Dicționar de expresii

ro La aeroport   »   mk На аеродром

35 [treizeci şi cinci]

La aeroport

La aeroport

35 [триесет и пет]

35 [triyesyet i pyet]

На аеродром

[Na ayerodrom]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Vreau să rezerv un zbor spre Atena. Б--с-кал - --к-ла да-ре-е----ам е-----ет--а -т--а. Б- с---- / с----- д- р--------- е--- л-- з- А----- Б- с-к-л / с-к-л- д- р-з-р-и-а- е-е- л-т з- А-и-а- -------------------------------------------------- Би сакал / сакала да резервирам еден лет за Атина. 0
B- ----- /-sa--l--da ry--ye----am -e-ye--l--t--a Ati--. B- s---- / s----- d- r----------- y----- l--- z- A----- B- s-k-l / s-k-l- d- r-e-y-r-i-a- y-d-e- l-e- z- A-i-a- ------------------------------------------------------- Bi sakal / sakala da ryezyerviram yedyen lyet za Atina.
Este un zbor direct? Дал- - -оа-- ди-е-т-н ле-? Д--- е т-- е д------- л--- Д-л- е т-а е д-р-к-е- л-т- -------------------------- Дали е тоа е директен лет? 0
Dal--y---oa-ye--i-y-ktye--l--t? D--- y- t-- y- d--------- l---- D-l- y- t-a y- d-r-e-t-e- l-e-? ------------------------------- Dali ye toa ye diryektyen lyet?
Vă rog un loc la geam, nefumători. Ве-м-ла----н- -ес-о д- п-оз-ре-о---н-пуша-. В- м---- е--- м---- д- п---------- н------- В- м-л-м е-н- м-с-о д- п-о-о-е-о-, н-п-ш-ч- ------------------------------------------- Ве молам едно место до прозорецот, непушач. 0
Vye m---- ---no---e-t- d- pr--o-y---o-, ny-----h--h. V-- m---- y---- m----- d- p------------ n----------- V-e m-l-m y-d-o m-e-t- d- p-o-o-y-t-o-, n-e-o-s-a-h- ---------------------------------------------------- Vye molam yedno myesto do prozoryetzot, nyepooshach.
Vreau să confirm rezervarea mea. Б-----а- / са-а-а--- -- ----р--м -оја-а----ер-ац-ја. Б- с---- / с----- д- ј- п------- м----- р----------- Б- с-к-л / с-к-л- д- ј- п-т-р-а- м-ј-т- р-з-р-а-и-а- ---------------------------------------------------- Би сакал / сакала да ја потврдам мојата резервација. 0
Bi--akal / --kal---a -a p----d-m-mo--t- ryezyer---z-ј-. B- s---- / s----- d- ј- p------- m----- r-------------- B- s-k-l / s-k-l- d- ј- p-t-r-a- m-ј-t- r-e-y-r-a-z-ј-. ------------------------------------------------------- Bi sakal / sakala da јa potvrdam moјata ryezyervatziјa.
Vreau să anulez rezervarea mea. Б----кал----а-а-- да-ј- ---а--- --ја-а--е-е---ц---. Б- с---- / с----- д- ј- о------ м----- р----------- Б- с-к-л / с-к-л- д- ј- о-к-ж-м м-ј-т- р-з-р-а-и-а- --------------------------------------------------- Би сакал / сакала да ја откажам мојата резервација. 0
B---ak---- sa--------ј------ʐa- m-ј-t- ry-z----a---јa. B- s---- / s----- d- ј- o------ m----- r-------------- B- s-k-l / s-k-l- d- ј- o-k-ʐ-m m-ј-t- r-e-y-r-a-z-ј-. ------------------------------------------------------ Bi sakal / sakala da јa otkaʐam moјata ryezyervatziјa.
Vreau să schimb rezervarea mea. Би --кал---сак-л- -а--а----мен-м моја-- ре---вациј-. Б- с---- / с----- д- ј- п------- м----- р----------- Б- с-к-л / с-к-л- д- ј- п-о-е-а- м-ј-т- р-з-р-а-и-а- ---------------------------------------------------- Би сакал / сакала да ја променам мојата резервација. 0
Bi sa-a- - s--ala-da-јa --omy-na--m--a---ry--yerv-tziјa. B- s---- / s----- d- ј- p-------- m----- r-------------- B- s-k-l / s-k-l- d- ј- p-o-y-n-m m-ј-t- r-e-y-r-a-z-ј-. -------------------------------------------------------- Bi sakal / sakala da јa promyenam moјata ryezyervatziјa.
Când pleacă următorul avion spre Roma? Ко-- о-- сле-нат- -а-ин--з- --м? К--- о-- с------- м----- з- Р--- К-г- о-и с-е-н-т- м-ш-н- з- Р-м- -------------------------------- Кога оди следната машина за Рим? 0
Kog-a -d- slyed---a -ash--a----R--? K---- o-- s-------- m------ z- R--- K-g-a o-i s-y-d-a-a m-s-i-a z- R-m- ----------------------------------- Kogua odi slyednata mashina za Rim?
Mai sunt două locuri libere? Д-л- -ма у-т- дв-----бо-------т-? Д--- и-- у--- д-- с------- м----- Д-л- и-а у-т- д-е с-о-о-н- м-с-а- --------------------------------- Дали има уште две слободни места? 0
Dal----------t-e ---e slo-od-i my--ta? D--- i-- o------ d--- s------- m------ D-l- i-a o-s-t-e d-y- s-o-o-n- m-e-t-? -------------------------------------- Dali ima ooshtye dvye slobodni myesta?
Nu, mai avem numai un loc liber. Н---имам- ---о-уш-е-ед-о -ло-о----место. Н-- и---- с--- у--- е--- с------- м----- Н-, и-а-е с-м- у-т- е-н- с-о-о-н- м-с-о- ---------------------------------------- Не, имаме само уште едно слободно место. 0
N--, -mam-- --mo ---ht-e--ed-- -lo------mye-to. N--- i----- s--- o------ y---- s------- m------ N-e- i-a-y- s-m- o-s-t-e y-d-o s-o-o-n- m-e-t-. ----------------------------------------------- Nye, imamye samo ooshtye yedno slobodno myesto.
Când aterizăm? К--- --етува--? К--- с--------- К-г- с-е-у-а-е- --------------- Кога слетуваме? 0
Kogu--s-ye-o-v--ye? K---- s------------ K-g-a s-y-t-o-a-y-? ------------------- Kogua slyetoovamye?
Când ajungem? Кога ќ----е т-м-? К--- ќ- с-- т---- К-г- ќ- с-е т-м-? ----------------- Кога ќе сме таму? 0
K-g-a-k-ye-s--e --m-o? K---- k--- s--- t----- K-g-a k-y- s-y- t-m-o- ---------------------- Kogua kjye smye tamoo?
Când pleacă un autobuz spre centru oraşului? К--а -м- а---бу---- --нтар-т-н--гр--от? К--- и-- а------ д- ц------- н- г------ К-г- и-а а-т-б-с д- ц-н-а-о- н- г-а-о-? --------------------------------------- Кога има автобус до центарот на градот? 0
K-gua-ima a--ob-os do--z-en--r----a-g--ad-t? K---- i-- a------- d- t--------- n- g------- K-g-a i-a a-t-b-o- d- t-y-n-a-o- n- g-r-d-t- -------------------------------------------- Kogua ima avtoboos do tzyentarot na guradot?
Acesta este geamantanul dumneavoastră? Ов--е------т-куфе-? О-- е в----- к----- О-а е в-ш-о- к-ф-р- ------------------- Ова е вашиот куфер? 0
Ov- ye--a--i-t -o-fyer? O-- y- v------ k------- O-a y- v-s-i-t k-o-y-r- ----------------------- Ova ye vashiot koofyer?
Acesta este geanta dumneavoastră? Ов- - -а------а-н-? О-- е в----- т----- О-а е в-ш-т- т-ш-а- ------------------- Ова е вашата ташна? 0
O-a ye vas-a-a--as-na? O-- y- v------ t------ O-a y- v-s-a-a t-s-n-? ---------------------- Ova ye vashata tashna?
Acesta este bagajul dumneavoastră? Ов- е---ш--т-б---ж? О-- е в----- б----- О-а е в-ш-о- б-г-ж- ------------------- Ова е вашиот багаж? 0
Ova-----ashio- -aguaʐ? O-- y- v------ b------ O-a y- v-s-i-t b-g-a-? ---------------------- Ova ye vashiot baguaʐ?
Cât bagaj pot lua cu mine? К-л-- б--аж можа- д--зем-- со--ебе? К---- б---- м---- д- з---- с- с---- К-л-у б-г-ж м-ж-м д- з-м-м с- с-б-? ----------------------------------- Колку багаж можам да земам со себе? 0
Ko--o---a---ʐ --ʐ-- -a-zye--m--- s-e---? K----- b----- m---- d- z----- s- s------ K-l-o- b-g-a- m-ʐ-m d- z-e-a- s- s-e-y-? ---------------------------------------- Kolkoo baguaʐ moʐam da zyemam so syebye?
Douăzeci de kilograme. Д--есе- кило--ами. Д------ к--------- Д-а-с-т к-л-г-а-и- ------------------ Дваесет килограми. 0
Dvaye-ye--kilogu-a--. D-------- k---------- D-a-e-y-t k-l-g-r-m-. --------------------- Dvayesyet kilogurami.
Ce, numai douăzeci de kilograme? Шт-- с-мо-д-а--е- ки-огр-ми? Ш--- с--- д------ к--------- Ш-о- с-м- д-а-с-т к-л-г-а-и- ---------------------------- Што, само дваесет килограми? 0
S--o, -am----ayes--t kil-gu--mi? S---- s--- d-------- k---------- S-t-, s-m- d-a-e-y-t k-l-g-r-m-? -------------------------------- Shto, samo dvayesyet kilogurami?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea modifică creierul

Când facem mult sport, ne formăm corpul. Dar aparent, este posibil să ne antrenăm şi creierul. Adică, pentru a învăţa eficient limbile, nu este nevoie doar de talent. Este de asemenea important să le practicăm în mod regulat. Deoarcele acest antrenament poate influenţa în mod pozitiv structurile creierului. Desigur, un talent deosebit pentru limbi este, în general, înnăscut. Un antrenament intensiv poate chiar să modifice anumite structuri ale creierului. Volumul zonei vorbirii creşte. Celulele nervoase ale persoanelor care exersează mult sunt şi ele transformate. Multă vreme, s-a crezut că creierul nu se poate schimba. Concepţia era: ceea ce nu învăţăm când suntem copii, nu mai putem învăţa. Dar cercetătorii care au efectuat studii asupra creierului, au ajuns la alte rezultate. Ei au reuşit să demonstreze că creierul nostru rămâne mobil de-a lungul întregii vieţi. Am putea spune că acesta funcţionează ca un muşchi. Iată de ce acesta se poate construi şi la o vârstă mai înaintată. Fiecare informaţie poate fi procesată de către creier. Dar atunci când este antrenat, creierul procesează informaţiile mult mai bine. Adică lucrează mai repede şi mai eficient. Acest principiu funcţionează atât la tineri, cât şi la persoanele mai în vârstă. Dar nu este absolut obligatoriu să învăţăm o limbă pentru a ne antrena creierul. Lectura este şi ea un bun exerciţiu. Literatura de specialitate este cea care stimulează zona vorbirii. Înseamnă că vocabularul nostru se lărgeşte. Mai mult, simţim mai bine limba. Interesant este faptul că nu centrul vorbirii procesează limba. Zona ce ne controlează motricitatea procesează şi noile conţinuturi. Iată de ce este important să ne stimulăm creierul în întregime, cât mai mult posibil. Aşadar: mişcaţi-vă corpul ŞI creierul !
Știați?
Portugheza este o limbă romanică. Este apropiată de spaniolă și catalană. A evoluat din latina vulgară a soldaților romani. Portugheza europeană este limba nativă a aproape 10 milioane de oameni. Este, de asemenea, o importantă limbă mondială. Asta datorită puterii coloniale a Portugaliei, din trecut. Națiune maritimă, portughezii și-au dus cu ei limba pe alte continente în secolul al-XV-lea și al-XVI-lea. Portugheza este încă vorbită în unele părți din Africa și Asia. Țările din aceste continente tind să folosească portugheza europeană. Aceasta diferă de portugheza braziliană. Limba vorbită în Brazilia prezintă câteva aspecte specifice și e considerată ca limbă de sine stătătoare. Totuși, portughezii și brazilienii se înțeleg între ei. În total, există un număr de 240 de milioane de vorbitori de portugheză. În afară de asta, mai sunt aproape 20 de limbi creole care derivă din portugheză. Portugheza e considerată printre limbile de interes mondial de astăzi.