Dicționar de expresii

ro Vizitarea oraşului   »   bg Разглеждане на града

42 [patruzeci şi doi]

Vizitarea oraşului

Vizitarea oraşului

42 [четирийсет и две]

42 [chetiriyset i dve]

Разглеждане на града

[Razglezhdane na grada]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Este deschisă piaţa duminica? П--а-ът о----е- л--- в----е--? П------ о------ л- е в н------ П-з-р-т о-в-р-н л- е в н-д-л-? ------------------------------ Пазарът отворен ли е в неделя? 0
Pa---yt -tv-r-- ------- ne---ya? P------ o------ l- y- v n------- P-z-r-t o-v-r-n l- y- v n-d-l-a- -------------------------------- Pazaryt otvoren li ye v nedelya?
Este deschis târgul lunea? П---и-ъ----в-р-н ---- - --н--елн--? П------- о------ л- е в п---------- П-н-и-ъ- о-в-р-н л- е в п-н-д-л-и-? ----------------------------------- Панаирът отворен ли е в понеделник? 0
P-na--yt o-v--en l- ---v po-----nik? P------- o------ l- y- v p---------- P-n-i-y- o-v-r-n l- y- v p-n-d-l-i-? ------------------------------------ Panairyt otvoren li ye v ponedelnik?
Este deschisă expoziţia marţea? Из-ож--та о-воре-- -и ---ъв-в-орни-? И-------- о------- л- е в-- в------- И-л-ж-а-а о-в-р-н- л- е в-в в-о-н-к- ------------------------------------ Изложбата отворена ли е във вторник? 0
Iz-o-h-at- -tv-r--a -i -- --- ---rn--? I--------- o------- l- y- v-- v------- I-l-z-b-t- o-v-r-n- l- y- v-v v-o-n-k- -------------------------------------- Izlozhbata otvorena li ye vyv vtornik?
Este deschisă grădina zoologică miercurea? Зоопа-к-- от--р-- л--е в------? З-------- о------ л- е в с----- З-о-а-к-т о-в-р-н л- е в с-я-а- ------------------------------- Зоопаркът отворен ли е в сряда? 0
Z-o--r-y--otv-r-n-li--e-- s-y-da? Z-------- o------ l- y- v s------ Z-o-a-k-t o-v-r-n l- y- v s-y-d-? --------------------------------- Zooparkyt otvoren li ye v sryada?
Este deschis muzeul joia? М-з--т-о--ор-- -- --- ч---ъртък? М----- о------ л- е в ч--------- М-з-я- о-в-р-н л- е в ч-т-ъ-т-к- -------------------------------- Музеят отворен ли е в четвъртък? 0
Mu----- -----en--i-y- v--he-vy---k? M------ o------ l- y- v c---------- M-z-y-t o-v-r-n l- y- v c-e-v-r-y-? ----------------------------------- Muzeyat otvoren li ye v chetvyrtyk?
Este deschisă galeria vinerea? Г--е--ят- о---р-на ли---- п-тък? Г-------- о------- л- е в п----- Г-л-р-я-а о-в-р-н- л- е в п-т-к- -------------------------------- Галерията отворена ли е в петък? 0
Ga----yata ----re-a ---y- v -et--? G--------- o------- l- y- v p----- G-l-r-y-t- o-v-r-n- l- y- v p-t-k- ---------------------------------- Galeriyata otvorena li ye v petyk?
Se poate fotografia? М--е-л- д--с--снима? М--- л- д- с- с----- М-ж- л- д- с- с-и-а- -------------------- Може ли да се снима? 0
Mo-h--li d--se--n-m-? M---- l- d- s- s----- M-z-e l- d- s- s-i-a- --------------------- Mozhe li da se snima?
Trebuie plătită intrare? Тря-в- ---да-с- -л--а --од? Т----- л- д- с- п---- в---- Т-я-в- л- д- с- п-а-а в-о-? --------------------------- Трябва ли да се плаща вход? 0
Trya--a----da-se pl--h--a-v--o-? T------ l- d- s- p------- v----- T-y-b-a l- d- s- p-a-h-h- v-h-d- -------------------------------- Tryabva li da se plashcha vkhod?
Cât costă intrarea? Кол-о-ст-ув- вх---т? К---- с----- в------ К-л-о с-р-в- в-о-ъ-? -------------------- Колко струва входът? 0
K-lk---tr--a --hodyt? K---- s----- v------- K-l-o s-r-v- v-h-d-t- --------------------- Kolko struva vkhodyt?
Există o reducere pentru grupuri? Им- -и -а--л--и--з--гр---? И-- л- н-------- з- г----- И-а л- н-м-л-н-е з- г-у-и- -------------------------- Има ли намаление за групи? 0
Im--li n-m-l-ni- -a--r-pi? I-- l- n-------- z- g----- I-a l- n-m-l-n-e z- g-u-i- -------------------------- Ima li namalenie za grupi?
Există o reducere pentru copii? Им---и---ма------за----а? И-- л- н-------- з- д---- И-а л- н-м-л-н-е з- д-ц-? ------------------------- Има ли намаление за деца? 0
Im---- na-ale----z- --ts-? I-- l- n-------- z- d----- I-a l- n-m-l-n-e z- d-t-a- -------------------------- Ima li namalenie za detsa?
Există o reducere pentru studenţi? Им- ли-на---е----за студ-нти? И-- л- н-------- з- с-------- И-а л- н-м-л-н-е з- с-у-е-т-? ----------------------------- Има ли намаление за студенти? 0
Im-----n-m--e-i- -a-s-ude--i? I-- l- n-------- z- s-------- I-a l- n-m-l-n-e z- s-u-e-t-? ----------------------------- Ima li namalenie za studenti?
Ce fel de clădire este aceasta? Ка--а е-та-- --р-д-? К---- е т--- с------ К-к-а е т-з- с-р-д-? -------------------- Каква е тази сграда? 0
K---a y- -a-i-------? K---- y- t--- s------ K-k-a y- t-z- s-r-d-? --------------------- Kakva ye tazi sgrada?
Cât de veche este clădirea? Кол-о --ара-- --р-д---? К---- с---- е с-------- К-л-о с-а-а е с-р-д-т-? ----------------------- Колко стара е сградата? 0
K-l-o-stara-ye -g---ata? K---- s---- y- s-------- K-l-o s-a-a y- s-r-d-t-? ------------------------ Kolko stara ye sgradata?
Cine a construit clădirea? Ко- е-пост-ои- сгр-д---? К-- е п------- с-------- К-й е п-с-р-и- с-р-д-т-? ------------------------ Кой е построил сградата? 0
K----e--ostr--l --rad---? K-- y- p------- s-------- K-y y- p-s-r-i- s-r-d-t-? ------------------------- Koy ye postroil sgradata?
Mă interesează arhitectura. А- се и-т-ре--вам--т--рхи-ек-у--. А- с- и---------- о- а----------- А- с- и-т-р-с-в-м о- а-х-т-к-у-а- --------------------------------- Аз се интересувам от архитектура. 0
A- s--i-te-e-u-am o- -r-hit-ktu-a. A- s- i---------- o- a------------ A- s- i-t-r-s-v-m o- a-k-i-e-t-r-. ---------------------------------- Az se interesuvam ot arkhitektura.
Mă interesează arta. А- се-и-----с-в-м--------ств-. А- с- и---------- о- и-------- А- с- и-т-р-с-в-м о- и-к-с-в-. ------------------------------ Аз се интересувам от изкуство. 0
Az--e -n---esuv-m -t iz--s---. A- s- i---------- o- i-------- A- s- i-t-r-s-v-m o- i-k-s-v-. ------------------------------ Az se interesuvam ot izkustvo.
Mă interesează pictura. А- се--нт--есу-а---т -и-оп--. А- с- и---------- о- ж------- А- с- и-т-р-с-в-м о- ж-в-п-с- ----------------------------- Аз се интересувам от живопис. 0
Az--- --te-e---am o- z--vo--s. A- s- i---------- o- z-------- A- s- i-t-r-s-v-m o- z-i-o-i-. ------------------------------ Az se interesuvam ot zhivopis.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbi rapide, limbi lente

Există peste 6.000 de limbi în întreaga lume. Dar toate au aceeași funcție. Ele ne ajută să facem schimb de informații. Acest lucru se întâmplă în diverse moduri, în fiecare limbă. Pentru că fiecare limbă se comportă conform propriilor reguli. Viteza cu care se vorbește o limbă, de asemenea, diferă. Lingviștii au dovedit acest lucru în diverse studii. În acest scop, texte scurte au fost traduse în mai multe limbi. Aceste texte au fost apoi citite cu voce tare de către vorbitori nativi. Rezultatul a fost clar. Japoneza și spaniola sunt cele mai rapide limbi. În aceste limbi, sunt vorbite aproape opt silabe pe secundă. Chinezii vorbesc considerabil mai lent. Ei vorbesc doar 5 silabe pe secundă. Viteza depinde de complexitatea silabelor. În cazul în care silabele sunt complexe, vorbirea durează mai mult. Germana conține,de exemplu, 3 sunete pe silabă. Prin urmare, se vorbește relativ lent. Vorbind repede nu înseamnă, totuși, că există multă informaţie în comunicare. Dimpotrivă! Există puţină informație în silabele care sunt vorbite repede. Deși japonezii vorbesc repede, se transmite conţinut redus. Pe de altă parte, chineza ‘lentă’ spune multe în câteva cuvinte. Silabele limbii engleze conține, de asemenea, multă informație. Este interesant că limbile studiate sunt aproape la fel de eficiente! Asta înseamnă că, cel care vorbește mai încet, spune mai mult. Și cine vorbește mai repede are nevoie de mai multe cuvinte. În cele din urmă, toate îşi ating scopul, în aproximativ același timp.
Știați?
Slovena este considerată o limbă slavică de sud. Este limba nativă a peste 2 milioane de oameni. Acești oameni trăiesc în Slovenia, Croația, Serbia, Austria, Italia și Ungaria. Slovena este similară, în multe privințe, cu ceha și slovaca. Multe influențe sârbo-croate se pot găsi în această limbă. Deși Slovenia e o țară mică, are foarte multe dialecte. Asta pentru că regiunea are o istorie foarte plină. Asta s-a impregnat și în vocabular, care conține multe noțiuni împrumutate din limbi străine. Slovena se scrie cu litere latine. Gramatica are șase cazuri și 3 genuri. Există două fonologii oficiale în pronunție. Una din ele diferențiază precis între sunetele înalte și cele joase. O altă trăsătură specifică a limbii este structura sa arhaică. Slovenii au fost întotdeauna deschiși și respectuoși cu alte limbi. Cu atât mai mult,ei se bucură când cineva se interesează de limba lor!