Dicționar de expresii

ro La aeroport   »   nn På flyplassen

35 [treizeci şi cinci]

La aeroport

La aeroport

35 [trettifem]

På flyplassen

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Vreau să rezerv un zbor spre Atena. E- v-l-----n---jø-e----le-t --- At-n- tak-. E_ v__ g_____ k____ b______ t__ A____ t____ E- v-l g-e-n- k-ø-e b-l-e-t t-l A-e-, t-k-. ------------------------------------------- Eg vil gjerne kjøpe billett til Aten, takk. 0
Este un zbor direct? Er -e---i-ekt-fl-? E_ d__ d__________ E- d-t d-r-k-e-l-? ------------------ Er det direktefly? 0
Vă rog un loc la geam, nefumători. E- v-l-g-ern---it-e---- vi-da--e---ikk---rø--ar. E_ v__ g_____ s____ v__ v_________ i____________ E- v-l g-e-n- s-t-e v-d v-n-a-g-t- i-k-e-r-y-a-. ------------------------------------------------ Eg vil gjerne sitje ved vindauget, ikkje-røykar. 0
Vreau să confirm rezervarea mea. E---il g-er-e--tadf-ste -es-----nga -i. E_ v__ g_____ s________ b__________ m__ E- v-l g-e-n- s-a-f-s-e b-s-i-l-n-a m-. --------------------------------------- Eg vil gjerne stadfeste bestillinga mi. 0
Vreau să anulez rezervarea mea. E- ----g-------vbesti---. E_ v__ g_____ a__________ E- v-l g-e-n- a-b-s-i-l-. ------------------------- Eg vil gjerne avbestille. 0
Vreau să schimb rezervarea mea. Eg --- -jern--end-e b-stil---g--m-. E_ v__ g_____ e____ b__________ m__ E- v-l g-e-n- e-d-e b-s-i-l-n-a m-. ----------------------------------- Eg vil gjerne endre bestillinga mi. 0
Când pleacă următorul avion spre Roma? N----år n-st------ti--Rom-? N__ g__ n____ f__ t__ R____ N-r g-r n-s-e f-y t-l R-m-? --------------------------- Når går neste fly til Roma? 0
Mai sunt două locuri libere? Har--e -o-l---g- p--s---? H__ d_ t_ l_____ p_______ H-r d- t- l-d-g- p-a-s-r- ------------------------- Har de to ledige plassar? 0
Nu, mai avem numai un loc liber. N-i- -i--ar------ --n led----lass. N___ v_ h__ b____ e__ l____ p_____ N-i- v- h-r b-r-e e-n l-d-g p-a-s- ---------------------------------- Nei, vi har berre ein ledig plass. 0
Când aterizăm? Nå- --n--r -i? N__ l_____ v__ N-r l-n-a- v-? -------------- Når landar vi? 0
Când ajungem? N-r e- v- -ra-me? N__ e_ v_ f______ N-r e- v- f-a-m-? ----------------- Når er vi framme? 0
Când pleacă un autobuz spre centru oraşului? N-r--å- d-t---s- ----sent-u-? N__ g__ d__ b___ t__ s_______ N-r g-r d-t b-s- t-l s-n-r-m- ----------------------------- Når går det buss til sentrum? 0
Acesta este geamantanul dumneavoastră? E---e-te -of--r-e---in? E_ d____ k________ d___ E- d-t-e k-f-e-t-n d-n- ----------------------- Er dette kofferten din? 0
Acesta este geanta dumneavoastră? Er d---e --s-a---? E_ d____ v____ d__ E- d-t-e v-s-a d-? ------------------ Er dette veska di? 0
Acesta este bagajul dumneavoastră? Er-----e b---s--n di-? E_ d____ b_______ d___ E- d-t-e b-g-s-e- d-n- ---------------------- Er dette bagasjen din? 0
Cât bagaj pot lua cu mine? Kor--ykje--a-a-j---a--e- ----e-? K__ m____ b______ k__ e_ t_ m___ K-r m-k-e b-g-s-e k-n e- t- m-d- -------------------------------- Kor mykje bagasje kan eg ta med? 0
Douăzeci de kilograme. Tj----i-o. T___ k____ T-u- k-l-. ---------- Tjue kilo. 0
Ce, numai douăzeci de kilograme? Kva? B--r- -j-- ----? K___ B____ t___ k____ K-a- B-r-e t-u- k-l-? --------------------- Kva? Berre tjue kilo? 0

Învăţarea modifică creierul

Când facem mult sport, ne formăm corpul. Dar aparent, este posibil să ne antrenăm şi creierul. Adică, pentru a învăţa eficient limbile, nu este nevoie doar de talent. Este de asemenea important să le practicăm în mod regulat. Deoarcele acest antrenament poate influenţa în mod pozitiv structurile creierului. Desigur, un talent deosebit pentru limbi este, în general, înnăscut. Un antrenament intensiv poate chiar să modifice anumite structuri ale creierului. Volumul zonei vorbirii creşte. Celulele nervoase ale persoanelor care exersează mult sunt şi ele transformate. Multă vreme, s-a crezut că creierul nu se poate schimba. Concepţia era: ceea ce nu învăţăm când suntem copii, nu mai putem învăţa. Dar cercetătorii care au efectuat studii asupra creierului, au ajuns la alte rezultate. Ei au reuşit să demonstreze că creierul nostru rămâne mobil de-a lungul întregii vieţi. Am putea spune că acesta funcţionează ca un muşchi. Iată de ce acesta se poate construi şi la o vârstă mai înaintată. Fiecare informaţie poate fi procesată de către creier. Dar atunci când este antrenat, creierul procesează informaţiile mult mai bine. Adică lucrează mai repede şi mai eficient. Acest principiu funcţionează atât la tineri, cât şi la persoanele mai în vârstă. Dar nu este absolut obligatoriu să învăţăm o limbă pentru a ne antrena creierul. Lectura este şi ea un bun exerciţiu. Literatura de specialitate este cea care stimulează zona vorbirii. Înseamnă că vocabularul nostru se lărgeşte. Mai mult, simţim mai bine limba. Interesant este faptul că nu centrul vorbirii procesează limba. Zona ce ne controlează motricitatea procesează şi noile conţinuturi. Iată de ce este important să ne stimulăm creierul în întregime, cât mai mult posibil. Aşadar: mişcaţi-vă corpul ŞI creierul !
Știați?
Portugheza este o limbă romanică. Este apropiată de spaniolă și catalană. A evoluat din latina vulgară a soldaților romani. Portugheza europeană este limba nativă a aproape 10 milioane de oameni. Este, de asemenea, o importantă limbă mondială. Asta datorită puterii coloniale a Portugaliei, din trecut. Națiune maritimă, portughezii și-au dus cu ei limba pe alte continente în secolul al-XV-lea și al-XVI-lea. Portugheza este încă vorbită în unele părți din Africa și Asia. Țările din aceste continente tind să folosească portugheza europeană. Aceasta diferă de portugheza braziliană. Limba vorbită în Brazilia prezintă câteva aspecte specifice și e considerată ca limbă de sine stătătoare. Totuși, portughezii și brazilienii se înțeleg între ei. În total, există un număr de 240 de milioane de vorbitori de portugheză. În afară de asta, mai sunt aproape 20 de limbi creole care derivă din portugheză. Portugheza e considerată printre limbile de interes mondial de astăzi.