Dicționar de expresii

ro Transport public local   »   ru Общественный транспорт

36 [treizeci şi şase]

Transport public local

Transport public local

36 [тридцать шесть]

36 [tridtsatʹ shestʹ]

Общественный транспорт

[Obshchestvennyy transport]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Rusă Joaca Mai mult
Unde este staţia de autobuz? Где--вт--у-н-я -ст--о--а? Г-- а--------- о--------- Г-е а-т-б-с-а- о-т-н-в-а- ------------------------- Где автобусная остановка? 0
G-e -v----snaya os-an--ka? G-- a---------- o--------- G-e a-t-b-s-a-a o-t-n-v-a- -------------------------- Gde avtobusnaya ostanovka?
Care autobuz merge în centru? Ка-о----т-бус---ёт-- -ент-? К---- а------ и--- в ц----- К-к-й а-т-б-с и-ё- в ц-н-р- --------------------------- Какой автобус идёт в центр? 0
Kak-y -v--bus --ë- v -sen-r? K---- a------ i--- v t------ K-k-y a-t-b-s i-ë- v t-e-t-? ---------------------------- Kakoy avtobus idët v tsentr?
Ce rută trebuie să urmez ? Кака- лин-я м----ужн-? К---- л---- м-- н----- К-к-я л-н-я м-е н-ж-а- ---------------------- Какая линия мне нужна? 0
K---ya---niya m-- n-zh--? K----- l----- m-- n------ K-k-y- l-n-y- m-e n-z-n-? ------------------------- Kakaya liniya mne nuzhna?
Trebuie să schimb autobuzul? М-е н--- --р-с-жи-а-ь-я? М-- н--- п-------------- М-е н-д- п-р-с-ж-в-т-с-? ------------------------ Мне надо пересаживаться? 0
M-e n--o---r--a-h-vat---a? M-- n--- p---------------- M-e n-d- p-r-s-z-i-a-ʹ-y-? -------------------------- Mne nado peresazhivatʹsya?
Unde trebuie să schimb autobuzul? Г-е мне -а-о----е-----ат-ся? Г-- м-- н--- п-------------- Г-е м-е н-д- п-р-с-ж-в-т-с-? ---------------------------- Где мне надо пересаживаться? 0
Gde mne----o-pe-es-----a-ʹsy-? G-- m-- n--- p---------------- G-e m-e n-d- p-r-s-z-i-a-ʹ-y-? ------------------------------ Gde mne nado peresazhivatʹsya?
Cât costă un bilet de călătorie? Ск--ько--тои--о-ин --л--? С------ с---- о--- б----- С-о-ь-о с-о-т о-и- б-л-т- ------------------------- Сколько стоит один билет? 0
Sk-l-ko --o---o-in---l-t? S------ s---- o--- b----- S-o-ʹ-o s-o-t o-i- b-l-t- ------------------------- Skolʹko stoit odin bilet?
Câte staţii sunt până în centru? Ск-л--- о---но--к -о-центр-? С------ о-------- д- ц------ С-о-ь-о о-т-н-в-к д- ц-н-р-? ---------------------------- Сколько остановок до центра? 0
S-ol-k- -s---ovo---- tsen--a? S------ o-------- d- t------- S-o-ʹ-o o-t-n-v-k d- t-e-t-a- ----------------------------- Skolʹko ostanovok do tsentra?
Trebuie să coborâţi aici. В-м--уж-- в-х--ить-зде--. В-- н---- в------- з----- В-м н-ж-о в-х-д-т- з-е-ь- ------------------------- Вам нужно выходить здесь. 0
Va--nuzhno -----di-ʹ--des-. V-- n----- v-------- z----- V-m n-z-n- v-k-o-i-ʹ z-e-ʹ- --------------------------- Vam nuzhno vykhoditʹ zdesʹ.
Trebuie să coborâţi prin spate. Вы-до--н--вы-од--ь-сза--. В- д----- в------- с----- В- д-л-н- в-х-д-т- с-а-и- ------------------------- Вы должны выходить сзади. 0
Vy ---zhn- v-----i---s--d-. V- d------ v-------- s----- V- d-l-h-y v-k-o-i-ʹ s-a-i- --------------------------- Vy dolzhny vykhoditʹ szadi.
Următorul metrou vine în 5 minute. Сл-д---и- по--- м-тр-------т ---е- --мину-. С-------- п---- м---- п----- ч---- 5 м----- С-е-у-щ-й п-е-д м-т-о п-и-ё- ч-р-з 5 м-н-т- ------------------------------------------- Следующий поезд метро придёт через 5 минут. 0
Sl--uy-s-c-iy p--e-d met-- ----ë- c-e----5-m---t. S------------ p----- m---- p----- c----- 5 m----- S-e-u-u-h-h-y p-y-z- m-t-o p-i-ë- c-e-e- 5 m-n-t- ------------------------------------------------- Sleduyushchiy poyezd metro pridët cherez 5 minut.
Următorul tramvai vine în 10 minute. С-е----и- тра-вай п-и-ё--че-е--1- ---ут. С-------- т------ п----- ч---- 1- м----- С-е-у-щ-й т-а-в-й п-и-ё- ч-р-з 1- м-н-т- ---------------------------------------- Следующий трамвай придёт через 10 минут. 0
S--d--u-hch---tra-v----r--ë---h-r-z--0 m---t. S------------ t------ p----- c----- 1- m----- S-e-u-u-h-h-y t-a-v-y p-i-ë- c-e-e- 1- m-n-t- --------------------------------------------- Sleduyushchiy tramvay pridët cherez 10 minut.
Următorul autobuz vine în 15 minute. С----ющий ----б-с --ид-----ре- 15 м---т. С-------- а------ п----- ч---- 1- м----- С-е-у-щ-й а-т-б-с п-и-ё- ч-р-з 1- м-н-т- ---------------------------------------- Следующий автобус придёт через 15 минут. 0
S--du--s-c--------bus prid-- ---r--------nu-. S------------ a------ p----- c----- 1- m----- S-e-u-u-h-h-y a-t-b-s p-i-ë- c-e-e- 1- m-n-t- --------------------------------------------- Sleduyushchiy avtobus pridët cherez 15 minut.
Când pleacă ultimul metrou? К--да ух-д----ос-едн-й-поез- ме-р-? К---- у----- п-------- п---- м----- К-г-а у-о-и- п-с-е-н-й п-е-д м-т-о- ----------------------------------- Когда уходит последний поезд метро? 0
Kog----k---i- po--e--i--poyezd --t--? K---- u------ p-------- p----- m----- K-g-a u-h-d-t p-s-e-n-y p-y-z- m-t-o- ------------------------------------- Kogda ukhodit posledniy poyezd metro?
Când pleacă ultimul tramvai? К-гда --оди- -о-л-дний тра-вай? К---- у----- п-------- т------- К-г-а у-о-и- п-с-е-н-й т-а-в-й- ------------------------------- Когда уходит последний трамвай? 0
Kogd---kh--it-p-s--dni- tr-m-a-? K---- u------ p-------- t------- K-g-a u-h-d-t p-s-e-n-y t-a-v-y- -------------------------------- Kogda ukhodit posledniy tramvay?
Când pleacă ultimul autobuz? К-гда -х--ит п-с-едни---------? К---- у----- п-------- а------- К-г-а у-о-и- п-с-е-н-й а-т-б-с- ------------------------------- Когда уходит последний автобус? 0
Kog---uk--di-------dniy a---b-s? K---- u------ p-------- a------- K-g-a u-h-d-t p-s-e-n-y a-t-b-s- -------------------------------- Kogda ukhodit posledniy avtobus?
Aveţi un bilet de călătorie? У--ас----- -и-е-? У В-- е--- б----- У В-с е-т- б-л-т- ----------------- У Вас есть билет? 0
U --s yes-----l--? U V-- y---- b----- U V-s y-s-ʹ b-l-t- ------------------ U Vas yestʹ bilet?
Un bilet de călătorie? – Nu, nu am. Бил-т? – Нет, --м--я ----нет. Б----- – Н--- у м--- е-- н--- Б-л-т- – Н-т- у м-н- е-о н-т- ----------------------------- Билет? – Нет, у меня его нет. 0
B-le-? - N--, - meny--ye---n-t. B----- – N--- u m---- y--- n--- B-l-t- – N-t- u m-n-a y-g- n-t- ------------------------------- Bilet? – Net, u menya yego net.
Atunci trebuie să plătiţi o amendă. Тог----а--п--д-т-- п----ть-шт--ф. Т---- В-- п------- п------ ш----- Т-г-а В-м п-и-ё-с- п-а-и-ь ш-р-ф- --------------------------------- Тогда Вам придётся платить штраф. 0
To-da --m pr--ët--a---at-t- --t-af. T---- V-- p-------- p------ s------ T-g-a V-m p-i-ë-s-a p-a-i-ʹ s-t-a-. ----------------------------------- Togda Vam pridëtsya platitʹ shtraf.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Dezvoltarea limbajului

Ştim foarte bine de ce vorbim. Vrem să schimbăm idei şi să ne înţelegem unii cu ceilalţi. În schimb, nu ştim cum a apărut de fapt limbajul. Asupra acestui aspect, există mai multe teorii. Cert este că limbajul este un fenomen străvechi. Pentru a putea vorbi, era nevoie de caracteristici fizice precise. Ele erau necesare pentru a putea produce sunete. Astfel, oamenii de Neanderthal erau capabili să îşi folosească vocea. Acest lucru le permitea să se diferenţieze de animale. Pe de altă parte, o voce puternică şi fermă era importantă pentru a se autoapăra. Ea permitea să-i ameninţe sau să-i înspăimânte pe inamici. În acea epocă, se fabricau unelte şi se făcea foc. Aceste cunoştinţe trebuiau transmise într-o manieră sau alta. Limbajul era şi el important pentru vânătoarea în grupuri. Acum 2 milioane de ani, exista deja o comunicare rudimentară. Primele elemente lingvistice au fost semnele şi gesturile. Dar oamenii doreau să comunice şi pe întuneric. Şi mai important, ei trebuiau să poată vorbi şi fără să se privească. Iată de ce vocea s-a dezvoltat şi a înlocuit semnele. Limbajul, în forma sa actuală, există de cel puţin 50000 de ani. Atunci când homo sapiens a părăsit Africa, el l-a răspândit în întreaga lume. Limbile s-a separat pe diferite regiuni. Adică, au apărut diferite familii lingvistice. Acestea nu conţineau decât fundamentele sistemelor lingvistice. Primele limbi erau mai puţin complexe decât limbile actuale. Ele s-au dezvoltat prin gramatică, fonetică şi semantică. Am putea spune că diferite limbi au soluţii diferite. Dar problema era mereu aceeaşi: cum să arăt ceea ce gândesc?
Știați?
Portugheza braziliană este considerată o limbă romanică. Ea s-a format pe baza portughezei europene. Această limbă a călătorit până în America de Sud, prin politicile colonialiste ale Portugaliei. Astăzi, Brazilia are cea mai largă populație vorbitoare de limbă portugheză din lume. Aproximativ 190 de milioane de oameni vorbesc portugheza braziliană ca limbă nativă. Limba a avut o mare influență și asupra altor țări sud-americane. Există chiar și o limbă hibrid, formată din spaniolă și portugheză. Cu timpuri în urmă, Brazilia vorbea portugheza europeană. Începând cu anii 1930, un nou val a apărut în conștiința culturală braziliană. Brazilienii au devenit mândri de limba lor, și au vrut să îi accentueze particularitățile. Au fost foarte multe eforturi repetate de a ține cele limbi împreună. De exemplu, o înțelegere a fost făcută între cele două țări, privind păstrarea unei ortografii comune. Astăzi, cea mai mare diferență între cele două limbi este forma în care sunt pronunțate. Vocabularul brazilian conține câteva "indianisme" absente, de altfel, în Europa. Descoperiți această limbă incitantă - este una din cele mai importante din lume!