Dicționar de expresii

ro În tren   »   bg Във влака

34 [treizeci şi patru]

În tren

În tren

34 [трийсет и четири]

34 [triyset i chetiri]

Във влака

[Vyv vlaka]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Acesta este trenul spre Berlin? Т-в--ли е -лак-- -а Берл-н? Т--- л- е в----- з- Б------ Т-в- л- е в-а-ъ- з- Б-р-и-? --------------------------- Това ли е влакът за Берлин? 0
To-- -i--- v-------a B-r---? T--- l- y- v----- z- B------ T-v- l- y- v-a-y- z- B-r-i-? ---------------------------- Tova li ye vlakyt za Berlin?
Când pleacă trenul? Ког--т-ъ----в-акъ-? К--- т----- в------ К-г- т-ъ-в- в-а-ъ-? ------------------- Кога тръгва влакът? 0
Ko-- -ry--a ----yt? K--- t----- v------ K-g- t-y-v- v-a-y-? ------------------- Koga trygva vlakyt?
Când ajunge trenul la Berlin? К-г------т--- -л--ъ----Бе-л--? К--- п------- в----- в Б------ К-г- п-и-т-г- в-а-ъ- в Б-р-и-? ------------------------------ Кога пристига влакът в Берлин? 0
Ko-a -ris-i-- -----t-v -----n? K--- p------- v----- v B------ K-g- p-i-t-g- v-a-y- v B-r-i-? ------------------------------ Koga pristiga vlakyt v Berlin?
Scuzaţi-mă, pot să trec? И-----т-- м--е -- ----ина? И-------- м--- л- д- м---- И-в-н-т-, м-ж- л- д- м-н-? -------------------------- Извинете, може ли да мина? 0
Izvin-----moz-e--i d--min-? I-------- m---- l- d- m---- I-v-n-t-, m-z-e l- d- m-n-? --------------------------- Izvinete, mozhe li da mina?
Cred că acesta este locul meu. Ми------- -ов--е--о--о--я--о. М----- ч- т--- е м---- м----- М-с-я- ч- т-в- е м-е-о м-с-о- ----------------------------- Мисля, че това е моето място. 0
M-sl-a, ch- --v- -- moeto --asto. M------ c-- t--- y- m---- m------ M-s-y-, c-e t-v- y- m-e-o m-a-t-. --------------------------------- Mislya, che tova ye moeto myasto.
Cred că staţi pe locul meu. М-----------дит- на -о-т- --сто. М----- ч- с----- н- м---- м----- М-с-я- ч- с-д-т- н- м-е-о м-с-о- -------------------------------- Мисля, че седите на моето място. 0
M-s-ya, c-e -e-it--n- mo-t------to. M------ c-- s----- n- m---- m------ M-s-y-, c-e s-d-t- n- m-e-o m-a-t-. ----------------------------------- Mislya, che sedite na moeto myasto.
Unde este vagonul de dormit? Къ-е-- с-а----т -аг--? К--- е с------- в----- К-д- е с-а-н-я- в-г-н- ---------------------- Къде е спалният вагон? 0
Ky-e-y--spal-iy-t v-go-? K--- y- s-------- v----- K-d- y- s-a-n-y-t v-g-n- ------------------------ Kyde ye spalniyat vagon?
Vagonul de dormit este la capătul trenului. Сп-лн--т----он - -----я--а---ака. С------- в---- е в к--- н- в----- С-а-н-я- в-г-н е в к-а- н- в-а-а- --------------------------------- Спалният вагон е в края на влака. 0
Spa-n---- v--o--ye---k--ya na vl-ka. S-------- v---- y- v k---- n- v----- S-a-n-y-t v-g-n y- v k-a-a n- v-a-a- ------------------------------------ Spalniyat vagon ye v kraya na vlaka.
Şi unde este vagonul restaurant? – În faţă. А-къде-----го--ре-т-р--т-т--–-В--а-алото. А к--- е в----------------- – В н-------- А к-д- е в-г-н-р-с-о-а-т-т- – В н-ч-л-т-. ----------------------------------------- А къде е вагон-ресторантът? – В началото. 0
A kyde-----a-on--e-t-rant-t? - V -a----o-o. A k--- y- v----------------- – V n--------- A k-d- y- v-g-n-r-s-o-a-t-t- – V n-c-a-o-o- ------------------------------------------- A kyde ye vagon-restorantyt? – V nachaloto.
Pot să dorm jos? Мож- ---д--спя--о--? М--- л- д- с-- д---- М-ж- л- д- с-я д-л-? -------------------- Може ли да спя долу? 0
Moz-e ----a s----d-lu? M---- l- d- s--- d---- M-z-e l- d- s-y- d-l-? ---------------------- Mozhe li da spya dolu?
Pot să dorm la mijloc? М-же ли--а-----в -ред-та? М--- л- д- с-- в с------- М-ж- л- д- с-я в с-е-а-а- ------------------------- Може ли да спя в средата? 0
Mo----li -a----- v s--da-a? M---- l- d- s--- v s------- M-z-e l- d- s-y- v s-e-a-a- --------------------------- Mozhe li da spya v sredata?
Pot să dorm sus? М-же л- ---спя-го--? М--- л- д- с-- г---- М-ж- л- д- с-я г-р-? -------------------- Може ли да спя горе? 0
Mo-he -i da -py--gore? M---- l- d- s--- g---- M-z-e l- d- s-y- g-r-? ---------------------- Mozhe li da spya gore?
Când ajungem la graniţă? К-га--- с-игн-м-гран--а--? К--- щ- с------ г--------- К-г- щ- с-и-н-м г-а-и-а-а- -------------------------- Кога ще стигнем границата? 0
K--a -hch- --i-ne--gr--its---? K--- s---- s------ g---------- K-g- s-c-e s-i-n-m g-a-i-s-t-? ------------------------------ Koga shche stignem granitsata?
Cât durează călătoria până la Berlin? К-лко--рае-път-ва-е-- д---е-л--? К---- т--- п--------- д- Б------ К-л-о т-а- п-т-в-н-т- д- Б-р-и-? -------------------------------- Колко трае пътуването до Берлин? 0
K-l-o --ae p-t----e-o----B-rlin? K---- t--- p--------- d- B------ K-l-o t-a- p-t-v-n-t- d- B-r-i-? -------------------------------- Kolko trae pytuvaneto do Berlin?
Are trenul întârziere? В--кът--ма-ли з--ъсн-н--? В----- и-- л- з---------- В-а-ъ- и-а л- з-к-с-е-и-? ------------------------- Влакът има ли закъснение? 0
Vl--y- i----- -----n-n--? V----- i-- l- z---------- V-a-y- i-a l- z-k-s-e-i-? ------------------------- Vlakyt ima li zakysnenie?
Aveţi ceva de citit? Има-- ли-н-що за-ч---н-? И---- л- н--- з- ч------ И-а-е л- н-щ- з- ч-т-н-? ------------------------ Имате ли нещо за четене? 0
Ima-e ------h--o--- ch-t-ne? I---- l- n------ z- c------- I-a-e l- n-s-c-o z- c-e-e-e- ---------------------------- Imate li neshcho za chetene?
Se poate primi aici ceva de mâncat şi de băut? Ту--мо-е--- д- се -у-и -е-- з- --е-е --п--не? Т-- м--- л- д- с- к--- н--- з- я---- и п----- Т-к м-ж- л- д- с- к-п- н-щ- з- я-е-е и п-е-е- --------------------------------------------- Тук може ли да се купи нещо за ядене и пиене? 0
Tu---oz-- -- da se --pi n---cho za-y-dene---p-e--? T-- m---- l- d- s- k--- n------ z- y----- i p----- T-k m-z-e l- d- s- k-p- n-s-c-o z- y-d-n- i p-e-e- -------------------------------------------------- Tuk mozhe li da se kupi neshcho za yadene i piene?
Mă treziţi vă rog la ora 7.00? Бихте--и -е-с--у---и в 7.0- ч--а,-моля? Б---- л- м- с------- в 7--- ч---- м---- Б-х-е л- м- с-б-д-л- в 7-0- ч-с-, м-л-? --------------------------------------- Бихте ли ме събудили в 7.00 часа, моля? 0
Bikhte li m--syb-d--- v ---- chasa, -----? B----- l- m- s------- v 7--- c----- m----- B-k-t- l- m- s-b-d-l- v 7-0- c-a-a- m-l-a- ------------------------------------------ Bikhte li me sybudili v 7.00 chasa, molya?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Bebeluşii citesc pe buze !

Atunci când bebeluşii învaţă să vorbească, privesc gura părinţilor lor. Acest lucru a fost descoperit de cercetătorii în psihologie aplicată. La vârsta de aproximativ 6 luni, bebeluşii încep să citească pe buze. Ei învaţă astfel ce formă trebuie să-i dea gurii pentru a produce sunete. La vârsta de un an, bebeluşii înţeleg deja câteva cuvinte. De la această vârstă, încep să privească din nou oamenii în ochi. Astfel, ei obţin multe informaţii. Ei recunosc din expresia ochilor dacă părinţii lor sunt fericiţi sau trişti. Ei învaţă astfel să cunoască lumea sentimentelor. Acest lucru devine interesant atunci când li se vorbeşte într-o limbă străină. Bebeluşii încep atunci să citească din nou pe buze. Astfel, ei învaţă să producă şi sunete străine. Iată de ce, atunci când le vorbim bebeluşilor, trebuie să privim spre ei. Pe de altă parte, bebeluşii au nevoie de dialog pentru a-şi dezvolta limbajul. De fapt, părinţii repetă foarte des ceea ce spun bebeluşii. Astfel, bebeluşii au un feedback asupra cuvintelor lor. Ceea ce este foarte important pentru copiii mici. Ei ştiu atunci că sunt înţeleşi. Această confirmare îi motivează pe bebeluşi. Lor le face plăcere în continuare să înveţe să vorbească. Nu este de ajuns să le punem bebeluşilor înregistrări audio. Studiile dovedesc că bebeluşii ştiu cu adevărat să citească pe buze. În experimente, s-au pus filmuleţe copiilor mici fără sunet. Filmuleţe atât în limba maternă, cât şi într-o limbă străină. Bebeluşii au privit mai mult filmuleţele în propria lor limbă. Au fost şi mult mai atenţi. Însă primele cuvinte ale bebeluşilor sunt aceleaşi în întreaga lume. ‘Mama’ şi ‘Tata’ sunt uşor de pronunţat în orice limbă!
Știați?
Poloneza este considerată limbă slavică de vest. Este limba nativă a peste 45 de milioane de oameni. Acești oameni trăiesc cu precădere în Polonia și în mai multe țări est-europene. Emigranții polonezi și-au dus cu ei limba și pe alte continente. Drept rezultat, aproximativ 60 de milioane de vorbitori polonezi trăiesc în întreaga lume. Este limba slavică cea mai vorbită, după rusă. Poloneza este puternic legată de cehă și slovacă. Limba modernă poloneză s-a dezvoltat din diferite dialecte. Astăzi, nu mai există aceste dialecte, deoarece majoritatea polonezilor folosesc limba standard. Alfabetul polonez este scris în caractere latine și are 35 de litere. Penultima silabă a unui cuvânt e întotdeauna accentuată. Gramatica conține șapte cazuri și trei genuri. Asta înseamnă că aproape fiecare cuvânt e declinat sau conjugat. Prin urmare, poloneza nu e considerată neapărat cea mai ușoară dintre limbi. Dar va deveni în curând una din cele mai importante limbi europene!