Dicționar de expresii

ro Transport public local   »   ti ወግዓዊ መጕዓዝያ ኣብ ቀረባ ከባቢ

36 [treizeci şi şase]

Transport public local

Transport public local

36 [ሰላሳንሽዱሽተን]

36 [selasanishidushiteni]

ወግዓዊ መጕዓዝያ ኣብ ቀረባ ከባቢ

[wegi‘awī megwi‘aziya abi k’ereba kebabī]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Tigrină Joaca Mai mult
Unde este staţia de autobuz? ቡ- ---ን-ኣበ- ኣ-? ቡ- ስ--- ኣ-- ኣ-- ቡ- ስ-ሽ- ኣ-ይ ኣ-? --------------- ቡስ ስቴሽን ኣበይ ኣሎ? 0
b-s- -itē--in- a-eyi --o? b--- s-------- a---- a--- b-s- s-t-s-i-i a-e-i a-o- ------------------------- busi sitēshini abeyi alo?
Care autobuz merge în centru? ኣ-ና--ቡስ -- ና- ማ--ል -ተማ-----? ኣ--- ቡ- ኢ- ና- ማ--- ከ-- ዝ---- ኣ-ና- ቡ- ኢ- ና- ማ-ከ- ከ-ማ ዝ-ይ-? ---------------------------- ኣየናይ ቡስ ኢዩ ናብ ማእከል ከተማ ዝኸይድ? 0
a--n-y- busi īyu-nab--m--ikel- ---e-a -iẖ--i--? a------ b--- ī-- n--- m------- k----- z--------- a-e-a-i b-s- ī-u n-b- m-’-k-l- k-t-m- z-h-e-i-i- ------------------------------------------------ ayenayi busi īyu nabi ma’ikeli ketema ziẖeyidi?
Ce rută trebuie să urmez ? ኣ-ና- --መ-----ክ-ስ- -ለ-? ኣ--- መ--- ቡ- ክ--- ኣ--- ኣ-ና- መ-መ- ቡ- ክ-ስ- ኣ-ኒ- ---------------------- ኣየናይ መስመር ቡስ ክወስድ ኣለኒ? 0
aye-a-i-----m--i -usi ---esi-- --e-ī? a------ m------- b--- k------- a----- a-e-a-i m-s-m-r- b-s- k-w-s-d- a-e-ī- ------------------------------------- ayenayi mesimeri busi kiwesidi alenī?
Trebuie să schimb autobuzul? ምጋዓ-ያ -ቕ---ኣ-ኒ ዶ? ም---- ክ--- ኣ-- ዶ- ም-ዓ-ያ ክ-ይ- ኣ-ኒ ዶ- ----------------- ምጋዓዝያ ክቕይር ኣለኒ ዶ? 0
m-ga‘---ya-k--̱’---ri--l--- --? m--------- k--------- a---- d-- m-g-‘-z-y- k-k-’-y-r- a-e-ī d-? ------------------------------- miga‘aziya kiḵ’iyiri alenī do?
Unde trebuie să schimb autobuzul? ኣ-ይ-ኢየ ክ--ር ዘ--? ኣ-- ኢ- ክ--- ዘ--- ኣ-ይ ኢ- ክ-ይ- ዘ-ኒ- ---------------- ኣበይ ኢየ ክቕይር ዘለኒ? 0
ab--i -y--k---’--iri -e-en-? a---- ī-- k--------- z------ a-e-i ī-e k-k-’-y-r- z-l-n-? ---------------------------- abeyi īye kiḵ’iyiri zelenī?
Cât costă un bilet de călătorie? ሓደ -ከ--ክ-ደ---ግኡ? ሓ- ቲ-- ክ--- ዋ--- ሓ- ቲ-ት ክ-ደ- ዋ-ኡ- ---------------- ሓደ ቲከት ክንደይ ዋግኡ? 0
h---e ---eti-ki--deyi-wag--u? h---- t----- k------- w------ h-a-e t-k-t- k-n-d-y- w-g-’-? ----------------------------- ḥade tīketi kinideyi wagi’u?
Câte staţii sunt până în centru? ክን-ይ----ታታ- ኢዮ--ክ-ብ ማ--ል ከተ- ? ክ--- ፌ----- ኢ-- ክ-- ማ--- ከ-- ? ክ-ደ- ፌ-ማ-ታ- ኢ-ም ክ-ብ ማ-ከ- ከ-ማ ? ------------------------------ ክንደይ ፌርማታታት ኢዮም ክሳብ ማእከል ከተማ ? 0
k-n-d--------m--a-at--ī--m- ki-a-i -a’-------e-em- ? k------- f----------- ī---- k----- m------- k----- ? k-n-d-y- f-r-m-t-t-t- ī-o-i k-s-b- m-’-k-l- k-t-m- ? ---------------------------------------------------- kinideyi fērimatatati īyomi kisabi ma’ikeli ketema ?
Trebuie să coborâţi aici. ኣ-ዚ -ትወ-ዱ ----። ኣ-- ክ---- ኣ---- ኣ-ዚ ክ-ወ-ዱ ኣ-ኩ-። --------------- ኣብዚ ክትወርዱ ኣለኩም። 0
abi---kit---r-du ---k-mi። a---- k--------- a------- a-i-ī k-t-w-r-d- a-e-u-i- ------------------------- abizī kitiweridu alekumi።
Trebuie să coborâţi prin spate. ብ---ሪ--ክት-ር---ለ-ም። ብ ድ--- ክ---- ኣ---- ብ ድ-ሪ- ክ-ወ-ዱ ኣ-ኩ-። ------------------ ብ ድሕሪት ክትወርዱ ኣለኩም። 0
b- di--irīti k-ti---id- alek-mi። b- d-------- k--------- a------- b- d-h-i-ī-i k-t-w-r-d- a-e-u-i- -------------------------------- bi diḥirīti kitiweridu alekumi።
Următorul metrou vine în 5 minute. ብ-- -- -ኡ--ን-(---)--ብ 5 --ቕ ክመ-እ--። ብ-- ዘ- „---------- ኣ- 5 ደ-- ክ------ ብ-ጂ ዘ- „---ን-(-ራ-) ኣ- 5 ደ-ቕ ክ-ጽ-‘-። ----------------------------------- ብሕጂ ዘሎ „ኡ-ባን“(ትራም) ኣብ 5 ደቒቕ ክመጽእ‘ዩ። 0
bi-̣i-ī--e-- „-----i“--ir--i- --i 5 d-k-’---------e----’i--u። b------ z--- „--------------- a-- 5 d--------- k------------- b-h-i-ī z-l- „---a-i-(-i-a-i- a-i 5 d-k-’-k-’- k-m-t-’-’-‘-u- ------------------------------------------------------------- biḥijī zelo „u-bani“(tirami) abi 5 deḵ’īḵ’i kimets’i’i‘yu።
Următorul tramvai vine în 10 minute. ብ-ጂ--ሎ -ራ-(ናይ ጽርግያ---ብ-10-ደቒቕ -መ-እ‘ዩ። ብ-- ዘ- ት----- ጽ---- ኣ- 1- ደ-- ክ------ ብ-ጂ ዘ- ት-ም-ና- ጽ-ግ-) ኣ- 1- ደ-ቕ ክ-ጽ-‘-። ------------------------------------- ብሕጂ ዘሎ ትራም(ናይ ጽርግያ) ኣብ 10 ደቒቕ ክመጽእ‘ዩ። 0
biḥ--ī-zel--tir-mi(n-yi-ts’irig-y-- a---1- de-̱’īḵ’- ki------’i‘--። b------ z--- t---------- t---------- a-- 1- d--------- k------------- b-h-i-ī z-l- t-r-m-(-a-i t-’-r-g-y-) a-i 1- d-k-’-k-’- k-m-t-’-’-‘-u- --------------------------------------------------------------------- biḥijī zelo tirami(nayi ts’irigiya) abi 10 deḵ’īḵ’i kimets’i’i‘yu።
Următorul autobuz vine în 15 minute. ብ-ጂ ዘሎ-ቡስ -ብ--5 ደቒቕ --ጽ---። ብ-- ዘ- ቡ- ኣ- 1- ደ-- ክ------ ብ-ጂ ዘ- ቡ- ኣ- 1- ደ-ቕ ክ-ጽ-‘-። --------------------------- ብሕጂ ዘሎ ቡስ ኣብ 15 ደቒቕ ክመጽእ‘ዩ። 0
bih-ijī-ze-o--u-- abi 1- d---’ī---i---------’--yu። b------ z--- b--- a-- 1- d--------- k------------- b-h-i-ī z-l- b-s- a-i 1- d-k-’-k-’- k-m-t-’-’-‘-u- -------------------------------------------------- biḥijī zelo busi abi 15 deḵ’īḵ’i kimets’i’i‘yu።
Când pleacă ultimul metrou? እ- ና- መ---ታ ትራም-መ-- ኣ--? እ- ና- መ---- ት-- መ-- ኣ- ? እ- ና- መ-ዳ-ታ ት-ም መ-ስ ኣ- ? ------------------------ እታ ናይ መወዳእታ ትራም መዓስ ኣላ ? 0
it--na-i--e--da-i-------m--me‘as---la-? i-- n--- m--------- t----- m----- a-- ? i-a n-y- m-w-d-’-t- t-r-m- m-‘-s- a-a ? --------------------------------------- ita nayi meweda’ita tirami me‘asi ala ?
Când pleacă ultimul tramvai? እቲ-----ታ ትራ---ይ-ጽር--)-መዓ----ይ----? እ- መ---- ት----- ጽ---- መ-- ክ--- ኢ-- እ- መ-ዳ-ታ ት-ም-ና- ጽ-ግ-) መ-ስ ክ-ይ- ኢ-? ---------------------------------- እቲ መወዳእታ ትራም(ናይ ጽርግያ) መዓስ ክኸይድ ኢያ? 0
itī -ew---’-ta--i-a-i--ay--t----igiy-- m---s--k-h-eyidi īy-? i-- m--------- t---------- t---------- m----- k-------- ī--- i-ī m-w-d-’-t- t-r-m-(-a-i t-’-r-g-y-) m-‘-s- k-h-e-i-i ī-a- ------------------------------------------------------------ itī meweda’ita tirami(nayi ts’irigiya) me‘asi kiẖeyidi īya?
Când pleacă ultimul autobuz? እቲ--ጨረሽታ ---መ-- ክኸ---ኢ-? እ- መ---- ቡ- መ-- ክ--- ኢ-- እ- መ-ረ-ታ ቡ- መ-ስ ክ-ይ- ኢ-? ------------------------ እቲ መጨረሽታ ቡስ መዓስ ክኸይድ ኢያ? 0
itī-m--h--re---ta bu-- me‘as- -i-̱-y-di ī-a? i-- m------------ b--- m----- k-------- ī--- i-ī m-c-’-r-s-i-a b-s- m-‘-s- k-h-e-i-i ī-a- -------------------------------------------- itī mech’ereshita busi me‘asi kiẖeyidi īya?
Aveţi un bilet de călătorie? ቲከት-ኣ--ም-ዶ? ቲ-- ኣ--- ዶ- ቲ-ት ኣ-ኩ- ዶ- ----------- ቲከት ኣለኩም ዶ? 0
t---ti -lek--i-do? t----- a------ d-- t-k-t- a-e-u-i d-? ------------------ tīketi alekumi do?
Un bilet de călătorie? – Nu, nu am. ቲ-ት---ኖ፣-የ-ለ--። ቲ-- ? ኖ- የ----- ቲ-ት ? ኖ- የ-ለ-ን- --------------- ቲከት ? ኖ፣ የብለይን። 0
t--eti ? no፣ -e--leyi-i። t----- ? n-- y---------- t-k-t- ? n-፣ y-b-l-y-n-። ------------------------ tīketi ? no፣ yebileyini።
Atunci trebuie să plătiţi o amendă. እሞ-መቕ-ዕቲ -ት----ኣ-ኩ-። እ- መ---- ክ---- ኣ---- እ- መ-ጻ-ቲ ክ-ከ-ሉ ኣ-ኩ-። -------------------- እሞ መቕጻዕቲ ክትከፍሉ ኣለኩም። 0
i------̱-i-s-a‘itī ki-ik-fi-- a---um-። i-- m------------- k--------- a------- i-o m-k-’-t-’-‘-t- k-t-k-f-l- a-e-u-i- -------------------------------------- imo meḵ’its’a‘itī kitikefilu alekumi።

Dezvoltarea limbajului

Ştim foarte bine de ce vorbim. Vrem să schimbăm idei şi să ne înţelegem unii cu ceilalţi. În schimb, nu ştim cum a apărut de fapt limbajul. Asupra acestui aspect, există mai multe teorii. Cert este că limbajul este un fenomen străvechi. Pentru a putea vorbi, era nevoie de caracteristici fizice precise. Ele erau necesare pentru a putea produce sunete. Astfel, oamenii de Neanderthal erau capabili să îşi folosească vocea. Acest lucru le permitea să se diferenţieze de animale. Pe de altă parte, o voce puternică şi fermă era importantă pentru a se autoapăra. Ea permitea să-i ameninţe sau să-i înspăimânte pe inamici. În acea epocă, se fabricau unelte şi se făcea foc. Aceste cunoştinţe trebuiau transmise într-o manieră sau alta. Limbajul era şi el important pentru vânătoarea în grupuri. Acum 2 milioane de ani, exista deja o comunicare rudimentară. Primele elemente lingvistice au fost semnele şi gesturile. Dar oamenii doreau să comunice şi pe întuneric. Şi mai important, ei trebuiau să poată vorbi şi fără să se privească. Iată de ce vocea s-a dezvoltat şi a înlocuit semnele. Limbajul, în forma sa actuală, există de cel puţin 50000 de ani. Atunci când homo sapiens a părăsit Africa, el l-a răspândit în întreaga lume. Limbile s-a separat pe diferite regiuni. Adică, au apărut diferite familii lingvistice. Acestea nu conţineau decât fundamentele sistemelor lingvistice. Primele limbi erau mai puţin complexe decât limbile actuale. Ele s-au dezvoltat prin gramatică, fonetică şi semantică. Am putea spune că diferite limbi au soluţii diferite. Dar problema era mereu aceeaşi: cum să arăt ceea ce gândesc?
Știați?
Portugheza braziliană este considerată o limbă romanică. Ea s-a format pe baza portughezei europene. Această limbă a călătorit până în America de Sud, prin politicile colonialiste ale Portugaliei. Astăzi, Brazilia are cea mai largă populație vorbitoare de limbă portugheză din lume. Aproximativ 190 de milioane de oameni vorbesc portugheza braziliană ca limbă nativă. Limba a avut o mare influență și asupra altor țări sud-americane. Există chiar și o limbă hibrid, formată din spaniolă și portugheză. Cu timpuri în urmă, Brazilia vorbea portugheza europeană. Începând cu anii 1930, un nou val a apărut în conștiința culturală braziliană. Brazilienii au devenit mândri de limba lor, și au vrut să îi accentueze particularitățile. Au fost foarte multe eforturi repetate de a ține cele limbi împreună. De exemplu, o înțelegere a fost făcută între cele două țări, privind păstrarea unei ortografii comune. Astăzi, cea mai mare diferență între cele două limbi este forma în care sunt pronunțate. Vocabularul brazilian conține câteva "indianisme" absente, de altfel, în Europa. Descoperiți această limbă incitantă - este una din cele mai importante din lume!