Dicționar de expresii

ro La aeroport   »   et Lennujaamas

35 [treizeci şi cinci]

La aeroport

La aeroport

35 [kolmkümmend viis]

Lennujaamas

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Estonă Joaca Mai mult
Vreau să rezerv un zbor spre Atena. M- s-ovi--in le-du --ee-a-s- b-----rida. M- s-------- l---- A-------- b---------- M- s-o-i-s-n l-n-u A-e-n-s-e b-o-e-r-d-. ---------------------------------------- Ma sooviksin lendu Ateenasse broneerida. 0
Este un zbor direct? K-s---e--- ot---en-? K-- s-- o- o-------- K-s s-e o- o-s-l-n-? -------------------- Kas see on otselend? 0
Vă rog un loc la geam, nefumători. P--un ük---kn-koht, m-t-esuit--t-ja. P---- ü-- a-------- m--------------- P-l-n ü-s a-n-k-h-, m-t-e-u-t-e-a-a- ------------------------------------ Palun üks aknakoht, mittesuitsetaja. 0
Vreau să confirm rezervarea mea. Ma soovik--n-oma b--nee-i----k-n--ta-a. M- s-------- o-- b---------- k--------- M- s-o-i-s-n o-a b-o-e-r-n-u k-n-i-a-a- --------------------------------------- Ma sooviksin oma broneeringu kinnitada. 0
Vreau să anulez rezervarea mea. Ma soov----n-o-- ------r-ngu --hi-tada. M- s-------- o-- b---------- t--------- M- s-o-i-s-n o-a b-o-e-r-n-u t-h-s-a-a- --------------------------------------- Ma sooviksin oma broneeringu tühistada. 0
Vreau să schimb rezervarea mea. Ma--oovi-si--oma br-n-e-in-u- mu--a. M- s-------- o-- b----------- m----- M- s-o-i-s-n o-a b-o-e-r-n-u- m-u-a- ------------------------------------ Ma sooviksin oma broneeringut muuta. 0
Când pleacă următorul avion spre Roma? Mi---l--ä--b --rg-ine-le-n---R-o--? M----- l---- j------- l----- R----- M-l-a- l-h-b j-r-m-n- l-n-u- R-o-a- ----------------------------------- Millal läheb järgmine lennuk Rooma? 0
Mai sunt două locuri libere? Kas-k-ks----ta -- -eel--abad? K-- k--- k---- o- v--- v----- K-s k-k- k-h-a o- v-e- v-b-d- ----------------------------- Kas kaks kohta on veel vabad? 0
Nu, mai avem numai un loc liber. Ei- ---- on----- a--ult---s--oht--a-a. E-- m--- o- v--- a----- ü-- k--- v---- E-, m-i- o- v-e- a-n-l- ü-s k-h- v-b-. -------------------------------------- Ei, meil on veel ainult üks koht vaba. 0
Când aterizăm? Mi--al m- maan-u--? M----- m- m-------- M-l-a- m- m-a-d-m-? ------------------- Millal me maandume? 0
Când ajungem? Mi---l-m- -a--um-? M----- m- s------- M-l-a- m- s-a-u-e- ------------------ Millal me saabume? 0
Când pleacă un autobuz spre centru oraşului? Mill-l sõidab---s- ke--l----? M----- s----- b--- k--------- M-l-a- s-i-a- b-s- k-s-l-n-a- ----------------------------- Millal sõidab buss kesklinna? 0
Acesta este geamantanul dumneavoastră? K-- see -n t-ie--ohver? K-- s-- o- t--- k------ K-s s-e o- t-i- k-h-e-? ----------------------- Kas see on teie kohver? 0
Acesta este geanta dumneavoastră? K-- see--n t--e -o--? K-- s-- o- t--- k---- K-s s-e o- t-i- k-t-? --------------------- Kas see on teie kott? 0
Acesta este bagajul dumneavoastră? K-s--e- o---eie--a--s? K-- s-- o- t--- p----- K-s s-e o- t-i- p-g-s- ---------------------- Kas see on teie pagas? 0
Cât bagaj pot lua cu mine? Kui --lj- --gasit----- ka-------t-? K-- p---- p------ v--- k---- v----- K-i p-l-u p-g-s-t v-i- k-a-a v-t-a- ----------------------------------- Kui palju pagasit võin kaasa võtta? 0
Douăzeci de kilograme. K--s-ü-m-n- k-l-. K---------- k---- K-k-k-m-e-d k-l-. ----------------- Kakskümmend kilo. 0
Ce, numai douăzeci de kilograme? Mi-,-ai--lt ka---ümm-n----lo? M--- a----- k---------- k---- M-s- a-n-l- k-k-k-m-e-d k-l-? ----------------------------- Mis, ainult kakskümmend kilo? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea modifică creierul

Când facem mult sport, ne formăm corpul. Dar aparent, este posibil să ne antrenăm şi creierul. Adică, pentru a învăţa eficient limbile, nu este nevoie doar de talent. Este de asemenea important să le practicăm în mod regulat. Deoarcele acest antrenament poate influenţa în mod pozitiv structurile creierului. Desigur, un talent deosebit pentru limbi este, în general, înnăscut. Un antrenament intensiv poate chiar să modifice anumite structuri ale creierului. Volumul zonei vorbirii creşte. Celulele nervoase ale persoanelor care exersează mult sunt şi ele transformate. Multă vreme, s-a crezut că creierul nu se poate schimba. Concepţia era: ceea ce nu învăţăm când suntem copii, nu mai putem învăţa. Dar cercetătorii care au efectuat studii asupra creierului, au ajuns la alte rezultate. Ei au reuşit să demonstreze că creierul nostru rămâne mobil de-a lungul întregii vieţi. Am putea spune că acesta funcţionează ca un muşchi. Iată de ce acesta se poate construi şi la o vârstă mai înaintată. Fiecare informaţie poate fi procesată de către creier. Dar atunci când este antrenat, creierul procesează informaţiile mult mai bine. Adică lucrează mai repede şi mai eficient. Acest principiu funcţionează atât la tineri, cât şi la persoanele mai în vârstă. Dar nu este absolut obligatoriu să învăţăm o limbă pentru a ne antrena creierul. Lectura este şi ea un bun exerciţiu. Literatura de specialitate este cea care stimulează zona vorbirii. Înseamnă că vocabularul nostru se lărgeşte. Mai mult, simţim mai bine limba. Interesant este faptul că nu centrul vorbirii procesează limba. Zona ce ne controlează motricitatea procesează şi noile conţinuturi. Iată de ce este important să ne stimulăm creierul în întregime, cât mai mult posibil. Aşadar: mişcaţi-vă corpul ŞI creierul !
Știați?
Portugheza este o limbă romanică. Este apropiată de spaniolă și catalană. A evoluat din latina vulgară a soldaților romani. Portugheza europeană este limba nativă a aproape 10 milioane de oameni. Este, de asemenea, o importantă limbă mondială. Asta datorită puterii coloniale a Portugaliei, din trecut. Națiune maritimă, portughezii și-au dus cu ei limba pe alte continente în secolul al-XV-lea și al-XVI-lea. Portugheza este încă vorbită în unele părți din Africa și Asia. Țările din aceste continente tind să folosească portugheza europeană. Aceasta diferă de portugheza braziliană. Limba vorbită în Brazilia prezintă câteva aspecte specifice și e considerată ca limbă de sine stătătoare. Totuși, portughezii și brazilienii se înțeleg între ei. În total, există un număr de 240 de milioane de vorbitori de portugheză. În afară de asta, mai sunt aproape 20 de limbi creole care derivă din portugheză. Portugheza e considerată printre limbile de interes mondial de astăzi.