Dicționar de expresii

ro În tren   »   hy գնացքում

34 [treizeci şi patru]

În tren

În tren

34 [երեսունչորս]

34 [yeresunch’vors]

գնացքում

[gnats’k’um]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
Acesta este trenul spre Berlin? Սա--եռլին -ե-ն-- գն-՞ցքն--: Ս_ Բ_____ մ_____ գ______ է_ Ս- Բ-ռ-ի- մ-կ-ո- գ-ա-ց-ն է- --------------------------- Սա Բեռլին մեկնող գնա՞ցքն է: 0
Sa B-rr--n-me-nog- --a-ts-k-n e S_ B______ m______ g_________ e S- B-r-l-n m-k-o-h g-a-t-’-’- e ------------------------------- Sa Berrlin meknogh gna՞ts’k’n e
Când pleacă trenul? Ե--բ --մ--ն--- ա-ս--նացք-: Ե___ է մ______ ա__ գ______ Ե-ր- է մ-կ-ո-մ ա-ս գ-ա-ք-: -------------------------- Ե՞րբ է մեկնում այս գնացքը: 0
Ye՞rb e ---nu- --s gn--s’k’y Y____ e m_____ a__ g________ Y-՞-b e m-k-u- a-s g-a-s-k-y ---------------------------- Ye՞rb e meknum ays gnats’k’y
Când ajunge trenul la Berlin? Ե՞ր----ժ----ու--գնա-ք- Բ-ռլի-: Ե___ է ժ_______ գ_____ Բ______ Ե-ր- է ժ-մ-ն-ւ- գ-ա-ք- Բ-ռ-ի-: ------------------------------ Ե՞րբ է ժամանում գնացքը Բեռլին: 0
Y-՞---e--h-m-nu- g---s’k’- Be----n Y____ e z_______ g________ B______ Y-՞-b e z-a-a-u- g-a-s-k-y B-r-l-n ---------------------------------- Ye՞rb e zhamanum gnats’k’y Berrlin
Scuzaţi-mă, pot să trec? Կն--ե- -արե--- է ա-ցնել: Կ_____ կ______ է ա______ Կ-ե-ե- կ-ր-լ-՞ է ա-ց-ե-: ------------------------ Կներեք կարելի՞ է անցնել: 0
Knerek’-k---l---- -n--’nel K______ k______ e a_______ K-e-e-’ k-r-l-՞ e a-t-’-e- -------------------------- Knerek’ kareli՞ e ants’nel
Cred că acesta este locul meu. Ես-կարծ-ւմ --,-----ա -մ-տ-ղն է: Ե_ կ______ ե__ ո_ ս_ ի_ տ___ է_ Ե- կ-ր-ո-մ ե-, ո- ս- ի- տ-ղ- է- ------------------------------- Ես կարծում եմ, որ սա իմ տեղն է: 0
Y-s-kart-u- ye-- -or ---im--e-h--e Y__ k______ y___ v__ s_ i_ t____ e Y-s k-r-s-m y-m- v-r s- i- t-g-n e ---------------------------------- Yes kartsum yem, vor sa im teghn e
Cred că staţi pe locul meu. Ե- -----ւմ---,--ր-Դո-- իմ-տ-ղն-եք զբ-ղե-րել: Ե_ կ______ ե__ ո_ Դ___ ի_ տ___ ե_ զ_________ Ե- կ-ր-ո-մ ե-, ո- Դ-ւ- ի- տ-ղ- ե- զ-ա-ե-ր-լ- -------------------------------------------- Ես կարծում եմ, որ Դուք իմ տեղն եք զբաղեցրել: 0
Ye- -a-t--m ------or -u-’-im ---------’ -baghet-’r-l Y__ k______ y___ v__ D___ i_ t____ y___ z___________ Y-s k-r-s-m y-m- v-r D-k- i- t-g-n y-k- z-a-h-t-’-e- ---------------------------------------------------- Yes kartsum yem, vor Duk’ im teghn yek’ zbaghets’rel
Unde este vagonul de dormit? Որտեղ է վա-ոն-ննջարա-ը: Ո____ է վ______________ Ո-տ-ղ է վ-գ-ն-ն-ջ-ր-ն-: ----------------------- Որտեղ է վագոն-ննջարանը: 0
Vorte-h e va-on-n-ja---y V______ e v_____________ V-r-e-h e v-g-n-n-j-r-n- ------------------------ Vortegh e vagon-nnjarany
Vagonul de dormit este la capătul trenului. Վ--ո----ջ--ա-վ----- -տնվո-մ - գ-ա--ի-վեր--ւ-: Վ__________________ գ______ է գ_____ վ_______ Վ-գ-ն-ն-ջ-ր-ն-ա-ո-ը գ-ն-ո-մ է գ-ա-ք- վ-ր-ո-մ- --------------------------------------------- Վագոն-ննջարանվագոնը գտնվում է գնացքի վերջում: 0
V-----nn--ra-va---y -tn-um - -nat--------rj-m V__________________ g_____ e g________ v_____ V-g-n-n-j-r-n-a-o-y g-n-u- e g-a-s-k-i v-r-u- --------------------------------------------- Vagon-nnjaranvagony gtnvum e gnats’k’i verjum
Şi unde este vagonul restaurant? – În faţă. Իս- ---ե---- ----ն-ռես--րա-----Առ--ն-մ---ւմ: Ի__ ո_____ է վ______________ - Ա____________ Ի-կ ո-տ-՞- է վ-գ-ն-ռ-ս-ո-ա-ը - Ա-ա-ն-մ-ս-ւ-: -------------------------------------------- Իսկ որտե՞ղ է վագոն-ռեստորանը - Առաջնամասում: 0
I-k-v------- - ---o--rr--t--a-y-- --ra-----s-m I__ v_______ e v_______________ - A___________ I-k v-r-e-g- e v-g-n-r-e-t-r-n- - A-r-j-a-a-u- ---------------------------------------------- Isk vorte՞gh e vagon-rrestorany - Arrajnamasum
Pot să dorm jos? Կ--ե--- - ե--ն---և-ւ- -ն--: Կ______ է ե_ ն_______ ք____ Կ-ր-լ-՞ է ե- ն-ր-և-ւ- ք-ե-: --------------------------- Կարելի՞ է ես ներքևում քնեմ: 0
Ka-el-՞-e-yes-ne--’y-vum-k--em K______ e y__ n_________ k____ K-r-l-՞ e y-s n-r-’-e-u- k-n-m ------------------------------ Kareli՞ e yes nerk’yevum k’nem
Pot să dorm la mijloc? Կա---ի- է ես-միջ-ն հար-ում-քն--: Կ______ է ե_ մ____ հ______ ք____ Կ-ր-լ-՞ է ե- մ-ջ-ն հ-ր-ո-մ ք-ե-: -------------------------------- Կարելի՞ է ես միջին հարկում քնեմ: 0
K--el-- ----s----in --rk-- ----m K______ e y__ m____ h_____ k____ K-r-l-՞ e y-s m-j-n h-r-u- k-n-m -------------------------------- Kareli՞ e yes mijin harkum k’nem
Pot să dorm sus? Կա---ի----ես վերևո-- -նեմ: Կ______ է ե_ վ______ ք____ Կ-ր-լ-՞ է ե- վ-ր-ո-մ ք-ե-: -------------------------- Կարելի՞ է ես վերևում քնեմ: 0
Kar--i- - --- -erev-m k--em K______ e y__ v______ k____ K-r-l-՞ e y-s v-r-v-m k-n-m --------------------------- Kareli՞ e yes verevum k’nem
Când ajungem la graniţă? Ե-----ն--հ--նում-ս-հմ-նին: Ե___ ե__ հ______ ս________ Ե-ր- ե-ք հ-ս-ո-մ ս-հ-ա-ի-: -------------------------- Ե՞րբ ենք հասնում սահմանին: 0
Y-՞-b ------has-u- sahma--n Y____ y____ h_____ s_______ Y-՞-b y-n-’ h-s-u- s-h-a-i- --------------------------- Ye՞rb yenk’ hasnum sahmanin
Cât durează călătoria până la Berlin? Ո-քա՞------ու- -ա-ա-ա-----եպի -ե-լի-: Ո_____ է տ____ ճ________ դ___ Բ______ Ո-ք-՞- է տ-ո-մ ճ-ն-պ-ր-ը դ-պ- Բ-ռ-ի-: ------------------------------------- Որքա՞ն է տևում ճանապարհը դեպի Բեռլին: 0
V-rk’----e -e--- ch-n---r-y ---i -e-rlin V_______ e t____ c_________ d___ B______ V-r-’-՞- e t-v-m c-a-a-a-h- d-p- B-r-l-n ---------------------------------------- Vork’a՞n e tevum chanaparhy depi Berrlin
Are trenul întârziere? Գնա-քը ո---նո-՞---: Գ_____ ո________ է_ Գ-ա-ք- ո-շ-ն-ւ-մ է- ------------------- Գնացքը ուշանու՞մ է: 0
Gna--’k---ushan--m-e G________ u_______ e G-a-s-k-y u-h-n-՞- e -------------------- Gnats’k’y ushanu՞m e
Aveţi ceva de citit? Կարդ--ու --չ--ր--ա--ո-նե-ք: Կ_______ ի__ ո_ բ__ ո______ Կ-ր-ա-ո- ի-չ ո- բ-ն ո-ն-՞-: --------------------------- Կարդալու ինչ որ բան ունե՞ք: 0
Ka--a-u-i-c-’ -or b-n-u-e՞k’ K______ i____ v__ b__ u_____ K-r-a-u i-c-’ v-r b-n u-e-k- ---------------------------- Kardalu inch’ vor ban une՞k’
Se poate primi aici ceva de mâncat şi de băut? Կար-լի՞ է--յ-----ին--ո--ու--լո--և--մ-լ-ւ -ա--ստ-ն--: Կ______ է ա_____ ի_____ ո______ և խ_____ բ__ ս______ Կ-ր-լ-՞ է ա-ս-ե- ի-չ-ո- ո-տ-լ-ւ և խ-ե-ո- բ-ն ս-ա-ա-: ---------------------------------------------------- Կարելի՞ է այստեղ ինչ-որ ուտելու և խմելու բան ստանալ: 0
K---l-- - a-s-e----nch---or--tel- yev khm-l- --n-sta--l K______ e a______ i________ u____ y__ k_____ b__ s_____ K-r-l-՞ e a-s-e-h i-c-’-v-r u-e-u y-v k-m-l- b-n s-a-a- ------------------------------------------------------- Kareli՞ e aystegh inch’-vor utelu yev khmelu ban stanal
Mă treziţi vă rog la ora 7.00? Կ--ո-ղ ե- -նձ---մը----- ա-թնա----: Կ_____ ե_ ի__ ժ___ 7___ ա_________ Կ-ր-՞- ե- ի-ձ ժ-մ- 7-ի- ա-թ-ա-ն-լ- ---------------------------------- Կարո՞ղ եք ինձ ժամը 7-ին արթնացնել: 0
K--o՞gh-yek------ z-amy 7--n----’-at-’--l K______ y___ i___ z____ 7___ a___________ K-r-՞-h y-k- i-d- z-a-y 7-i- a-t-n-t-’-e- ----------------------------------------- Karo՞gh yek’ indz zhamy 7-in art’nats’nel

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Armeană (1-100) MP3 Armeană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Bebeluşii citesc pe buze !

Atunci când bebeluşii învaţă să vorbească, privesc gura părinţilor lor. Acest lucru a fost descoperit de cercetătorii în psihologie aplicată. La vârsta de aproximativ 6 luni, bebeluşii încep să citească pe buze. Ei învaţă astfel ce formă trebuie să-i dea gurii pentru a produce sunete. La vârsta de un an, bebeluşii înţeleg deja câteva cuvinte. De la această vârstă, încep să privească din nou oamenii în ochi. Astfel, ei obţin multe informaţii. Ei recunosc din expresia ochilor dacă părinţii lor sunt fericiţi sau trişti. Ei învaţă astfel să cunoască lumea sentimentelor. Acest lucru devine interesant atunci când li se vorbeşte într-o limbă străină. Bebeluşii încep atunci să citească din nou pe buze. Astfel, ei învaţă să producă şi sunete străine. Iată de ce, atunci când le vorbim bebeluşilor, trebuie să privim spre ei. Pe de altă parte, bebeluşii au nevoie de dialog pentru a-şi dezvolta limbajul. De fapt, părinţii repetă foarte des ceea ce spun bebeluşii. Astfel, bebeluşii au un feedback asupra cuvintelor lor. Ceea ce este foarte important pentru copiii mici. Ei ştiu atunci că sunt înţeleşi. Această confirmare îi motivează pe bebeluşi. Lor le face plăcere în continuare să înveţe să vorbească. Nu este de ajuns să le punem bebeluşilor înregistrări audio. Studiile dovedesc că bebeluşii ştiu cu adevărat să citească pe buze. În experimente, s-au pus filmuleţe copiilor mici fără sunet. Filmuleţe atât în limba maternă, cât şi într-o limbă străină. Bebeluşii au privit mai mult filmuleţele în propria lor limbă. Au fost şi mult mai atenţi. Însă primele cuvinte ale bebeluşilor sunt aceleaşi în întreaga lume. ‘Mama’ şi ‘Tata’ sunt uşor de pronunţat în orice limbă!
Știați?
Poloneza este considerată limbă slavică de vest. Este limba nativă a peste 45 de milioane de oameni. Acești oameni trăiesc cu precădere în Polonia și în mai multe țări est-europene. Emigranții polonezi și-au dus cu ei limba și pe alte continente. Drept rezultat, aproximativ 60 de milioane de vorbitori polonezi trăiesc în întreaga lume. Este limba slavică cea mai vorbită, după rusă. Poloneza este puternic legată de cehă și slovacă. Limba modernă poloneză s-a dezvoltat din diferite dialecte. Astăzi, nu mai există aceste dialecte, deoarece majoritatea polonezilor folosesc limba standard. Alfabetul polonez este scris în caractere latine și are 35 de litere. Penultima silabă a unui cuvânt e întotdeauna accentuată. Gramatica conține șapte cazuri și trei genuri. Asta înseamnă că aproape fiecare cuvânt e declinat sau conjugat. Prin urmare, poloneza nu e considerată neapărat cea mai ușoară dintre limbi. Dar va deveni în curând una din cele mai importante limbi europene!