---------- щ- й------ Б-д---а-к-, щ- й-г-р-. ---------------------- Будь-ласка, ще йогурт. 0
B-d------a,--h--- y--h-r-. B---------- s---- y------- B-d---a-k-, s-c-e y-o-u-t- -------------------------- Budʹ-laska, shche y̆ohurt.
Vă rog încă sare şi piper. Б--------а- -----ль і-п-рец-. Б---------- щ- с--- і п------ Б-д---а-к-, щ- с-л- і п-р-ц-. ----------------------------- Будь-ласка, ще сіль і перець. 0
Bud----s-a- s---e ---- i pe-----. B---------- s---- s--- i p------- B-d---a-k-, s-c-e s-l- i p-r-t-ʹ- --------------------------------- Budʹ-laska, shche silʹ i peretsʹ.
Vă rog un pahar cu apă. Б-----а-к----е --л-н----о-и. Б---------- щ- с------ в---- Б-д---а-к-, щ- с-л-н-у в-д-. ---------------------------- Будь-ласка, ще склянку води. 0
B-----aska,-shc----kly-n----od-. B---------- s---- s------- v---- B-d---a-k-, s-c-e s-l-a-k- v-d-. -------------------------------- Budʹ-laska, shche sklyanku vody.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!