Dicționar de expresii

ro Transport public local   »   ti ወግዓዊ መጕዓዝያ ኣብ ቀረባ ከባቢ

36 [treizeci şi şase]

Transport public local

Transport public local

36 [ሰላሳንሽዱሽተን]

36 [selasanishidushiteni]

ወግዓዊ መጕዓዝያ ኣብ ቀረባ ከባቢ

[wegi‘awī megwi‘aziya abi k’ereba kebabī]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Tigrină Joaca Mai mult
Unde este staţia de autobuz? ቡ---ቴሽን ኣ-- ኣ-? ቡ_ ስ___ ኣ__ ኣ__ ቡ- ስ-ሽ- ኣ-ይ ኣ-? --------------- ቡስ ስቴሽን ኣበይ ኣሎ? 0
bu-- --tē----i ab-yi a-o? b___ s________ a____ a___ b-s- s-t-s-i-i a-e-i a-o- ------------------------- busi sitēshini abeyi alo?
Care autobuz merge în centru? ኣየ----- -ዩ-ና- ማ-ከ- -ተማ ዝ--ድ? ኣ___ ቡ_ ኢ_ ና_ ማ___ ከ__ ዝ____ ኣ-ና- ቡ- ኢ- ና- ማ-ከ- ከ-ማ ዝ-ይ-? ---------------------------- ኣየናይ ቡስ ኢዩ ናብ ማእከል ከተማ ዝኸይድ? 0
ay--ay- -u----yu--a-- -a-ikeli ke-e-a -i--eyid-? a______ b___ ī__ n___ m_______ k_____ z________ a-e-a-i b-s- ī-u n-b- m-’-k-l- k-t-m- z-h-e-i-i- ------------------------------------------------ ayenayi busi īyu nabi ma’ikeli ketema ziẖeyidi?
Ce rută trebuie să urmez ? ኣየናይ መ-መ- ቡስ ክወስድ--ለኒ? ኣ___ መ___ ቡ_ ክ___ ኣ___ ኣ-ና- መ-መ- ቡ- ክ-ስ- ኣ-ኒ- ---------------------- ኣየናይ መስመር ቡስ ክወስድ ኣለኒ? 0
aye---- -es--e-i b-s--k---s--i---e--? a______ m_______ b___ k_______ a_____ a-e-a-i m-s-m-r- b-s- k-w-s-d- a-e-ī- ------------------------------------- ayenayi mesimeri busi kiwesidi alenī?
Trebuie să schimb autobuzul? ምጋዓ-ያ-ክቕይ--ኣለ- ዶ? ም____ ክ___ ኣ__ ዶ_ ም-ዓ-ያ ክ-ይ- ኣ-ኒ ዶ- ----------------- ምጋዓዝያ ክቕይር ኣለኒ ዶ? 0
m--a‘aziy- --k-----ri--le-- d-? m_________ k________ a____ d__ m-g-‘-z-y- k-k-’-y-r- a-e-ī d-? ------------------------------- miga‘aziya kiḵ’iyiri alenī do?
Unde trebuie să schimb autobuzul? ኣ-ይ -የ -ቕይ--ዘ--? ኣ__ ኢ_ ክ___ ዘ___ ኣ-ይ ኢ- ክ-ይ- ዘ-ኒ- ---------------- ኣበይ ኢየ ክቕይር ዘለኒ? 0
a-e-- -y----k-’iy-ri---l--ī? a____ ī__ k________ z______ a-e-i ī-e k-k-’-y-r- z-l-n-? ---------------------------- abeyi īye kiḵ’iyiri zelenī?
Cât costă un bilet de călătorie? ሓ--ቲ-- ክንደይ---ኡ? ሓ_ ቲ__ ክ___ ዋ___ ሓ- ቲ-ት ክ-ደ- ዋ-ኡ- ---------------- ሓደ ቲከት ክንደይ ዋግኡ? 0
ḥ-d- t-k-ti ki-i-e-i--a-i’-? ḥ___ t_____ k_______ w______ h-a-e t-k-t- k-n-d-y- w-g-’-? ----------------------------- ḥade tīketi kinideyi wagi’u?
Câte staţii sunt până în centru? ክንደይ---ማታ-ት-ኢ-ም-ክሳ---እከል --ማ ? ክ___ ፌ_____ ኢ__ ክ__ ማ___ ከ__ ? ክ-ደ- ፌ-ማ-ታ- ኢ-ም ክ-ብ ማ-ከ- ከ-ማ ? ------------------------------ ክንደይ ፌርማታታት ኢዮም ክሳብ ማእከል ከተማ ? 0
ki--d--i-fērimatata-i-ī-o---kis-b- -----e-i -et-m- ? k_______ f___________ ī____ k_____ m_______ k_____ ? k-n-d-y- f-r-m-t-t-t- ī-o-i k-s-b- m-’-k-l- k-t-m- ? ---------------------------------------------------- kinideyi fērimatatati īyomi kisabi ma’ikeli ketema ?
Trebuie să coborâţi aici. ኣብ- ክት-ር- ኣለኩ-። ኣ__ ክ____ ኣ____ ኣ-ዚ ክ-ወ-ዱ ኣ-ኩ-። --------------- ኣብዚ ክትወርዱ ኣለኩም። 0
abi-ī-ki--w-r--- ale-u-i። a____ k_________ a_______ a-i-ī k-t-w-r-d- a-e-u-i- ------------------------- abizī kitiweridu alekumi።
Trebuie să coborâţi prin spate. ብ -ሕ-- --ወ------ም። ብ ድ___ ክ____ ኣ____ ብ ድ-ሪ- ክ-ወ-ዱ ኣ-ኩ-። ------------------ ብ ድሕሪት ክትወርዱ ኣለኩም። 0
b--di-̣i-ī-i -i-i---idu -le-umi። b_ d_______ k_________ a_______ b- d-h-i-ī-i k-t-w-r-d- a-e-u-i- -------------------------------- bi diḥirīti kitiweridu alekumi።
Următorul metrou vine în 5 minute. ብሕ--ዘ--„----“(ት--)-------ቒ- -መ-እ‘ዩ። ብ__ ዘ_ „__________ ኣ_ 5 ደ__ ክ______ ብ-ጂ ዘ- „---ን-(-ራ-) ኣ- 5 ደ-ቕ ክ-ጽ-‘-። ----------------------------------- ብሕጂ ዘሎ „ኡ-ባን“(ትራም) ኣብ 5 ደቒቕ ክመጽእ‘ዩ። 0
b-ḥ-j--ze-o ----a-i-(-ir-mi) ----5 ---̱-----i k-m--s’i--‘--። b_____ z___ „_______________ a__ 5 d_______ k_____________ b-h-i-ī z-l- „---a-i-(-i-a-i- a-i 5 d-k-’-k-’- k-m-t-’-’-‘-u- ------------------------------------------------------------- biḥijī zelo „u-bani“(tirami) abi 5 deḵ’īḵ’i kimets’i’i‘yu።
Următorul tramvai vine în 10 minute. ብ-ጂ -ሎ ----ናይ-------ኣ--10-ደ-- -መጽ--ዩ። ብ__ ዘ_ ት_____ ጽ____ ኣ_ 1_ ደ__ ክ______ ብ-ጂ ዘ- ት-ም-ና- ጽ-ግ-) ኣ- 1- ደ-ቕ ክ-ጽ-‘-። ------------------------------------- ብሕጂ ዘሎ ትራም(ናይ ጽርግያ) ኣብ 10 ደቒቕ ክመጽእ‘ዩ። 0
b-ḥijī -e-o-t--a-i(na-i-t---r-g-ya) -b- ---d--̱--k-’i --me---i-i--u። b_____ z___ t__________ t__________ a__ 1_ d_______ k_____________ b-h-i-ī z-l- t-r-m-(-a-i t-’-r-g-y-) a-i 1- d-k-’-k-’- k-m-t-’-’-‘-u- --------------------------------------------------------------------- biḥijī zelo tirami(nayi ts’irigiya) abi 10 deḵ’īḵ’i kimets’i’i‘yu።
Următorul autobuz vine în 15 minute. ብሕ- -ሎ--ስ -------ቒ- ክመጽ-‘-። ብ__ ዘ_ ቡ_ ኣ_ 1_ ደ__ ክ______ ብ-ጂ ዘ- ቡ- ኣ- 1- ደ-ቕ ክ-ጽ-‘-። --------------------------- ብሕጂ ዘሎ ቡስ ኣብ 15 ደቒቕ ክመጽእ‘ዩ። 0
b--------elo bu-i--bi-1- d----ī-̱-i----e-s--’-‘-u። b_____ z___ b___ a__ 1_ d_______ k_____________ b-h-i-ī z-l- b-s- a-i 1- d-k-’-k-’- k-m-t-’-’-‘-u- -------------------------------------------------- biḥijī zelo busi abi 15 deḵ’īḵ’i kimets’i’i‘yu።
Când pleacă ultimul metrou? እታ-ናይ መ-ዳእ- --ም መ-- -- ? እ_ ና_ መ____ ት__ መ__ ኣ_ ? እ- ና- መ-ዳ-ታ ት-ም መ-ስ ኣ- ? ------------------------ እታ ናይ መወዳእታ ትራም መዓስ ኣላ ? 0
it- na-i-me------ta ---a-i m---si-a-- ? i__ n___ m_________ t_____ m_____ a__ ? i-a n-y- m-w-d-’-t- t-r-m- m-‘-s- a-a ? --------------------------------------- ita nayi meweda’ita tirami me‘asi ala ?
Când pleacă ultimul tramvai? እቲ -------ራ---ይ--ር-ያ- -ዓስ-ክኸይ----? እ_ መ____ ት_____ ጽ____ መ__ ክ___ ኢ__ እ- መ-ዳ-ታ ት-ም-ና- ጽ-ግ-) መ-ስ ክ-ይ- ኢ-? ---------------------------------- እቲ መወዳእታ ትራም(ናይ ጽርግያ) መዓስ ክኸይድ ኢያ? 0
it---ew-da---- --r-mi(------s’ir---ya)--e---i-ki--ey-di-ī-a? i__ m_________ t__________ t__________ m_____ k_______ ī___ i-ī m-w-d-’-t- t-r-m-(-a-i t-’-r-g-y-) m-‘-s- k-h-e-i-i ī-a- ------------------------------------------------------------ itī meweda’ita tirami(nayi ts’irigiya) me‘asi kiẖeyidi īya?
Când pleacă ultimul autobuz? እ- መጨ-ሽታ -- መ-ስ ክ--ድ--ያ? እ_ መ____ ቡ_ መ__ ክ___ ኢ__ እ- መ-ረ-ታ ቡ- መ-ስ ክ-ይ- ኢ-? ------------------------ እቲ መጨረሽታ ቡስ መዓስ ክኸይድ ኢያ? 0
i---mech---eshi-a--usi----asi k-h-e-id- īya? i__ m____________ b___ m_____ k_______ ī___ i-ī m-c-’-r-s-i-a b-s- m-‘-s- k-h-e-i-i ī-a- -------------------------------------------- itī mech’ereshita busi me‘asi kiẖeyidi īya?
Aveţi un bilet de călătorie? ቲከ- ኣለ-- -? ቲ__ ኣ___ ዶ_ ቲ-ት ኣ-ኩ- ዶ- ----------- ቲከት ኣለኩም ዶ? 0
tī---i---ekum----? t_____ a______ d__ t-k-t- a-e-u-i d-? ------------------ tīketi alekumi do?
Un bilet de călătorie? – Nu, nu am. ቲከ- --ኖ፣-የ---ን። ቲ__ ? ኖ_ የ_____ ቲ-ት ? ኖ- የ-ለ-ን- --------------- ቲከት ? ኖ፣ የብለይን። 0
tīket--? no፣ y-----yini። t_____ ? n__ y__________ t-k-t- ? n-፣ y-b-l-y-n-። ------------------------ tīketi ? no፣ yebileyini።
Atunci trebuie să plătiţi o amendă. እሞ--ቕ-ዕ---ት--ሉ --ኩም። እ_ መ____ ክ____ ኣ____ እ- መ-ጻ-ቲ ክ-ከ-ሉ ኣ-ኩ-። -------------------- እሞ መቕጻዕቲ ክትከፍሉ ኣለኩም። 0
i-o-me-̱--ts---i-ī ----kef-l--a-e-umi። i__ m____________ k_________ a_______ i-o m-k-’-t-’-‘-t- k-t-k-f-l- a-e-u-i- -------------------------------------- imo meḵ’its’a‘itī kitikefilu alekumi።

Dezvoltarea limbajului

Ştim foarte bine de ce vorbim. Vrem să schimbăm idei şi să ne înţelegem unii cu ceilalţi. În schimb, nu ştim cum a apărut de fapt limbajul. Asupra acestui aspect, există mai multe teorii. Cert este că limbajul este un fenomen străvechi. Pentru a putea vorbi, era nevoie de caracteristici fizice precise. Ele erau necesare pentru a putea produce sunete. Astfel, oamenii de Neanderthal erau capabili să îşi folosească vocea. Acest lucru le permitea să se diferenţieze de animale. Pe de altă parte, o voce puternică şi fermă era importantă pentru a se autoapăra. Ea permitea să-i ameninţe sau să-i înspăimânte pe inamici. În acea epocă, se fabricau unelte şi se făcea foc. Aceste cunoştinţe trebuiau transmise într-o manieră sau alta. Limbajul era şi el important pentru vânătoarea în grupuri. Acum 2 milioane de ani, exista deja o comunicare rudimentară. Primele elemente lingvistice au fost semnele şi gesturile. Dar oamenii doreau să comunice şi pe întuneric. Şi mai important, ei trebuiau să poată vorbi şi fără să se privească. Iată de ce vocea s-a dezvoltat şi a înlocuit semnele. Limbajul, în forma sa actuală, există de cel puţin 50000 de ani. Atunci când homo sapiens a părăsit Africa, el l-a răspândit în întreaga lume. Limbile s-a separat pe diferite regiuni. Adică, au apărut diferite familii lingvistice. Acestea nu conţineau decât fundamentele sistemelor lingvistice. Primele limbi erau mai puţin complexe decât limbile actuale. Ele s-au dezvoltat prin gramatică, fonetică şi semantică. Am putea spune că diferite limbi au soluţii diferite. Dar problema era mereu aceeaşi: cum să arăt ceea ce gândesc?
Știați?
Portugheza braziliană este considerată o limbă romanică. Ea s-a format pe baza portughezei europene. Această limbă a călătorit până în America de Sud, prin politicile colonialiste ale Portugaliei. Astăzi, Brazilia are cea mai largă populație vorbitoare de limbă portugheză din lume. Aproximativ 190 de milioane de oameni vorbesc portugheza braziliană ca limbă nativă. Limba a avut o mare influență și asupra altor țări sud-americane. Există chiar și o limbă hibrid, formată din spaniolă și portugheză. Cu timpuri în urmă, Brazilia vorbea portugheza europeană. Începând cu anii 1930, un nou val a apărut în conștiința culturală braziliană. Brazilienii au devenit mândri de limba lor, și au vrut să îi accentueze particularitățile. Au fost foarte multe eforturi repetate de a ține cele limbi împreună. De exemplu, o înțelegere a fost făcută între cele două țări, privind păstrarea unei ortografii comune. Astăzi, cea mai mare diferență între cele două limbi este forma în care sunt pronunțate. Vocabularul brazilian conține câteva "indianisme" absente, de altfel, în Europa. Descoperiți această limbă incitantă - este una din cele mai importante din lume!