Dicționar de expresii

ro În tren   »   el Στο τρένο

34 [treizeci şi patru]

În tren

În tren

34 [τριάντα τέσσερα]

34 [triánta téssera]

Στο τρένο

[Sto tréno]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
Acesta este trenul spre Berlin? Αυ-- ε-ν-- τ--τ-έ----ια Β----ίνο; Α--- ε---- τ- τ---- γ-- Β-------- Α-τ- ε-ν-ι τ- τ-έ-ο γ-α Β-ρ-λ-ν-; --------------------------------- Αυτό είναι το τρένο για Βερολίνο; 0
A--ó-eín-i------én- g---Be--l-no? A--- e---- t- t---- g-- B-------- A-t- e-n-i t- t-é-o g-a B-r-l-n-? --------------------------------- Autó eínai to tréno gia Berolíno?
Când pleacă trenul? Πότ---να-ωρ-ί το-τ-έ-ο; Π--- α------- τ- τ----- Π-τ- α-α-ω-ε- τ- τ-έ-ο- ----------------------- Πότε αναχωρεί το τρένο; 0
P--e --achō--í-t- tr-no? P--- a-------- t- t----- P-t- a-a-h-r-í t- t-é-o- ------------------------ Póte anachōreí to tréno?
Când ajunge trenul la Berlin? Πότε -τ---ι -- -ρ--ο --ο Βε-ολί-ο; Π--- φ----- τ- τ---- σ-- Β-------- Π-τ- φ-ά-ε- τ- τ-έ-ο σ-ο Β-ρ-λ-ν-; ---------------------------------- Πότε φτάνει το τρένο στο Βερολίνο; 0
P-t---ht-nei-----rén- sto--e-o--no? P--- p------ t- t---- s-- B-------- P-t- p-t-n-i t- t-é-o s-o B-r-l-n-? ----------------------------------- Póte phtánei to tréno sto Berolíno?
Scuzaţi-mă, pot să trec? Μ--συ-χ--εί-ε---π-ρώ-να--ε--σω; Μ- σ---------- μ---- ν- π------ Μ- σ-γ-ω-ε-τ-, μ-ο-ώ ν- π-ρ-σ-; ------------------------------- Με συγχωρείτε, μπορώ να περάσω; 0
Me--y--hō------ -p--ṓ n- -er---? M- s----------- m---- n- p------ M- s-n-h-r-í-e- m-o-ṓ n- p-r-s-? -------------------------------- Me synchōreíte, mporṓ na perásō?
Cred că acesta este locul meu. Ν----ω--ω------ -ί-α----θ-ση μ-υ. Ν----- π-- α--- ε---- η θ--- μ--- Ν-μ-ζ- π-ς α-τ- ε-ν-ι η θ-σ- μ-υ- --------------------------------- Νομίζω πως αυτή είναι η θέση μου. 0
No-í----ō----t- eí--i-ē-th--ē mo-. N----- p-- a--- e---- ē t---- m--- N-m-z- p-s a-t- e-n-i ē t-é-ē m-u- ---------------------------------- Nomízō pōs autḗ eínai ē thésē mou.
Cred că staţi pe locul meu. Ν-μ-ζ- πως--άθε----στην--έ-- -ου. Ν----- π-- κ------ σ--- θ--- μ--- Ν-μ-ζ- π-ς κ-θ-σ-ε σ-η- θ-σ- μ-υ- --------------------------------- Νομίζω πως κάθεστε στην θέση μου. 0
No-íz- --- k-t-este-s--n t--s- --u. N----- p-- k------- s--- t---- m--- N-m-z- p-s k-t-e-t- s-ē- t-é-ē m-u- ----------------------------------- Nomízō pōs kátheste stēn thésē mou.
Unde este vagonul de dormit? Πού-----ι η-κ--νά--ξ-; Π-- ε---- η κ--------- Π-ύ ε-ν-ι η κ-ι-ά-α-α- ---------------------- Πού είναι η κλινάμαξα; 0
Po--e-n-- - k--náma--? P-- e---- ē k--------- P-ú e-n-i ē k-i-á-a-a- ---------------------- Poú eínai ē klinámaxa?
Vagonul de dormit este la capătul trenului. Η-κ--ν-μαξα-είν---σ-ο-πί---μέρ-ς-του -ρ-ν-υ. Η κ-------- ε---- σ-- π--- μ---- τ-- τ------ Η κ-ι-ά-α-α ε-ν-ι σ-ο π-σ- μ-ρ-ς τ-υ τ-έ-ο-. -------------------------------------------- Η κλινάμαξα είναι στο πίσω μέρος του τρένου. 0
Ē--l--ám-xa-e--a- ----pí-ō-mé-os--ou-t-énou. Ē k-------- e---- s-- p--- m---- t-- t------ Ē k-i-á-a-a e-n-i s-o p-s- m-r-s t-u t-é-o-. -------------------------------------------- Ē klinámaxa eínai sto písō méros tou trénou.
Şi unde este vagonul restaurant? – În faţă. Κ------ -ίν---το --τι-τό--ο του-τρ-ν-υ- –-Σ----προσ--ν--μ-ρο-. Κ-- π-- ε---- τ- ε--------- τ-- τ------ – Σ-- μ-------- μ----- Κ-ι π-ύ ε-ν-ι τ- ε-τ-α-ό-ι- τ-υ τ-έ-ο-; – Σ-ο μ-ρ-σ-ι-ό μ-ρ-ς- -------------------------------------------------------------- Και πού είναι το εστιατόριο του τρένου; – Στο μπροστινό μέρος. 0
K-i p---e-nai to -s---t--i- to--t-én--? –--to --r---in- m--o-. K-- p-- e---- t- e--------- t-- t------ – S-- m-------- m----- K-i p-ú e-n-i t- e-t-a-ó-i- t-u t-é-o-? – S-o m-r-s-i-ó m-r-s- -------------------------------------------------------------- Kai poú eínai to estiatório tou trénou? – Sto mprostinó méros.
Pot să dorm jos? Μ-ο-- -----ιμη-ώ--ά--; Μ---- ν- κ------ κ---- Μ-ο-ώ ν- κ-ι-η-ώ κ-τ-; ---------------------- Μπορώ να κοιμηθώ κάτω; 0
Mpo-- -a koi--t-ṓ-k--ō? M---- n- k------- k---- M-o-ṓ n- k-i-ē-h- k-t-? ----------------------- Mporṓ na koimēthṓ kátō?
Pot să dorm la mijloc? Μπ-ρ--ν- κ---η-- στ-----ση; Μ---- ν- κ------ σ--- μ---- Μ-ο-ώ ν- κ-ι-η-ώ σ-η- μ-σ-; --------------------------- Μπορώ να κοιμηθώ στην μέση; 0
M---ṓ-n- ko----hṓ st-n m-s-? M---- n- k------- s--- m---- M-o-ṓ n- k-i-ē-h- s-ē- m-s-? ---------------------------- Mporṓ na koimēthṓ stēn mésē?
Pot să dorm sus? Μπ-ρώ-να-κο-μ--ώ πάν-; Μ---- ν- κ------ π---- Μ-ο-ώ ν- κ-ι-η-ώ π-ν-; ---------------------- Μπορώ να κοιμηθώ πάνω; 0
M-----n-----mē-h---á-ō? M---- n- k------- p---- M-o-ṓ n- k-i-ē-h- p-n-? ----------------------- Mporṓ na koimēthṓ pánō?
Când ajungem la graniţă? Π-τ- -τ---υ-----α σύ----; Π--- φ------- σ-- σ------ Π-τ- φ-ά-ο-μ- σ-α σ-ν-ρ-; ------------------------- Πότε φτάνουμε στα σύνορα; 0
Póte---t----me-s-a-sýn--a? P--- p-------- s-- s------ P-t- p-t-n-u-e s-a s-n-r-? -------------------------- Póte phtánoume sta sýnora?
Cât durează călătoria până la Berlin? Πόσ- -ιαρκ----- τ--ίδ- μέ--- το---ρολ-ν-; Π--- δ------ τ- τ----- μ---- τ- Β-------- Π-σ- δ-α-κ-ί τ- τ-ξ-δ- μ-χ-ι τ- Β-ρ-λ-ν-; ----------------------------------------- Πόσο διαρκεί το ταξίδι μέχρι το Βερολίνο; 0
P-so-diarke---o t----i mé-h-i -o-Be-olí-o? P--- d------ t- t----- m----- t- B-------- P-s- d-a-k-í t- t-x-d- m-c-r- t- B-r-l-n-? ------------------------------------------ Póso diarkeí to taxídi méchri to Berolíno?
Are trenul întârziere? Τ--τ--νο-έχ-ι κα--σ----ση; Τ- τ---- έ--- κ----------- Τ- τ-έ-ο έ-ε- κ-θ-σ-έ-η-η- -------------------------- Το τρένο έχει καθυστέρηση; 0
T------o-é---i kat-ys-érēs-? T- t---- é---- k------------ T- t-é-o é-h-i k-t-y-t-r-s-? ---------------------------- To tréno échei kathystérēsē?
Aveţi ceva de citit? Έχετε----ι--- -ι---σετε; Έ---- κ--- ν- δ--------- Έ-ε-ε κ-τ- ν- δ-α-ά-ε-ε- ------------------------ Έχετε κάτι να διαβάσετε; 0
É--et- k----na-d----s-te? É----- k--- n- d--------- É-h-t- k-t- n- d-a-á-e-e- ------------------------- Échete káti na diabásete?
Se poate primi aici ceva de mâncat şi de băut? Μπ--εί κανε-ς-να φ-ει -αι-να πιε---ά-- --ώ; Μ----- κ----- ν- φ--- κ-- ν- π--- κ--- ε--- Μ-ο-ε- κ-ν-ί- ν- φ-ε- κ-ι ν- π-ε- κ-τ- ε-ώ- ------------------------------------------- Μπορεί κανείς να φάει και να πιει κάτι εδώ; 0
M-or-- -ane-s na p---i kai n- pi-i -á---edṓ? M----- k----- n- p---- k-- n- p--- k--- e--- M-o-e- k-n-í- n- p-á-i k-i n- p-e- k-t- e-ṓ- -------------------------------------------- Mporeí kaneís na pháei kai na piei káti edṓ?
Mă treziţi vă rog la ora 7.00? Μ----πν-----α---αρ-κα---σ-ι---:--; Μ- ξ------ σ-- π------- σ--- 7---- Μ- ξ-π-ά-ε σ-ς π-ρ-κ-λ- σ-ι- 7-0-; ---------------------------------- Με ξυπνάτε σας παρακαλώ στις 7:00; 0
M--x-pná-e -a- p--a--lṓ s--s 7--0? M- x------ s-- p------- s--- 7---- M- x-p-á-e s-s p-r-k-l- s-i- 7-0-? ---------------------------------- Me xypnáte sas parakalṓ stis 7:00?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Bebeluşii citesc pe buze !

Atunci când bebeluşii învaţă să vorbească, privesc gura părinţilor lor. Acest lucru a fost descoperit de cercetătorii în psihologie aplicată. La vârsta de aproximativ 6 luni, bebeluşii încep să citească pe buze. Ei învaţă astfel ce formă trebuie să-i dea gurii pentru a produce sunete. La vârsta de un an, bebeluşii înţeleg deja câteva cuvinte. De la această vârstă, încep să privească din nou oamenii în ochi. Astfel, ei obţin multe informaţii. Ei recunosc din expresia ochilor dacă părinţii lor sunt fericiţi sau trişti. Ei învaţă astfel să cunoască lumea sentimentelor. Acest lucru devine interesant atunci când li se vorbeşte într-o limbă străină. Bebeluşii încep atunci să citească din nou pe buze. Astfel, ei învaţă să producă şi sunete străine. Iată de ce, atunci când le vorbim bebeluşilor, trebuie să privim spre ei. Pe de altă parte, bebeluşii au nevoie de dialog pentru a-şi dezvolta limbajul. De fapt, părinţii repetă foarte des ceea ce spun bebeluşii. Astfel, bebeluşii au un feedback asupra cuvintelor lor. Ceea ce este foarte important pentru copiii mici. Ei ştiu atunci că sunt înţeleşi. Această confirmare îi motivează pe bebeluşi. Lor le face plăcere în continuare să înveţe să vorbească. Nu este de ajuns să le punem bebeluşilor înregistrări audio. Studiile dovedesc că bebeluşii ştiu cu adevărat să citească pe buze. În experimente, s-au pus filmuleţe copiilor mici fără sunet. Filmuleţe atât în limba maternă, cât şi într-o limbă străină. Bebeluşii au privit mai mult filmuleţele în propria lor limbă. Au fost şi mult mai atenţi. Însă primele cuvinte ale bebeluşilor sunt aceleaşi în întreaga lume. ‘Mama’ şi ‘Tata’ sunt uşor de pronunţat în orice limbă!
Știați?
Poloneza este considerată limbă slavică de vest. Este limba nativă a peste 45 de milioane de oameni. Acești oameni trăiesc cu precădere în Polonia și în mai multe țări est-europene. Emigranții polonezi și-au dus cu ei limba și pe alte continente. Drept rezultat, aproximativ 60 de milioane de vorbitori polonezi trăiesc în întreaga lume. Este limba slavică cea mai vorbită, după rusă. Poloneza este puternic legată de cehă și slovacă. Limba modernă poloneză s-a dezvoltat din diferite dialecte. Astăzi, nu mai există aceste dialecte, deoarece majoritatea polonezilor folosesc limba standard. Alfabetul polonez este scris în caractere latine și are 35 de litere. Penultima silabă a unui cuvânt e întotdeauna accentuată. Gramatica conține șapte cazuri și trei genuri. Asta înseamnă că aproape fiecare cuvânt e declinat sau conjugat. Prin urmare, poloneza nu e considerată neapărat cea mai ușoară dintre limbi. Dar va deveni în curând una din cele mai importante limbi europene!