Dicționar de expresii

ro În tren   »   sk Vo vlaku

34 [treizeci şi patru]

În tren

În tren

34 [tridsaťštyri]

Vo vlaku

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovacă Joaca Mai mult
Acesta este trenul spre Berlin? J--t- vla- d---er--n-? J- t- v--- d- B------- J- t- v-a- d- B-r-í-a- ---------------------- Je to vlak do Berlína? 0
Când pleacă trenul? Ke-y ---há-z- -l-k? K--- o------- v---- K-d- o-c-á-z- v-a-? ------------------- Kedy odchádza vlak? 0
Când ajunge trenul la Berlin? Kedy pr--e-v-ak do ------a? K--- p---- v--- d- B------- K-d- p-í-e v-a- d- B-r-í-a- --------------------------- Kedy príde vlak do Berlína? 0
Scuzaţi-mă, pot să trec? P--pá-t-,-mô----pre-sť? P-------- m---- p------ P-e-á-t-, m-ž-m p-e-s-? ----------------------- Prepáčte, môžem prejsť? 0
Cred că acesta este locul meu. Myslí- -i,--e-to -e -oj--m-est-. M----- s-- ž- t- j- m--- m------ M-s-í- s-, ž- t- j- m-j- m-e-t-. -------------------------------- Myslím si, že to je moje miesto. 0
Cred că staţi pe locul meu. M-slím--že -e-í-e-n- moj-m m-----. M------ ž- s----- n- m---- m------ M-s-í-, ž- s-d-t- n- m-j-m m-e-t-. ---------------------------------- Myslím, že sedíte na mojom mieste. 0
Unde este vagonul de dormit? K-e je--ô-k-vý --zeň? K-- j- l------ v----- K-e j- l-ž-o-ý v-z-ň- --------------------- Kde je lôžkový vozeň? 0
Vagonul de dormit este la capătul trenului. Lôž-ov----z-- j- na --nci v--ku. L------ v---- j- n- k---- v----- L-ž-o-ý v-z-ň j- n- k-n-i v-a-u- -------------------------------- Lôžkový vozeň je na konci vlaku. 0
Şi unde este vagonul restaurant? – În faţă. A --e-j- --dá-en----voz--? - -a ----atku. A k-- j- j--------- v----- – N- z-------- A k-e j- j-d-l-n-k- v-z-ň- – N- z-č-a-k-. ----------------------------------------- A kde je jedálenský vozeň? – Na začiatku. 0
Pot să dorm jos? M--e--spa--do-e? M---- s--- d---- M-ž-m s-a- d-l-? ---------------- Môžem spať dole? 0
Pot să dorm la mijloc? M-ž-m--pať-v-s--e--? M---- s--- v s------ M-ž-m s-a- v s-r-d-? -------------------- Môžem spať v strede? 0
Pot să dorm sus? M--e- -p-ť --r-? M---- s--- h---- M-ž-m s-a- h-r-? ---------------- Môžem spať hore? 0
Când ajungem la graniţă? K----bu--me -a-hr--ic-? K--- b----- n- h------- K-d- b-d-m- n- h-a-i-i- ----------------------- Kedy budeme na hranici? 0
Cât durează călătoria până la Berlin? Ak--d--o -rv---e----do B---ín-? A-- d--- t--- c---- d- B------- A-o d-h- t-v- c-s-a d- B-r-í-a- ------------------------------- Ako dlho trvá cesta do Berlína? 0
Are trenul întârziere? Má-vlak-meškan-e? M- v--- m-------- M- v-a- m-š-a-i-? ----------------- Má vlak meškanie? 0
Aveţi ceva de citit? M-te n--čo ----í-a-ie? M--- n---- n- č------- M-t- n-e-o n- č-t-n-e- ---------------------- Máte niečo na čítanie? 0
Se poate primi aici ceva de mâncat şi de băut? M-ž-- tu-dos--ť ----o -a j-d-n-e-- ---ie? M---- t- d----- n---- n- j------ a p----- M-ž-m t- d-s-a- n-e-o n- j-d-n-e a p-t-e- ----------------------------------------- Môžem tu dostať niečo na jedenie a pitie? 0
Mă treziţi vă rog la ora 7.00? Zo-udili by -te ma-o-7--0? Z------- b- s-- m- o 7---- Z-b-d-l- b- s-e m- o 7-0-? -------------------------- Zobudili by ste ma o 7.00? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Bebeluşii citesc pe buze !

Atunci când bebeluşii învaţă să vorbească, privesc gura părinţilor lor. Acest lucru a fost descoperit de cercetătorii în psihologie aplicată. La vârsta de aproximativ 6 luni, bebeluşii încep să citească pe buze. Ei învaţă astfel ce formă trebuie să-i dea gurii pentru a produce sunete. La vârsta de un an, bebeluşii înţeleg deja câteva cuvinte. De la această vârstă, încep să privească din nou oamenii în ochi. Astfel, ei obţin multe informaţii. Ei recunosc din expresia ochilor dacă părinţii lor sunt fericiţi sau trişti. Ei învaţă astfel să cunoască lumea sentimentelor. Acest lucru devine interesant atunci când li se vorbeşte într-o limbă străină. Bebeluşii încep atunci să citească din nou pe buze. Astfel, ei învaţă să producă şi sunete străine. Iată de ce, atunci când le vorbim bebeluşilor, trebuie să privim spre ei. Pe de altă parte, bebeluşii au nevoie de dialog pentru a-şi dezvolta limbajul. De fapt, părinţii repetă foarte des ceea ce spun bebeluşii. Astfel, bebeluşii au un feedback asupra cuvintelor lor. Ceea ce este foarte important pentru copiii mici. Ei ştiu atunci că sunt înţeleşi. Această confirmare îi motivează pe bebeluşi. Lor le face plăcere în continuare să înveţe să vorbească. Nu este de ajuns să le punem bebeluşilor înregistrări audio. Studiile dovedesc că bebeluşii ştiu cu adevărat să citească pe buze. În experimente, s-au pus filmuleţe copiilor mici fără sunet. Filmuleţe atât în limba maternă, cât şi într-o limbă străină. Bebeluşii au privit mai mult filmuleţele în propria lor limbă. Au fost şi mult mai atenţi. Însă primele cuvinte ale bebeluşilor sunt aceleaşi în întreaga lume. ‘Mama’ şi ‘Tata’ sunt uşor de pronunţat în orice limbă!
Știați?
Poloneza este considerată limbă slavică de vest. Este limba nativă a peste 45 de milioane de oameni. Acești oameni trăiesc cu precădere în Polonia și în mai multe țări est-europene. Emigranții polonezi și-au dus cu ei limba și pe alte continente. Drept rezultat, aproximativ 60 de milioane de vorbitori polonezi trăiesc în întreaga lume. Este limba slavică cea mai vorbită, după rusă. Poloneza este puternic legată de cehă și slovacă. Limba modernă poloneză s-a dezvoltat din diferite dialecte. Astăzi, nu mai există aceste dialecte, deoarece majoritatea polonezilor folosesc limba standard. Alfabetul polonez este scris în caractere latine și are 35 de litere. Penultima silabă a unui cuvânt e întotdeauna accentuată. Gramatica conține șapte cazuri și trei genuri. Asta înseamnă că aproape fiecare cuvânt e declinat sau conjugat. Prin urmare, poloneza nu e considerată neapărat cea mai ușoară dintre limbi. Dar va deveni în curând una din cele mai importante limbi europene!