Dicționar de expresii

ro La aeroport   »   eo Ĉe la flughaveno

35 [treizeci şi cinci]

La aeroport

La aeroport

35 [tridek kvin]

Ĉe la flughaveno

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Esperanto Joaca Mai mult
Vreau să rezerv un zbor spre Atena. M--ŝat------erv---lugo- -l At--o. M- ŝ---- r------ f----- a- A----- M- ŝ-t-s r-z-r-i f-u-o- a- A-e-o- --------------------------------- Mi ŝatus rezervi flugon al Ateno. 0
Este un zbor direct? Ĉu --o--s-a--re-ta ---go? Ĉ- t-- e---- r---- f----- Ĉ- t-o e-t-s r-k-a f-u-o- ------------------------- Ĉu tio estas rekta flugo? 0
Vă rog un loc la geam, nefumători. S-nf--a-- -----en------ sidl-k-n, mi------. S-------- a------------ s-------- m- p----- S-n-u-a-, a-u-f-n-s-r-n s-d-o-o-, m- p-t-s- ------------------------------------------- Senfuman, apudfenestran sidlokon, mi petas. 0
Vreau să confirm rezervarea mea. M- ŝatus -o-f-rm- mian-rez-rv--. M- ŝ---- k------- m--- r-------- M- ŝ-t-s k-n-i-m- m-a- r-z-r-o-. -------------------------------- Mi ŝatus konfirmi mian rezervon. 0
Vreau să anulez rezervarea mea. Mi-ŝ-t-- ----g---ia--r-zer-on. M- ŝ---- n----- m--- r-------- M- ŝ-t-s n-l-g- m-a- r-z-r-o-. ------------------------------ Mi ŝatus nuligi mian rezervon. 0
Vreau să schimb rezervarea mea. M---a--s----i---mia----z-r---. M- ŝ---- m----- m--- r-------- M- ŝ-t-s m-d-f- m-a- r-z-r-o-. ------------------------------ Mi ŝatus modifi mian rezervon. 0
Când pleacă următorul avion spre Roma? K--m-f---etu-o- l--sekva-t- av--di----l --m-? K--- f--------- l- s------- a------- a- R---- K-a- f-r-e-u-o- l- s-k-a-t- a-i-d-l- a- R-m-? --------------------------------------------- Kiam forveturos la sekvanta aviadilo al Romo? 0
Mai sunt două locuri libere? Ĉu-r-------u li-er-j -i--okoj? Ĉ- r----- d- l------ s-------- Ĉ- r-s-a- d- l-b-r-j s-d-o-o-? ------------------------------ Ĉu restas du liberaj sidlokoj? 0
Nu, mai avem numai un loc liber. N-----s-as a- -i-nu--u-- --b-ra sidl--o. N-- r----- a- n- n-- u-- l----- s------- N-, r-s-a- a- n- n-r u-u l-b-r- s-d-o-o- ---------------------------------------- Ne, restas al ni nur unu libera sidloko. 0
Când aterizăm? K--m-ni -lt--i--s? K--- n- a--------- K-a- n- a-t-r-ĝ-s- ------------------ Kiam ni alteriĝos? 0
Când ajungem? K-am ---t-e------? K--- n- t-- e----- K-a- n- t-e e-t-s- ------------------ Kiam ni tie estos? 0
Când pleacă un autobuz spre centru oraşului? Kia---us--fo-ve-uro- al-l- ---o----r-? K--- b--- f--------- a- l- u---------- K-a- b-s- f-r-e-u-o- a- l- u-b-c-n-r-? -------------------------------------- Kiam buso forveturos al la urbocentro? 0
Acesta este geamantanul dumneavoastră? Ĉu--i--e---- -ia-v-l-zo? Ĉ- t-- e---- v-- v------ Ĉ- t-o e-t-s v-a v-l-z-? ------------------------ Ĉu tio estas via valizo? 0
Acesta este geanta dumneavoastră? Ĉu-tio es--s --a --k-? Ĉ- t-- e---- v-- s---- Ĉ- t-o e-t-s v-a s-k-? ---------------------- Ĉu tio estas via sako? 0
Acesta este bagajul dumneavoastră? Ĉu---o --tas-v-a-p--aĵ-r-? Ĉ- t-- e---- v-- p-------- Ĉ- t-o e-t-s v-a p-k-ĵ-r-? -------------------------- Ĉu tio estas via pakaĵaro? 0
Cât bagaj pot lua cu mine? Kio-----p--aĵo- m- p--as -unpor--? K--- d- p------ m- p---- k-------- K-o- d- p-k-ĵ-j m- p-v-s k-n-o-t-? ---------------------------------- Kiom da pakaĵoj mi povas kunporti? 0
Douăzeci de kilograme. D--------o-r--o--. D---- k----------- D-d-k k-l-g-a-o-n- ------------------ Dudek kilogramojn. 0
Ce, numai douăzeci de kilograme? K-on- Ĉu nur----ek k-l-g-am--n? K---- Ĉ- n-- d---- k----------- K-o-? Ĉ- n-r d-d-k k-l-g-a-o-n- ------------------------------- Kion? Ĉu nur dudek kilogramojn? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea modifică creierul

Când facem mult sport, ne formăm corpul. Dar aparent, este posibil să ne antrenăm şi creierul. Adică, pentru a învăţa eficient limbile, nu este nevoie doar de talent. Este de asemenea important să le practicăm în mod regulat. Deoarcele acest antrenament poate influenţa în mod pozitiv structurile creierului. Desigur, un talent deosebit pentru limbi este, în general, înnăscut. Un antrenament intensiv poate chiar să modifice anumite structuri ale creierului. Volumul zonei vorbirii creşte. Celulele nervoase ale persoanelor care exersează mult sunt şi ele transformate. Multă vreme, s-a crezut că creierul nu se poate schimba. Concepţia era: ceea ce nu învăţăm când suntem copii, nu mai putem învăţa. Dar cercetătorii care au efectuat studii asupra creierului, au ajuns la alte rezultate. Ei au reuşit să demonstreze că creierul nostru rămâne mobil de-a lungul întregii vieţi. Am putea spune că acesta funcţionează ca un muşchi. Iată de ce acesta se poate construi şi la o vârstă mai înaintată. Fiecare informaţie poate fi procesată de către creier. Dar atunci când este antrenat, creierul procesează informaţiile mult mai bine. Adică lucrează mai repede şi mai eficient. Acest principiu funcţionează atât la tineri, cât şi la persoanele mai în vârstă. Dar nu este absolut obligatoriu să învăţăm o limbă pentru a ne antrena creierul. Lectura este şi ea un bun exerciţiu. Literatura de specialitate este cea care stimulează zona vorbirii. Înseamnă că vocabularul nostru se lărgeşte. Mai mult, simţim mai bine limba. Interesant este faptul că nu centrul vorbirii procesează limba. Zona ce ne controlează motricitatea procesează şi noile conţinuturi. Iată de ce este important să ne stimulăm creierul în întregime, cât mai mult posibil. Aşadar: mişcaţi-vă corpul ŞI creierul !
Știați?
Portugheza este o limbă romanică. Este apropiată de spaniolă și catalană. A evoluat din latina vulgară a soldaților romani. Portugheza europeană este limba nativă a aproape 10 milioane de oameni. Este, de asemenea, o importantă limbă mondială. Asta datorită puterii coloniale a Portugaliei, din trecut. Națiune maritimă, portughezii și-au dus cu ei limba pe alte continente în secolul al-XV-lea și al-XVI-lea. Portugheza este încă vorbită în unele părți din Africa și Asia. Țările din aceste continente tind să folosească portugheza europeană. Aceasta diferă de portugheza braziliană. Limba vorbită în Brazilia prezintă câteva aspecte specifice și e considerată ca limbă de sine stătătoare. Totuși, portughezii și brazilienii se înțeleg între ei. În total, există un număr de 240 de milioane de vorbitori de portugheză. În afară de asta, mai sunt aproape 20 de limbi creole care derivă din portugheză. Portugheza e considerată printre limbile de interes mondial de astăzi.