Dicționar de expresii

ro În tren   »   mk Во воз

34 [treizeci şi patru]

În tren

În tren

34 [триесет и четири]

34 [triyesyet i chyetiri]

Во воз

[Vo voz]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Acesta este trenul spre Berlin? Дали о-а----о-от-з- Б-р-ин? Д--- о-- е в---- з- Б------ Д-л- о-а е в-з-т з- Б-р-и-? --------------------------- Дали ова е возот за Берлин? 0
Dali--v------oz-t-z--B--r-in? D--- o-- y- v---- z- B------- D-l- o-a y- v-z-t z- B-e-l-n- ----------------------------- Dali ova ye vozot za Byerlin?
Când pleacă trenul? К-г----г-у-а-в-з-т? К--- т------ в----- К-г- т-г-у-а в-з-т- ------------------- Кога тргнува возот? 0
Kogua ---uno-va-v----? K---- t-------- v----- K-g-a t-g-n-o-a v-z-t- ---------------------- Kogua trgunoova vozot?
Când ajunge trenul la Berlin? К-г- -----и---в- -о-от----Б-рлин? К--- п---------- в---- в- Б------ К-г- п-и-т-г-у-а в-з-т в- Б-р-и-? --------------------------------- Кога пристигнува возот во Берлин? 0
K-g-- p--s-i------- -oz-t -o Byer-i-? K---- p------------ v---- v- B------- K-g-a p-i-t-g-n-o-a v-z-t v- B-e-l-n- ------------------------------------- Kogua pristigunoova vozot vo Byerlin?
Scuzaţi-mă, pot să trec? П-о----е- --еа---- д- пом-на-? П-------- с---- л- д- п------- П-о-т-т-, с-е-м л- д- п-м-н-м- ------------------------------ Простете, смеам ли да поминам? 0
P---t----e,---yeam li--a----i-am? P---------- s----- l- d- p------- P-o-t-e-y-, s-y-a- l- d- p-m-n-m- --------------------------------- Prostyetye, smyeam li da pominam?
Cred că acesta este locul meu. Ми---- д--а -ва----ое-- ме-то. М----- д--- о-- е м---- м----- М-с-а- д-к- о-а е м-е-о м-с-о- ------------------------------ Мислам дека ова е моето место. 0
Misl-- ---k- --- ---mo---- --e-to. M----- d---- o-- y- m----- m------ M-s-a- d-e-a o-a y- m-y-t- m-e-t-. ---------------------------------- Mislam dyeka ova ye moyeto myesto.
Cred că staţi pe locul meu. М---ам-де----ие с--ит- на-----о---сто. М----- д--- В-- с----- н- м---- м----- М-с-а- д-к- В-е с-д-т- н- м-е-о м-с-о- -------------------------------------- Мислам дека Вие седите на моето место. 0
Mis-am -ye-a-V--e-syed-t-e-n- moye-o -y-s--. M----- d---- V--- s------- n- m----- m------ M-s-a- d-e-a V-y- s-e-i-y- n- m-y-t- m-e-t-. -------------------------------------------- Mislam dyeka Viye syeditye na moyeto myesto.
Unde este vagonul de dormit? Ка-е-- вагон-т-з---п-ењ-? К--- е в------ з- с------ К-д- е в-г-н-т з- с-и-њ-? ------------------------- Каде е вагонот за спиење? 0
K------e va---n-- -a-s---e-y-? K---- y- v------- z- s-------- K-d-e y- v-g-o-o- z- s-i-e-y-? ------------------------------ Kadye ye vaguonot za spiyeњye?
Vagonul de dormit este la capătul trenului. Ва--нот -- с---ње-е на к--ј-- -д -о--т. В------ з- с----- е н- к----- о- в----- В-г-н-т з- с-и-њ- е н- к-а-о- о- в-з-т- --------------------------------------- Вагонот за спиење е на крајот од возот. 0
V-guonot -a-sp---њ-- -e -- k-a-ot-od-----t. V------- z- s------- y- n- k----- o- v----- V-g-o-o- z- s-i-e-y- y- n- k-a-o- o- v-z-t- ------------------------------------------- Vaguonot za spiyeњye ye na kraјot od vozot.
Şi unde este vagonul restaurant? – În faţă. А----- е -агоно- -а ја-е--- -----п--е--к-т. А к--- е в------ з- ј------ – Н- п--------- А к-д- е в-г-н-т з- ј-д-њ-? – Н- п-ч-т-к-т- ------------------------------------------- А каде е вагонот за јадење? – На почетокот. 0
A-k--ye ye va-u--o- ---јa-----e--–-----o---etok--. A k---- y- v------- z- ј-------- – N- p----------- A k-d-e y- v-g-o-o- z- ј-d-e-y-? – N- p-c-y-t-k-t- -------------------------------------------------- A kadye ye vaguonot za јadyeњye? – Na pochyetokot.
Pot să dorm jos? М-ж-- л--да--п-ј-- д-л-? М---- л- д- с----- д---- М-ж-м л- д- с-и-а- д-л-? ------------------------ Можам ли да спијам долу? 0
M-ʐ-m--- da ----a- ----o? M---- l- d- s----- d----- M-ʐ-m l- d- s-i-a- d-l-o- ------------------------- Moʐam li da spiјam doloo?
Pot să dorm la mijloc? Мо-а- -и-д---п--ам--о--ре-ина--? М---- л- д- с----- в- с--------- М-ж-м л- д- с-и-а- в- с-е-и-а-а- -------------------------------- Можам ли да спијам во средината? 0
Moʐ-m-l---a -pi--- v--s--------a? M---- l- d- s----- v- s---------- M-ʐ-m l- d- s-i-a- v- s-y-d-n-t-? --------------------------------- Moʐam li da spiјam vo sryedinata?
Pot să dorm sus? Мо------ ---сп-јам-г-ре? М---- л- д- с----- г---- М-ж-м л- д- с-и-а- г-р-? ------------------------ Можам ли да спијам горе? 0
M---m-l- -- s-iјam-gu----? M---- l- d- s----- g------ M-ʐ-m l- d- s-i-a- g-o-y-? -------------------------- Moʐam li da spiјam guorye?
Când ajungem la graniţă? Ко---ќ- биде-е--- -ра-и----? К--- ќ- б----- н- г--------- К-г- ќ- б-д-м- н- г-а-и-а-а- ---------------------------- Кога ќе бидеме на границата? 0
Kogua-kjye b--y---e n----ranitza--? K---- k--- b------- n- g----------- K-g-a k-y- b-d-e-y- n- g-r-n-t-a-a- ----------------------------------- Kogua kjye bidyemye na guranitzata?
Cât durează călătoria până la Berlin? К---- д---о--ра---а--ва-е-------ер-ин? К---- д---- т--- п--------- д- Б------ К-л-у д-л-о т-а- п-т-в-њ-т- д- Б-р-и-? -------------------------------------- Колку долго трае патувањето до Берлин? 0
K---o---o-g-- tr-y- p-t-o---ye-- -o----rlin? K----- d----- t---- p----------- d- B------- K-l-o- d-l-u- t-a-e p-t-o-a-y-t- d- B-e-l-n- -------------------------------------------- Kolkoo dolguo traye patoovaњyeto do Byerlin?
Are trenul întârziere? Д--и в---т д----? Д--- в---- д----- Д-л- в-з-т д-ц-и- ----------------- Дали возот доцни? 0
Da-i-vo----------? D--- v---- d------ D-l- v-z-t d-t-n-? ------------------ Dali vozot dotzni?
Aveţi ceva de citit? И-ат--л--неш---за-читање? И---- л- н---- з- ч------ И-а-е л- н-ш-о з- ч-т-њ-? ------------------------- Имате ли нешто за читање? 0
I-at-- -i nyeshto-za-chitaњy-? I----- l- n------ z- c-------- I-a-y- l- n-e-h-o z- c-i-a-y-? ------------------------------ Imatye li nyeshto za chitaњye?
Se poate primi aici ceva de mâncat şi de băut? Мо-- ли--о--- о-де----д---е-нешт- за -адењ--- -а----ње? М--- л- ч---- о--- д- д---- н---- з- ј----- и з- п----- М-ж- л- ч-в-к о-д- д- д-б-е н-ш-о з- ј-д-њ- и з- п-е-е- ------------------------------------------------------- Може ли човек овде да добие нешто за јадење и за пиење? 0
Moʐye-l- --o-----o---e -a -obi-e --e-ht- z--јadyeњy- i za-pi-eњ-e? M---- l- c------ o---- d- d----- n------ z- ј------- i z- p------- M-ʐ-e l- c-o-y-k o-d-e d- d-b-y- n-e-h-o z- ј-d-e-y- i z- p-y-њ-e- ------------------------------------------------------------------ Moʐye li chovyek ovdye da dobiye nyeshto za јadyeњye i za piyeњye?
Mă treziţi vă rog la ora 7.00? Да-и-би-м--ра-б--и----о -.-0 ч-со- -е м--а-? Д--- б- м- р-------- в- 7--- ч---- В- м----- Д-л- б- м- р-з-у-и-е в- 7-0- ч-с-т В- м-л-м- -------------------------------------------- Дали би ме разбудиле во 7.00 часот Ве молам? 0
Da-i-bi m---ra-b-odi--- v---.---ch---t-Vye-m---m? D--- b- m-- r---------- v- 7--- c----- V-- m----- D-l- b- m-e r-z-o-d-l-e v- 7-0- c-a-o- V-e m-l-m- ------------------------------------------------- Dali bi mye razboodilye vo 7.00 chasot Vye molam?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Bebeluşii citesc pe buze !

Atunci când bebeluşii învaţă să vorbească, privesc gura părinţilor lor. Acest lucru a fost descoperit de cercetătorii în psihologie aplicată. La vârsta de aproximativ 6 luni, bebeluşii încep să citească pe buze. Ei învaţă astfel ce formă trebuie să-i dea gurii pentru a produce sunete. La vârsta de un an, bebeluşii înţeleg deja câteva cuvinte. De la această vârstă, încep să privească din nou oamenii în ochi. Astfel, ei obţin multe informaţii. Ei recunosc din expresia ochilor dacă părinţii lor sunt fericiţi sau trişti. Ei învaţă astfel să cunoască lumea sentimentelor. Acest lucru devine interesant atunci când li se vorbeşte într-o limbă străină. Bebeluşii încep atunci să citească din nou pe buze. Astfel, ei învaţă să producă şi sunete străine. Iată de ce, atunci când le vorbim bebeluşilor, trebuie să privim spre ei. Pe de altă parte, bebeluşii au nevoie de dialog pentru a-şi dezvolta limbajul. De fapt, părinţii repetă foarte des ceea ce spun bebeluşii. Astfel, bebeluşii au un feedback asupra cuvintelor lor. Ceea ce este foarte important pentru copiii mici. Ei ştiu atunci că sunt înţeleşi. Această confirmare îi motivează pe bebeluşi. Lor le face plăcere în continuare să înveţe să vorbească. Nu este de ajuns să le punem bebeluşilor înregistrări audio. Studiile dovedesc că bebeluşii ştiu cu adevărat să citească pe buze. În experimente, s-au pus filmuleţe copiilor mici fără sunet. Filmuleţe atât în limba maternă, cât şi într-o limbă străină. Bebeluşii au privit mai mult filmuleţele în propria lor limbă. Au fost şi mult mai atenţi. Însă primele cuvinte ale bebeluşilor sunt aceleaşi în întreaga lume. ‘Mama’ şi ‘Tata’ sunt uşor de pronunţat în orice limbă!
Știați?
Poloneza este considerată limbă slavică de vest. Este limba nativă a peste 45 de milioane de oameni. Acești oameni trăiesc cu precădere în Polonia și în mai multe țări est-europene. Emigranții polonezi și-au dus cu ei limba și pe alte continente. Drept rezultat, aproximativ 60 de milioane de vorbitori polonezi trăiesc în întreaga lume. Este limba slavică cea mai vorbită, după rusă. Poloneza este puternic legată de cehă și slovacă. Limba modernă poloneză s-a dezvoltat din diferite dialecte. Astăzi, nu mai există aceste dialecte, deoarece majoritatea polonezilor folosesc limba standard. Alfabetul polonez este scris în caractere latine și are 35 de litere. Penultima silabă a unui cuvânt e întotdeauna accentuată. Gramatica conține șapte cazuri și trei genuri. Asta înseamnă că aproape fiecare cuvânt e declinat sau conjugat. Prin urmare, poloneza nu e considerată neapărat cea mai ușoară dintre limbi. Dar va deveni în curând una din cele mai importante limbi europene!