Dicționar de expresii

ro La restaurant 4   »   de Im Restaurant 4

32 [treizeci şi doi]

La restaurant 4

La restaurant 4

32 [zweiunddreißig]

Im Restaurant 4

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Germană Joaca Mai mult
O porţie de cartofi prăjiţi cu ketchup. E---a- -omm-s f---es-----K-tchu-. E----- P----- f----- m-- K------- E-n-a- P-m-e- f-i-e- m-t K-t-h-p- --------------------------------- Einmal Pommes frites mit Ketchup. 0
Şi două cu maioneză. Un- --e-m-l--it-M----n----. U-- z------ m-- M---------- U-d z-e-m-l m-t M-y-n-a-s-. --------------------------- Und zweimal mit Mayonnaise. 0
Şi trei porţii de cârnaţi prăjiţi cu muştar. U----r--m-l B----ur-t -i- -e--. U-- d------ B-------- m-- S---- U-d d-e-m-l B-a-w-r-t m-t S-n-. ------------------------------- Und dreimal Bratwurst mit Senf. 0
Ce fel de legume aveţi? Was --- Gem-se -a--n-Si-? W-- f-- G----- h---- S--- W-s f-r G-m-s- h-b-n S-e- ------------------------- Was für Gemüse haben Sie? 0
Aveţi fasole? Ha-e- S-e--o-n--? H---- S-- B------ H-b-n S-e B-h-e-? ----------------- Haben Sie Bohnen? 0
Aveţi conopidă? H-be- --- -lu-e--ohl? H---- S-- B---------- H-b-n S-e B-u-e-k-h-? --------------------- Haben Sie Blumenkohl? 0
Eu mănânc cu plăcere porumb. Ic- -----gern Mais. I-- e--- g--- M---- I-h e-s- g-r- M-i-. ------------------- Ich esse gern Mais. 0
Eu mănânc cu plăcere castraveţi. I-h-e-s--gern Gu-k--. I-- e--- g--- G------ I-h e-s- g-r- G-r-e-. --------------------- Ich esse gern Gurken. 0
Eu mănânc cu plăcere roşii. Ic--esse ge-- Tom-ten. I-- e--- g--- T------- I-h e-s- g-r- T-m-t-n- ---------------------- Ich esse gern Tomaten. 0
Mâncaţi şi praz cu plăcere? Es-e----e---c----rn----c-? E---- S-- a--- g--- L----- E-s-n S-e a-c- g-r- L-u-h- -------------------------- Essen Sie auch gern Lauch? 0
Mâncaţi şi varză murată cu plăcere? E---- -i- ---- ---n--a---kr-u-? E---- S-- a--- g--- S---------- E-s-n S-e a-c- g-r- S-u-r-r-u-? ------------------------------- Essen Sie auch gern Sauerkraut? 0
Mâncaţi şi linte cu plăcere? E---n-Sie ---h ger--L--sen? E---- S-- a--- g--- L------ E-s-n S-e a-c- g-r- L-n-e-? --------------------------- Essen Sie auch gern Linsen? 0
Mănânci şi tu morcovi cu plăcere? Is-- du --c- -----Ka-ot-e-? I--- d- a--- g--- K-------- I-s- d- a-c- g-r- K-r-t-e-? --------------------------- Isst du auch gern Karotten? 0
Mănânci şi tu broccoli cu plăcere? Isst d- a-----ern --ok-oli? I--- d- a--- g--- B-------- I-s- d- a-c- g-r- B-o-k-l-? --------------------------- Isst du auch gern Brokkoli? 0
Mănânci şi tu ardei cu plăcere? I--- d- -u-h--e-- Papri-a? I--- d- a--- g--- P------- I-s- d- a-c- g-r- P-p-i-a- -------------------------- Isst du auch gern Paprika? 0
Mie nu-mi place ceapa. I---m-g-k-i-- -w-e-e--. I-- m-- k---- Z-------- I-h m-g k-i-e Z-i-b-l-. ----------------------- Ich mag keine Zwiebeln. 0
Mie nu-mi plac măslinele. I-h m-g---i-e-Oliv-n. I-- m-- k---- O------ I-h m-g k-i-e O-i-e-. --------------------- Ich mag keine Oliven. 0
Mie nu-mi plac ciupercile. Ic--m-g-k--ne P-lze. I-- m-- k---- P----- I-h m-g k-i-e P-l-e- -------------------- Ich mag keine Pilze. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile tonale

Majoritatea limbilor vorbite în lume sunt limbi tonale. În cazul acestor limbi, intensitatea tonurilor este importantă. Aceasta defineşte semnificaţia cuvintelor sau a silabelor. Astfel, tonul este parte integrantă a cuvântului. Majoritatea limbilor vorbite în Asia sunt limbi tonale. De exemplu, chineza, thai şi vietnameza. Există limbi tonale şi în Africa. Numeroase limbi indigene din America sunt şi ele limbi tonale. Limbile indo-germanice conţin în mare parte elemente tonale. Este exemplul limbii suedeze şi limbii sârbe. Numărul intensităţilor tonale variază în funcţie de limbă. În chineză, distingem patru înălţimi tonale diferite. Silaba ma poate avea patru semnificaţii. Acestea sunt mamă, cânepă, cal şi a bombăni. Ceea ce este interesant este faptul că limbile tonale au şi un efect asupra auzului nostru. Acest lucru a fost demonstrat în cadrul studiilor asupra auzului absolut. Auzul absolut este capacitatea de a defini cu precizie tonalităţile auzite. În Europa şi America, nu întâlnim auzul absolut decât foarte rar. Mai puţin de o persoană la o mie de locuitori îl deţine. Acest lucru este diferit la locutorii nativi chinezi. Printre aceştia, de nouă ori mai multe persoane au această capacitate deosebită. Atunci când am fost copii mici, cu toţii am avut auz absolut. De fapt, el ne este necesar pentru a învăţa să vorbim. Din păcate, el se pierde la majoritatea oamenilor. Înălţimea tonalităţilor este evident foarte importantă în muzică. Acest lucru este valabil pentru toate culturile care vorbesc o limbă tonală. Ele trebuie să respecte melodicitatea cu precizie. Fără de care un cântec minunat de dragoste s-ar transforma într-un cânt absurd !
Știați?
Punjaba este considerată limbă indo-iraniană. Este vorbită nativ de circa 130 de milioane de oameni. Majoritatea lor locuiesc în Pakistan. Cu toate acestea, este vorbită și în statul indian Punjab. Punjaba este foarte rar utilizată ca limbă scrisă în Pakistan. Situația e diferită în India, deoarece acolo limba are statut oficial. Punjaba are propria sa formă de scriere. Are, de asemenea, o foarte lungă tradiție literară. Au fost găsite texte care sunt vechi de peste 1000 de ani. Punjaba este interesantă și din punct de vedere fonologic. Asta deoarece este o limbă tonală. Limbile tonale se caracterizează prin faptul că silaba accentuată schimbă sensul cuvântului. În punjabă, accentuarea se poate face cu trei timbre diferite. Acest fapt e foarte rar și neobișnuit pentru limbile indo-europene. Asta face limba punjabă să fie foarte atractivă!