Д--и---а----озот з- Б-р---?
Д___ о__ е в____ з_ Б______
Д-л- о-а е в-з-т з- Б-р-и-?
---------------------------
Дали ова е возот за Берлин? 0 Da-i--v- -----z-t z- -y-r-i-?D___ o__ y_ v____ z_ B_______D-l- o-a y- v-z-t z- B-e-l-n------------------------------Dali ova ye vozot za Byerlin?
Мис------к- --- е ----- м-сто.
М_____ д___ о__ е м____ м_____
М-с-а- д-к- о-а е м-е-о м-с-о-
------------------------------
Мислам дека ова е моето место. 0 M-s-am--ye---o-a--e -o-e----ye-to.M_____ d____ o__ y_ m_____ m______M-s-a- d-e-a o-a y- m-y-t- m-e-t-.----------------------------------Mislam dyeka ova ye moyeto myesto.
К--- ---агон-- -- --иењ-?
К___ е в______ з_ с______
К-д- е в-г-н-т з- с-и-њ-?
-------------------------
Каде е вагонот за спиење? 0 K-d----e v--------z--sp-----e?K____ y_ v_______ z_ s________K-d-e y- v-g-o-o- z- s-i-e-y-?------------------------------Kadye ye vaguonot za spiyeњye?
А -----е-ва--н-- з--ј--е-е?---На-по-----о-.
А к___ е в______ з_ ј______ – Н_ п_________
А к-д- е в-г-н-т з- ј-д-њ-? – Н- п-ч-т-к-т-
-------------------------------------------
А каде е вагонот за јадење? – На почетокот. 0 A kad--------g---ot-z----d-eњ-e--- N---o----to-o-.A k____ y_ v_______ z_ ј________ – N_ p___________A k-d-e y- v-g-o-o- z- ј-d-e-y-? – N- p-c-y-t-k-t---------------------------------------------------A kadye ye vaguonot za јadyeњye? – Na pochyetokot.
Mai multe limbi
Faceți clic pe un steag!
Şi unde este vagonul restaurant? – În faţă.
А каде е вагонот за јадење? – На почетокот.
A kadye ye vaguonot za јadyeњye? – Na pochyetokot.
М-ж---и ч-в-к-ов----а -обие -е--о--а--------и з- -и---?
М___ л_ ч____ о___ д_ д____ н____ з_ ј_____ и з_ п_____
М-ж- л- ч-в-к о-д- д- д-б-е н-ш-о з- ј-д-њ- и з- п-е-е-
-------------------------------------------------------
Може ли човек овде да добие нешто за јадење и за пиење? 0 M-ʐ---li--h----- ---y- -a-do--ye---e--t- -a --d--њ-- -----piy--ye?M____ l_ c______ o____ d_ d_____ n______ z_ ј_______ i z_ p_______M-ʐ-e l- c-o-y-k o-d-e d- d-b-y- n-e-h-o z- ј-d-e-y- i z- p-y-њ-e-------------------------------------------------------------------Moʐye li chovyek ovdye da dobiye nyeshto za јadyeњye i za piyeњye?
Mai multe limbi
Faceți clic pe un steag!
Se poate primi aici ceva de mâncat şi de băut?
Може ли човек овде да добие нешто за јадење и за пиење?
Moʐye li chovyek ovdye da dobiye nyeshto za јadyeњye i za piyeњye?
Atunci când bebeluşii învaţă să vorbească, privesc gura părinţilor lor.
Acest lucru a fost descoperit de cercetătorii în psihologie aplicată.
La vârsta de aproximativ 6 luni, bebeluşii încep să citească pe buze.
Ei învaţă astfel ce formă trebuie să-i dea gurii pentru a produce sunete.
La vârsta de un an, bebeluşii înţeleg deja câteva cuvinte.
De la această vârstă, încep să privească din nou oamenii în ochi.
Astfel, ei obţin multe informaţii.
Ei recunosc din expresia ochilor dacă părinţii lor sunt fericiţi sau trişti.
Ei învaţă astfel să cunoască lumea sentimentelor.
Acest lucru devine interesant atunci când li se vorbeşte într-o limbă străină.
Bebeluşii încep atunci să citească din nou pe buze.
Astfel, ei învaţă să producă şi sunete străine.
Iată de ce, atunci când le vorbim bebeluşilor, trebuie să privim spre ei.
Pe de altă parte, bebeluşii au nevoie de dialog pentru a-şi dezvolta limbajul.
De fapt, părinţii repetă foarte des ceea ce spun bebeluşii.
Astfel, bebeluşii au un feedback asupra cuvintelor lor.
Ceea ce este foarte important pentru copiii mici.
Ei ştiu atunci că sunt înţeleşi.
Această confirmare îi motivează pe bebeluşi.
Lor le face plăcere în continuare să înveţe să vorbească.
Nu este de ajuns să le punem bebeluşilor înregistrări audio.
Studiile dovedesc că bebeluşii ştiu cu adevărat să citească pe buze.
În experimente, s-au pus filmuleţe copiilor mici fără sunet.
Filmuleţe atât în limba maternă, cât şi într-o limbă străină.
Bebeluşii au privit mai mult filmuleţele în propria lor limbă.
Au fost şi mult mai atenţi.
Însă primele cuvinte ale bebeluşilor sunt aceleaşi în întreaga lume.
‘Mama’ şi ‘Tata’ sunt uşor de pronunţat în orice limbă!
Știați?
Poloneza este considerată limbă slavică de vest.
Este limba nativă a peste 45 de milioane de oameni.
Acești oameni trăiesc cu precădere în Polonia și în mai multe țări est-europene.
Emigranții polonezi și-au dus cu ei limba și pe alte continente.
Drept rezultat, aproximativ 60 de milioane de vorbitori polonezi trăiesc în întreaga lume.
Este limba slavică cea mai vorbită, după rusă.
Poloneza este puternic legată de cehă și slovacă.
Limba modernă poloneză s-a dezvoltat din diferite dialecte.
Astăzi, nu mai există aceste dialecte, deoarece majoritatea polonezilor folosesc limba standard.
Alfabetul polonez este scris în caractere latine și are 35 de litere.
Penultima silabă a unui cuvânt e întotdeauna accentuată.
Gramatica conține șapte cazuri și trei genuri.
Asta înseamnă că aproape fiecare cuvânt e declinat sau conjugat.
Prin urmare, poloneza nu e considerată neapărat cea mai ușoară dintre limbi.
Dar va deveni în curând una din cele mai importante limbi europene!