Dicționar de expresii

ro La drum   »   kn ದಾರಿಯಲ್ಲಿ

37 [treizeci şi şapte]

La drum

La drum

೩೭ [ಮೂವತ್ತೇಳು]

37 [Mūvattēḷu]

ದಾರಿಯಲ್ಲಿ

[dāriyalli.]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Kannada Joaca Mai mult
Merge cu motocicleta. ಅವನ- -ೋ--- ಸೈಕಲ-----ಸ-ತ-ತ-ನೆ. ಅ--- ಮ---- ಸ---- ಓ----------- ಅ-ನ- ಮ-ಟ-್ ಸ-ಕ-್ ಓ-ಿ-ು-್-ಾ-ೆ- ----------------------------- ಅವನು ಮೋಟರ್ ಸೈಕಲ್ ಓಡಿಸುತ್ತಾನೆ. 0
Av--u m-----saikal ō-i-----n-. A---- m---- s----- ō---------- A-a-u m-ṭ-r s-i-a- ō-i-u-t-n-. ------------------------------ Avanu mōṭar saikal ōḍisuttāne.
Merge cu bicicleta. ಅವ---ಸೈಕಲ----ಡೆ------ನೆ ಅ--- ಸ---- ಹ----------- ಅ-ನ- ಸ-ಕ-್ ಹ-ಡ-ಯ-ತ-ತ-ನ- ----------------------- ಅವನು ಸೈಕಲ್ ಹೊಡೆಯುತ್ತಾನೆ 0
A-an- saik----oḍe-ut---e A---- s----- h---------- A-a-u s-i-a- h-ḍ-y-t-ā-e ------------------------ Avanu saikal hoḍeyuttāne
Merge pe jos. ಅವ-ು ನ-ೆದುಕೊ-ಡ- -ೋಗ-ತ-ತ---. ಅ--- ನ--------- ಹ---------- ಅ-ನ- ನ-ೆ-ು-ೊ-ಡ- ಹ-ಗ-ತ-ತ-ನ-. --------------------------- ಅವನು ನಡೆದುಕೊಂಡು ಹೋಗುತ್ತಾನೆ. 0
a---u--a-ed----ḍu h-g----ne. a---- n---------- h--------- a-a-u n-ḍ-d-k-ṇ-u h-g-t-ā-e- ---------------------------- avanu naḍedukoṇḍu hōguttāne.
Merge cu vaporul. ಅವನ- -ಡ-ಿನಲ್ಲಿ----ು-್-ಾ-ೆ. ಅ--- ಹ-------- ಹ---------- ಅ-ನ- ಹ-ಗ-ನ-್-ಿ ಹ-ಗ-ತ-ತ-ನ-. -------------------------- ಅವನು ಹಡಗಿನಲ್ಲಿ ಹೋಗುತ್ತಾನೆ. 0
A--nu--a--g-na--i-h-gutt--e. A---- h---------- h--------- A-a-u h-ḍ-g-n-l-i h-g-t-ā-e- ---------------------------- Avanu haḍaginalli hōguttāne.
Merge cu barca. ಅ-ನ---ೋಣಿ----ಿ ಹೋಗು-್ತಾ--. ಅ--- ದ-------- ಹ---------- ಅ-ನ- ದ-ಣ-ಯ-್-ಿ ಹ-ಗ-ತ-ತ-ನ-. -------------------------- ಅವನು ದೋಣಿಯಲ್ಲಿ ಹೋಗುತ್ತಾನೆ. 0
A---- d------l- -ōgu-----. A---- d-------- h--------- A-a-u d-ṇ-y-l-i h-g-t-ā-e- -------------------------- Avanu dōṇiyalli hōguttāne.
El înoată. ಅ-ನು-ಈಜು----ನೆ ಅ--- ಈ-------- ಅ-ನ- ಈ-ು-್-ಾ-ೆ -------------- ಅವನು ಈಜುತ್ತಾನೆ 0
A-anu--juttāne A---- ī------- A-a-u ī-u-t-n- -------------- Avanu ījuttāne
Este periculos aici? ಇ-್ಲಿ--ಪಾಯ ---ಯ-? ಇ---- ಅ--- ಇ----- ಇ-್-ಿ ಅ-ಾ- ಇ-ೆ-ೆ- ----------------- ಇಲ್ಲಿ ಅಪಾಯ ಇದೆಯೆ? 0
i-li a-āy----eye? i--- a---- i----- i-l- a-ā-a i-e-e- ----------------- illi apāya ideye?
Este periculos să faci singur autostopul? ಇಲ್-ಿ ಒಬ---ೇ ಓ--ಡ--ುದು ಅ-ಾಯಕ-----? ಇ---- ಒ----- ಓ-------- ಅ---------- ಇ-್-ಿ ಒ-್-ರ- ಓ-ಾ-ು-ು-ು ಅ-ಾ-ಕ-ರ-ಯ-? ---------------------------------- ಇಲ್ಲಿ ಒಬ್ಬರೇ ಓಡಾಡುವುದು ಅಪಾಯಕಾರಿಯೆ? 0
I--- ob---ē ---ḍ--u---ap-y-kā--ye? I--- o----- ō-------- a----------- I-l- o-b-r- ō-ā-u-u-u a-ā-a-ā-i-e- ---------------------------------- Illi obbarē ōḍāḍuvudu apāyakāriye?
Este periculos să mergi noaptea la plimbare? ಇ-್ಲಿ ರ-ತ----ಲ್ಲ--ನ-ೆದ-ಡ-ವು-ು ಅಪಾಯ-ಾರ-ಯ-? ಇ---- ರ---------- ನ---------- ಅ---------- ಇ-್-ಿ ರ-ತ-ರ-ಯ-್-ಿ ನ-ೆ-ಾ-ು-ು-ು ಅ-ಾ-ಕ-ರ-ಯ-? ----------------------------------------- ಇಲ್ಲಿ ರಾತ್ರಿಯಲ್ಲಿ ನಡೆದಾಡುವುದು ಅಪಾಯಕಾರಿಯೆ? 0
I-l- ---r-y--li n-ḍ----uvu-u--p-y-kā-iy-? I--- r--------- n----------- a----------- I-l- r-t-i-a-l- n-ḍ-d-ḍ-v-d- a-ā-a-ā-i-e- ----------------------------------------- Illi rātriyalli naḍedāḍuvudu apāyakāriye?
Ne-am rătăcit. ನಾವು-ದಾ-ಿ ತಪ-ಪಿದ--ೇವೆ. ನ--- ದ--- ತ----------- ನ-ವ- ದ-ರ- ತ-್-ಿ-್-ೇ-ೆ- ---------------------- ನಾವು ದಾರಿ ತಪ್ಪಿದ್ದೇವೆ. 0
N-v- -āri--a-----ēve. N--- d--- t---------- N-v- d-r- t-p-i-d-v-. --------------------- Nāvu dāri tappiddēve.
Suntem pe drumul greşit. ನ-ವು-ತ---- -ಾ-ಿ-ಲ್----ದ್---ೆ. ನ--- ತ---- ದ-------- ಇ------- ನ-ವ- ತ-್-ು ದ-ರ-ಯ-್-ಿ ಇ-್-ೇ-ೆ- ----------------------------- ನಾವು ತಪ್ಪು ದಾರಿಯಲ್ಲಿ ಇದ್ದೇವೆ. 0
Nā-- t--pu---riy-l-i -ddē--. N--- t---- d-------- i------ N-v- t-p-u d-r-y-l-i i-d-v-. ---------------------------- Nāvu tappu dāriyalli iddēve.
Trebuie să întoarcem. ನಾ-ು ---ದಿ--ಗಬೇಕು. ನ--- ಹ------------ ನ-ವ- ಹ-ಂ-ಿ-ು-ಬ-ಕ-. ------------------ ನಾವು ಹಿಂದಿರುಗಬೇಕು. 0
Nā-- hindi-----ēku. N--- h------------- N-v- h-n-i-u-a-ē-u- ------------------- Nāvu hindirugabēku.
Unde se poate aici parca? ಗಾಡ-ಗಳ---- ---ಲ---ಿಲ--ಿಸಬ-ುದ-? ಗ--------- ಎ---- ನ------------ ಗ-ಡ-ಗ-ನ-ನ- ಎ-್-ಿ ನ-ಲ-ಲ-ಸ-ಹ-ದ-? ------------------------------ ಗಾಡಿಗಳನ್ನು ಎಲ್ಲಿ ನಿಲ್ಲಿಸಬಹುದು? 0
G--i----n-- el---nilli---ahud-? G---------- e--- n------------- G-ḍ-g-ḷ-n-u e-l- n-l-i-a-a-u-u- ------------------------------- Gāḍigaḷannu elli nillisabahudu?
Există aici un loc de parcare? ಇಲ-ಲಿ-(---ಲಾ-ರು)-ವಾ----ಿಲ್-ಾಣ ಇ--ಯ-? ಇ---- (--------- ವ--- ನ------ ಇ----- ಇ-್-ಿ (-ಲ-ಲ-ದ-ು- ವ-ಹ- ನ-ಲ-ದ-ಣ ಇ-ೆ-ೆ- ------------------------------------ ಇಲ್ಲಿ (ಎಲ್ಲಾದರು) ವಾಹನ ನಿಲ್ದಾಣ ಇದೆಯೆ? 0
I--i--e-l-dar-- -ā--na-ni----a-i-e-e? I--- (--------- v----- n------ i----- I-l- (-l-ā-a-u- v-h-n- n-l-ā-a i-e-e- ------------------------------------- Illi (ellādaru) vāhana nildāṇa ideye?
Cât timp se poate parca aici? ಇ-್-ಿ -ಷ್-ು -ಮ---ಾ-ನಗಳನ್ನ---ಿಲ--ಿಸ-ಹ---? ಇ---- ಎ---- ಸ-- ವ--------- ನ------------ ಇ-್-ಿ ಎ-್-ು ಸ-ಯ ವ-ಹ-ಗ-ನ-ನ- ನ-ಲ-ಲ-ಸ-ಹ-ದ-? ---------------------------------------- ಇಲ್ಲಿ ಎಷ್ಟು ಸಮಯ ವಾಹನಗಳನ್ನು ನಿಲ್ಲಿಸಬಹುದು? 0
Illi---ṭ--s-m--a -----a--ḷan-u-ni-li----h-d-? I--- e--- s----- v------------ n------------- I-l- e-ṭ- s-m-y- v-h-n-g-ḷ-n-u n-l-i-a-a-u-u- --------------------------------------------- Illi eṣṭu samaya vāhanagaḷannu nillisabahudu?
Schiaţi? ನ--ು ---ೀ ಮಾಡ----ೀ--? ನ--- ಸ--- ಮ---------- ನ-ವ- ಸ-ಕ- ಮ-ಡ-ತ-ತ-ರ-? --------------------- ನೀವು ಸ್ಕೀ ಮಾಡುತ್ತೀರಾ? 0
N--u-skī -ā--t--r-? N--- s-- m--------- N-v- s-ī m-ḍ-t-ī-ā- ------------------- Nīvu skī māḍuttīrā?
Urcaţi cu telegondola ? ನ-ವ- -್ಕೀ---ಫ್--ಅನ--ು -----ತ--ೆ-ು-ೊ-ಡು ಹೋಗ-ತ್ತೀ-ಾ? ನ--- ಸ--- ಲ---------- ಮ--- ತ---------- ಹ---------- ನ-ವ- ಸ-ಕ- ಲ-ಫ-ಟ-ಅ-್-ು ಮ-ಲ- ತ-ಗ-ದ-ಕ-ಂ-ು ಹ-ಗ-ತ-ತ-ರ-? -------------------------------------------------- ನೀವು ಸ್ಕೀ ಲಿಫ್ಟ್ಅನ್ನು ಮೇಲೆ ತೆಗೆದುಕೊಂಡು ಹೋಗುತ್ತೀರಾ? 0
N-vu-s---l-phṭan-- -ēle---g-d--o----hōg-t-ī-ā? N--- s-- l-------- m--- t---------- h--------- N-v- s-ī l-p-ṭ-n-u m-l- t-g-d-k-ṇ-u h-g-t-ī-ā- ---------------------------------------------- Nīvu skī liphṭannu mēle tegedukoṇḍu hōguttīrā?
Se pot închiria aici schiuri? ಇ-್ಲ- -್-ೀ-್ ಬ-ಡಿ--ಗ--ತ--ೆದು--ಳ್--ಹು--? ಇ---- ಸ----- ಬ------- ತ---------------- ಇ-್-ಿ ಸ-ಕ-ಸ- ಬ-ಡ-ಗ-ಗ- ತ-ಗ-ದ-ಕ-ಳ-ಳ-ಹ-ದ-? --------------------------------------- ಇಲ್ಲಿ ಸ್ಕೀಸ್ ಬಾಡಿಗೆಗೆ ತೆಗೆದುಕೊಳ್ಳಬಹುದೆ? 0
Ill- sk-- -āḍi-----te--du--ḷḷ-b--ud-? I--- s--- b------- t----------------- I-l- s-ī- b-ḍ-g-g- t-g-d-k-ḷ-a-a-u-e- ------------------------------------- Illi skīs bāḍigege tegedukoḷḷabahude?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Vorbirea cu sine însuşi

Atunci când cineva vorbeşte cu el însuşi, este ciudat pentru auditoriu. Totuşi, aproape toată lumea vorbeşte cu sine însăşi, în mod regulat. Psihologii estimează că este cazul a peste 95% dintre adulţi. Atunci când se joacă, copiii vorbesc cu ei înşişi, aproape tot timpul. Este cu totul normal să vorbească cu ei înşişi. Nu este decât o formă particulară de comunicare. Şi faptul de a vorbi cu sine însuşi din când în când, are multe avantaje. Căci vorbind, ne ordonăm gândurile. Monologurile sunt momente în care se manifestă vocea noastră interioară. Am putea spune că este vorba de gânduri cu voce tare. Persoanele distrase vorbesc deseori cu ele însele. În cazul acestora, există o anumită zonă a creierului mai puţin activă. Iată de ce acestea sunt mai puţin organizate. Vorbind cu ele însele, aceste persoane se ajută să acţioneze într-un mod mai organizat. Monologurile pot să ne ajute să luăm decizii. Ele sunt o bună metodă de a ne elibera de stres. Totodată, acestea favorizează concentrarea şi ne fac mai competenţi. Căci este nevoie de mai mult timp pentru a spune ceva decât doar a ne gândi la acel ceva. Atunci când vorbim, suntem mult mai conştienţi de gândurile noastre. Rezolvăm mai bine teste dificile atunci când vorbim între timp şi cu noi înşine. Acest lucru a fost demonstrat de diferite experimente. Vorbind cu noi înşine, putem să ne încurajăm. Mulţi sportivi vorbesc cu ei înşişi pentru a se motiva. Din păcate, de cele mai multe ori, vorbim cu noi înşine în situaţii negative. Iată de ce trebuie să încercăm mereu să fim optimişti. Şi trebuie să ne repetăm deseori ceea ce ne dorim. Astfel, vorbind, putem să ne influenţăm acţiunile în mod pozitiv. Dar acest lucru nu funcţionează din păcate, decât doar atunci când suntem realişti!
Știați?
Româna e privită ca o limbă est-romanică. Este limba nativă a peste 30 de milioane de oameni. Acești oameni trăiesc în principal în România și Moldova. Româna este limba oficiala și a Republicii Moldova. Câteva comunități însemnate vorbitoare de limba română trăiesc și în Serbia și Ucraina. Româna își are originea în limba latină. Romanii au avut două provincii în regiunile din jurul Dunării. Româna este foarte apropiată de Italiană. De aceea, Românii înțeleg foarte ușor italiana, în mare parte. Aceasta nu este valabil și în sens invers. Acest lucru se explică prin faptul că româna conține și foarte multe cuvinte de origine slavică. Fonologia limbii a fost influențată de limbile slave din zona geografică limitrofă. Ca rezultat, alfabetul român are câteva simboluri speciale. Româna se scrie așa cum se aude. Limba prezintă și câteva similarități cu structura antică a limbii latine... Ceea ce face ca descoperirea acestei limbi să fie încântătoare!