Dicționar de expresii

ro În tren   »   he ‫ברכבת‬

34 [treizeci şi patru]

În tren

În tren

‫34 [שלושים וארבע]‬

34 [shloshim w\'arba]

‫ברכבת‬

[barakevet]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
Acesta este trenul spre Berlin? ‫האם ---הר-ב- ל-רלין?‬ ‫--- ז- ה---- ל------- ‫-א- ז- ה-כ-ת ל-ר-י-?- ---------------------- ‫האם זו הרכבת לברלין?‬ 0
ha--m ----- h-r-ke--t-l'-e-li-? h---- z---- h-------- l-------- h-'-m z-/-u h-r-k-v-t l-b-r-i-? ------------------------------- ha'im zo/zu harakevet l'berlin?
Când pleacă trenul? ‫ב-יזו -עה -ו-את--רכב-?‬ ‫----- ש-- י---- ה------ ‫-א-ז- ש-ה י-צ-ת ה-כ-ת-‬ ------------------------ ‫באיזו שעה יוצאת הרכבת?‬ 0
b'e-z---ha'ah-yo-se-t-h-ra-----? b----- s----- y------ h--------- b-e-z- s-a-a- y-t-e-t h-r-k-v-t- -------------------------------- b'eyzo sha'ah yotse't harakevet?
Când ajunge trenul la Berlin? ‫-א-ז-------גי-ה--ר----לברלי--‬ ‫----- ש-- מ---- ה---- ל------- ‫-א-ז- ש-ה מ-י-ה ה-כ-ת ל-ר-י-?- ------------------------------- ‫באיזו שעה מגיעה הרכבת לברלין?‬ 0
b-eyz- sha'-- ------- -ar-k-v-t -'be-li-? b----- s----- m------ h-------- l-------- b-e-z- s-a-a- m-g-'-h h-r-k-v-t l-b-r-i-? ----------------------------------------- b'eyzo sha'ah megi'ah harakevet l'berlin?
Scuzaţi-mă, pot să trec? ‫סלי-ה, -----לע-ור-‬ ‫------ א--- ל------ ‫-ל-ח-, א-ש- ל-ב-ר-‬ -------------------- ‫סליחה, אפשר לעבור?‬ 0
sl--ah- --s--- --'a---? s------ e----- l------- s-i-a-, e-s-a- l-'-v-r- ----------------------- slixah, efshar la'avor?
Cred că acesta este locul meu. ‫סל-ח-, ----מ-ום--לי-‬ ‫------ ז- ה---- ש---- ‫-ל-ח-, ז- ה-ק-ם ש-י-‬ ---------------------- ‫סליחה, זה המקום שלי.‬ 0
slixah,-z-- ha-aq---s-e-i. s------ z-- h------ s----- s-i-a-, z-h h-m-q-m s-e-i- -------------------------- slixah, zeh hamaqom sseli.
Cred că staţi pe locul meu. ‫-ל-ח-- א--/-ה --ש--/-- במק-ם ש-י.‬ ‫------ א- / ה י--- / ת ב---- ש---- ‫-ל-ח-, א- / ה י-ש- / ת ב-ק-ם ש-י-‬ ----------------------------------- ‫סליחה, את / ה יושב / ת במקום שלי.‬ 0
s-i-ah--a--h/---y-sh-v/y-s-eve-------om--se--. s------ a------ y-------------- b------ s----- s-i-a-, a-a-/-t y-s-e-/-o-h-v-t b-m-q-m s-e-i- ---------------------------------------------- slixah, atah/at yoshev/yoshevet bamaqom sseli.
Unde este vagonul de dormit? ‫-יכ--נ--א --ון הש-נה-‬ ‫---- נ--- ק--- ה------ ‫-י-ן נ-צ- ק-ו- ה-י-ה-‬ ----------------------- ‫היכן נמצא קרון השינה?‬ 0
h-yk-a- ni-tsa q---- ----eyn--? h------ n----- q---- h--------- h-y-h-n n-m-s- q-r-n h-s-e-n-h- ------------------------------- heykhan nimtsa qaron hasheynah?
Vagonul de dormit este la capătul trenului. ‫קר-ן----נה-נמצא --צ--ה-כ-ת.‬ ‫---- ה---- נ--- ב--- ה------ ‫-ר-ן ה-י-ה נ-צ- ב-צ- ה-כ-ת-‬ ----------------------------- ‫קרון השינה נמצא בקצה הרכבת.‬ 0
qar---hashe--ah -i-----bi-t--h ----ke--t. q---- h-------- n----- b------ h--------- q-r-n h-s-e-n-h n-m-s- b-q-s-h h-r-k-v-t- ----------------------------------------- qaron hasheynah nimtsa biqtseh harakevet.
Şi unde este vagonul restaurant? – În faţă. ‫ה--- נ-צא קרו------ד-?-ב-ח--ת-----ת.‬ ‫---- נ--- ק--- ה------ ב----- ה------ ‫-י-ן נ-צ- ק-ו- ה-ס-ד-? ב-ח-ל- ה-כ-ת-‬ -------------------------------------- ‫היכן נמצא קרון המסעדה? בתחילת הרכבת.‬ 0
h--k--- -im-sa-q--on -ami-'ad-h?----x--a--ha-------. h------ n----- q---- h---------- b------- h--------- h-y-h-n n-m-s- q-r-n h-m-s-a-a-? b-t-i-a- h-r-k-v-t- ---------------------------------------------------- heykhan nimtsa qaron hamis'adah? b'txilat harakevet.
Pot să dorm jos? ‫---ל לי--- למט-?‬ ‫---- ל---- ל----- ‫-ו-ל ל-ש-ן ל-ט-?- ------------------ ‫אוכל לישון למטה?‬ 0
ukh----isho- l'---a-? u---- l----- l------- u-h-l l-s-o- l-m-t-h- --------------------- ukhal lishon l'matah?
Pot să dorm la mijloc? ‫אוכל ל-שון --מצע?‬ ‫---- ל---- ב------ ‫-ו-ל ל-ש-ן ב-מ-ע-‬ ------------------- ‫אוכל לישון באמצע?‬ 0
u-h-- --sh-n ----m--a? u---- l----- b-------- u-h-l l-s-o- b-'-m-s-? ---------------------- ukhal lishon ba'emtsa?
Pot să dorm sus? ‫א-כל---שו--ל-ע---‬ ‫---- ל---- ל------ ‫-ו-ל ל-ש-ן ל-ע-ה-‬ ------------------- ‫אוכל לישון למעלה?‬ 0
ukha- --s-----'m--lah? u---- l----- l-------- u-h-l l-s-o- l-m-'-a-? ---------------------- ukhal lishon l'ma'lah?
Când ajungem la graniţă? ‫מ-----י----בו-?‬ ‫--- נ--- ל------ ‫-ת- נ-י- ל-ב-ל-‬ ----------------- ‫מתי נגיע לגבול?‬ 0
ma-ai n-gia---g-u-? m---- n---- l------ m-t-i n-g-a l-g-u-? ------------------- matai nagia lagvul?
Cât durează călătoria până la Berlin? ‫כ-ה זמ- אור-ת ---יעה --רל-ן-‬ ‫--- ז-- א---- ה----- ל------- ‫-מ- ז-ן א-ר-ת ה-ס-ע- ל-ר-י-?- ------------------------------ ‫כמה זמן אורכת הנסיעה לברלין?‬ 0
ka----zma--o---het-han's--'h---b-r--n? k---- z--- o------ h-------- l-------- k-m-h z-a- o-e-h-t h-n-s-a-h l-b-r-i-? -------------------------------------- kamah zman orekhet han'sia'h l'berlin?
Are trenul întârziere? ‫----הר-בת -א--ת-‬ ‫--- ה---- מ------ ‫-א- ה-כ-ת מ-ח-ת-‬ ------------------ ‫האם הרכבת מאחרת?‬ 0
h--i--hara---e--------r-t? h---- h-------- m--------- h-'-m h-r-k-v-t m-'-x-r-t- -------------------------- ha'im harakevet me'axeret?
Aveţi ceva de citit? ‫-ש לך מ----לק-ו-?‬ ‫-- ל- מ--- ל------ ‫-ש ל- מ-ה- ל-ר-א-‬ ------------------- ‫יש לך משהו לקרוא?‬ 0
y-sh-le---/--k- m-sh'h--li-ro? y--- l--------- m------ l----- y-s- l-k-a-l-k- m-s-'-u l-q-o- ------------------------------ yesh lekha/lakh mash'hu liqro?
Se poate primi aici ceva de mâncat şi de băut? ‫-פ-ר ל------א---שהו ל--ול ו-ש-ות-‬ ‫---- ל---- כ-- מ--- ל---- ו------- ‫-פ-ר ל-נ-ת כ-ן מ-ה- ל-כ-ל ו-ש-ו-?- ----------------------------------- ‫אפשר לקנות כאן משהו לאכול ולשתות?‬ 0
e----- l-qno- k-'---ash'-u --e-hol ---i--to-? e----- l----- k--- m------ l------ w--------- e-s-a- l-q-o- k-'- m-s-'-u l-e-h-l w-l-s-t-t- --------------------------------------------- efshar liqnot ka'n mash'hu l'ekhol w'lishtot?
Mă treziţi vă rog la ora 7.00? ‫-ו---/-- -ה-יר-א--- ב-עה--בע?‬ ‫---- / י ל---- א--- ב--- ש---- ‫-ו-ל / י ל-ע-ר א-ת- ב-ע- ש-ע-‬ ------------------------------- ‫תוכל / י להעיר אותי בשעה שבע?‬ 0
tu-ha-/t-khli l--a--- --i b's-a'-h-sh-va? t------------ l------ o-- b------- s----- t-k-a-/-u-h-i l-h-'-r o-i b-s-a-a- s-e-a- ----------------------------------------- tukhal/tukhli l'ha'ir oti b'sha'ah sheva?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Bebeluşii citesc pe buze !

Atunci când bebeluşii învaţă să vorbească, privesc gura părinţilor lor. Acest lucru a fost descoperit de cercetătorii în psihologie aplicată. La vârsta de aproximativ 6 luni, bebeluşii încep să citească pe buze. Ei învaţă astfel ce formă trebuie să-i dea gurii pentru a produce sunete. La vârsta de un an, bebeluşii înţeleg deja câteva cuvinte. De la această vârstă, încep să privească din nou oamenii în ochi. Astfel, ei obţin multe informaţii. Ei recunosc din expresia ochilor dacă părinţii lor sunt fericiţi sau trişti. Ei învaţă astfel să cunoască lumea sentimentelor. Acest lucru devine interesant atunci când li se vorbeşte într-o limbă străină. Bebeluşii încep atunci să citească din nou pe buze. Astfel, ei învaţă să producă şi sunete străine. Iată de ce, atunci când le vorbim bebeluşilor, trebuie să privim spre ei. Pe de altă parte, bebeluşii au nevoie de dialog pentru a-şi dezvolta limbajul. De fapt, părinţii repetă foarte des ceea ce spun bebeluşii. Astfel, bebeluşii au un feedback asupra cuvintelor lor. Ceea ce este foarte important pentru copiii mici. Ei ştiu atunci că sunt înţeleşi. Această confirmare îi motivează pe bebeluşi. Lor le face plăcere în continuare să înveţe să vorbească. Nu este de ajuns să le punem bebeluşilor înregistrări audio. Studiile dovedesc că bebeluşii ştiu cu adevărat să citească pe buze. În experimente, s-au pus filmuleţe copiilor mici fără sunet. Filmuleţe atât în limba maternă, cât şi într-o limbă străină. Bebeluşii au privit mai mult filmuleţele în propria lor limbă. Au fost şi mult mai atenţi. Însă primele cuvinte ale bebeluşilor sunt aceleaşi în întreaga lume. ‘Mama’ şi ‘Tata’ sunt uşor de pronunţat în orice limbă!
Știați?
Poloneza este considerată limbă slavică de vest. Este limba nativă a peste 45 de milioane de oameni. Acești oameni trăiesc cu precădere în Polonia și în mai multe țări est-europene. Emigranții polonezi și-au dus cu ei limba și pe alte continente. Drept rezultat, aproximativ 60 de milioane de vorbitori polonezi trăiesc în întreaga lume. Este limba slavică cea mai vorbită, după rusă. Poloneza este puternic legată de cehă și slovacă. Limba modernă poloneză s-a dezvoltat din diferite dialecte. Astăzi, nu mai există aceste dialecte, deoarece majoritatea polonezilor folosesc limba standard. Alfabetul polonez este scris în caractere latine și are 35 de litere. Penultima silabă a unui cuvânt e întotdeauna accentuată. Gramatica conține șapte cazuri și trei genuri. Asta înseamnă că aproape fiecare cuvânt e declinat sau conjugat. Prin urmare, poloneza nu e considerată neapărat cea mai ușoară dintre limbi. Dar va deveni în curând una din cele mai importante limbi europene!