Dicționar de expresii

ro Vizitarea oraşului   »   el Περιήγηση στην πόλη

42 [patruzeci şi doi]

Vizitarea oraşului

Vizitarea oraşului

42 [σαράντα δύο]

42 [saránta dýo]

Περιήγηση στην πόλη

[Periḗgēsē stēn pólē]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
Este deschisă piaţa duminica? Ε---- -νοιχ-- η-α---ά-τ-ς-Κ-ριακές; Ε---- α------ η α---- τ-- Κ-------- Ε-ν-ι α-ο-χ-ή η α-ο-ά τ-ς Κ-ρ-α-έ-; ----------------------------------- Είναι ανοιχτή η αγορά τις Κυριακές; 0
Eí----a--ich---ē a-orá--i- -y-i-k--? E---- a------- ē a---- t-- K-------- E-n-i a-o-c-t- ē a-o-á t-s K-r-a-é-? ------------------------------------ Eínai anoichtḗ ē agorá tis Kyriakés?
Este deschis târgul lunea? Ε-ν-- α--ι-τ- ---κθ-σ- τι--Δευτέ-ες; Ε---- α------ η έ----- τ-- Δ-------- Ε-ν-ι α-ο-χ-ή η έ-θ-σ- τ-ς Δ-υ-έ-ε-; ------------------------------------ Είναι ανοιχτή η έκθεση τις Δευτέρες; 0
E-na- a-oic-t--ē é--------i- Deut-re-? E---- a------- ē é------ t-- D-------- E-n-i a-o-c-t- ē é-t-e-ē t-s D-u-é-e-? -------------------------------------- Eínai anoichtḗ ē ékthesē tis Deutéres?
Este deschisă expoziţia marţea? Εί--ι --οι--- η-έ--ε-η -ις--ρίτε-; Ε---- α------ η έ----- τ-- Τ------ Ε-ν-ι α-ο-χ-ή η έ-θ-σ- τ-ς Τ-ί-ε-; ---------------------------------- Είναι ανοιχτή η έκθεση τις Τρίτες; 0
E---i-an-ich---ē--kthe---ti--Trí-e-? E---- a------- ē é------ t-- T------ E-n-i a-o-c-t- ē é-t-e-ē t-s T-í-e-? ------------------------------------ Eínai anoichtḗ ē ékthesē tis Trítes?
Este deschisă grădina zoologică miercurea? Εί-α- ανο--τό- - ζ-ο--γικό- -ήπ---τις Τ-τ--τε-; Ε---- α------- ο ζ--------- κ---- τ-- Τ-------- Ε-ν-ι α-ο-χ-ό- ο ζ-ο-ο-ι-ό- κ-π-ς τ-ς Τ-τ-ρ-ε-; ----------------------------------------------- Είναι ανοιχτός ο ζωολογικός κήπος τις Τετάρτες; 0
Eí--i-an-ic---s-o --o-o--kó----p-s -is --tá---s? E---- a-------- o z--------- k---- t-- T-------- E-n-i a-o-c-t-s o z-o-o-i-ó- k-p-s t-s T-t-r-e-? ------------------------------------------------ Eínai anoichtós o zōologikós kḗpos tis Tetártes?
Este deschis muzeul joia? Ε-ν-------χ-ό--ο μ-υ--ίο---ς-Π-μ-τε-; Ε---- α------ τ- μ------ τ-- Π------- Ε-ν-ι α-ο-χ-ό τ- μ-υ-ε-ο τ-ς Π-μ-τ-ς- ------------------------------------- Είναι ανοιχτό το μουσείο τις Πέμπτες; 0
E---- ---i--tó t----u---- ti--Pé-pte-? E---- a------- t- m------ t-- P------- E-n-i a-o-c-t- t- m-u-e-o t-s P-m-t-s- -------------------------------------- Eínai anoichtó to mouseío tis Pémptes?
Este deschisă galeria vinerea? Είν-ι-αν-ιχ-- η-γ-α-ερί τι- -αρ--κε--ς; Ε---- α------ η γ------ τ-- Π---------- Ε-ν-ι α-ο-χ-ή η γ-α-ε-ί τ-ς Π-ρ-σ-ε-έ-; --------------------------------------- Είναι ανοιχτή η γκαλερί τις Παρασκευές; 0
E-n-- ---icht- ē-n--le-- tis--a--s--u-s? E---- a------- ē n------ t-- P---------- E-n-i a-o-c-t- ē n-a-e-í t-s P-r-s-e-é-? ---------------------------------------- Eínai anoichtḗ ē nkalerí tis Paraskeués?
Se poate fotografia? Ε-ι-------ι-----------ο-ρα-ι--; Ε---------- η λ--- φ----------- Ε-ι-ρ-π-τ-ι η λ-ψ- φ-τ-γ-α-ι-ν- ------------------------------- Επιτρέπεται η λήψη φωτογραφιών; 0
E-itré-et-i-- --p-- -hō-o-raphiṓn? E---------- ē l---- p------------- E-i-r-p-t-i ē l-p-ē p-ō-o-r-p-i-n- ---------------------------------- Epitrépetai ē lḗpsē phōtographiṓn?
Trebuie plătită intrare? Π-έ--ι-----λ--ώ-ε-- ε-σοδ-; Π----- ν- π-------- ε------ Π-έ-ε- ν- π-η-ώ-ε-ς ε-σ-δ-; --------------------------- Πρέπει να πληρώσεις είσοδο; 0
P--pe- -a -l--ṓ-eis-e---do? P----- n- p-------- e------ P-é-e- n- p-ē-ṓ-e-s e-s-d-? --------------------------- Prépei na plērṓseis eísodo?
Cât costă intrarea? Π--- --στ--ε- η είσοδος; Π--- κ------- η ε------- Π-σ- κ-σ-ί-ε- η ε-σ-δ-ς- ------------------------ Πόσο κοστίζει η είσοδος; 0
P--o---stí-e- ---í-o--s? P--- k------- ē e------- P-s- k-s-í-e- ē e-s-d-s- ------------------------ Póso kostízei ē eísodos?
Există o reducere pentru grupuri? Υπά---ι έκ-τω-η-γ-- -κ-ο-- --λ--ν-ατ-μ--; Υ------ έ------ γ-- γ----- π----- α------ Υ-ά-χ-ι έ-π-ω-η γ-α γ-ρ-υ- π-λ-ώ- α-ό-ω-; ----------------------------------------- Υπάρχει έκπτωση για γκρουπ πολλών ατόμων; 0
Yp--c-e-----t-s--------r-u- --llṓ- a-óm-n? Y------- é------ g-- n----- p----- a------ Y-á-c-e- é-p-ō-ē g-a n-r-u- p-l-ṓ- a-ó-ō-? ------------------------------------------ Ypárchei ékptōsē gia nkroup pollṓn atómōn?
Există o reducere pentru copii? Υπάρχ-ι έκ---ση γ---π--δι-; Υ------ έ------ γ-- π------ Υ-ά-χ-ι έ-π-ω-η γ-α π-ι-ι-; --------------------------- Υπάρχει έκπτωση για παιδιά; 0
Yp--ch-----pt----g-- pa--i-? Y------- é------ g-- p------ Y-á-c-e- é-p-ō-ē g-a p-i-i-? ---------------------------- Ypárchei ékptōsē gia paidiá?
Există o reducere pentru studenţi? Υ--ρ-ε- έκ------γ-- ----η--ς; Υ------ έ------ γ-- φ-------- Υ-ά-χ-ι έ-π-ω-η γ-α φ-ι-η-έ-; ----------------------------- Υπάρχει έκπτωση για φοιτητές; 0
Y-á--hei ék-t--ē --- ---it----? Y------- é------ g-- p--------- Y-á-c-e- é-p-ō-ē g-a p-o-t-t-s- ------------------------------- Ypárchei ékptōsē gia phoitētés?
Ce fel de clădire este aceasta? Τι κτ-ριο-είν-ι-α---; Τ- κ----- ε---- α---- Τ- κ-ί-ι- ε-ν-ι α-τ-; --------------------- Τι κτίριο είναι αυτό; 0
T---t-r-o--í-ai-a-tó? T- k----- e---- a---- T- k-í-i- e-n-i a-t-? --------------------- Ti ktírio eínai autó?
Cât de veche este clădirea? Πόσ- π-------ν-- -- κ-ί-ιο; Π--- π---- ε---- τ- κ------ Π-σ- π-λ-ό ε-ν-ι τ- κ-ί-ι-; --------------------------- Πόσο παλιό είναι το κτίριο; 0
Póso pa-i- --n----o-k--r-o? P--- p---- e---- t- k------ P-s- p-l-ó e-n-i t- k-í-i-? --------------------------- Póso palió eínai to ktírio?
Cine a construit clădirea? Π--ος έχ--σ- -ο ------; Π---- έ----- τ- κ------ Π-ι-ς έ-τ-σ- τ- κ-ί-ι-; ----------------------- Ποιος έχτισε το κτίριο; 0
Poios-éc-tis--t- k-í---? P---- é------ t- k------ P-i-s é-h-i-e t- k-í-i-? ------------------------ Poios échtise to ktírio?
Mă interesează arhitectura. Με---δ---έρ---η--ρχιτε---ν--ή. Μ- ε--------- η α------------- Μ- ε-δ-α-έ-ε- η α-χ-τ-κ-ο-ι-ή- ------------------------------ Με ενδιαφέρει η αρχιτεκτονική. 0
Me-en--------- - ar---t--to-i-ḗ. M- e---------- ē a-------------- M- e-d-a-h-r-i ē a-c-i-e-t-n-k-. -------------------------------- Me endiaphérei ē architektonikḗ.
Mă interesează arta. Μ--ε---α---ο-ν -ι -αλ-ς--έ-νε-. Μ- ε---------- ο- κ---- τ------ Μ- ε-δ-α-έ-ο-ν ο- κ-λ-ς τ-χ-ε-. ------------------------------- Με ενδιαφέρουν οι καλές τέχνες. 0
Me-e--iaphér--- -i --l-s--éc-ne-. M- e----------- o- k---- t------- M- e-d-a-h-r-u- o- k-l-s t-c-n-s- --------------------------------- Me endiaphéroun oi kalés téchnes.
Mă interesează pictura. Μ- -νδι---ρ-ι-- ζωγ-----ή. Μ- ε--------- η ζ--------- Μ- ε-δ-α-έ-ε- η ζ-γ-α-ι-ή- -------------------------- Με ενδιαφέρει η ζωγραφική. 0
M- ----a-h-rei-ē ----ap-i--. M- e---------- ē z---------- M- e-d-a-h-r-i ē z-g-a-h-k-. ---------------------------- Me endiaphérei ē zōgraphikḗ.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbi rapide, limbi lente

Există peste 6.000 de limbi în întreaga lume. Dar toate au aceeași funcție. Ele ne ajută să facem schimb de informații. Acest lucru se întâmplă în diverse moduri, în fiecare limbă. Pentru că fiecare limbă se comportă conform propriilor reguli. Viteza cu care se vorbește o limbă, de asemenea, diferă. Lingviștii au dovedit acest lucru în diverse studii. În acest scop, texte scurte au fost traduse în mai multe limbi. Aceste texte au fost apoi citite cu voce tare de către vorbitori nativi. Rezultatul a fost clar. Japoneza și spaniola sunt cele mai rapide limbi. În aceste limbi, sunt vorbite aproape opt silabe pe secundă. Chinezii vorbesc considerabil mai lent. Ei vorbesc doar 5 silabe pe secundă. Viteza depinde de complexitatea silabelor. În cazul în care silabele sunt complexe, vorbirea durează mai mult. Germana conține,de exemplu, 3 sunete pe silabă. Prin urmare, se vorbește relativ lent. Vorbind repede nu înseamnă, totuși, că există multă informaţie în comunicare. Dimpotrivă! Există puţină informație în silabele care sunt vorbite repede. Deși japonezii vorbesc repede, se transmite conţinut redus. Pe de altă parte, chineza ‘lentă’ spune multe în câteva cuvinte. Silabele limbii engleze conține, de asemenea, multă informație. Este interesant că limbile studiate sunt aproape la fel de eficiente! Asta înseamnă că, cel care vorbește mai încet, spune mai mult. Și cine vorbește mai repede are nevoie de mai multe cuvinte. În cele din urmă, toate îşi ating scopul, în aproximativ același timp.
Știați?
Slovena este considerată o limbă slavică de sud. Este limba nativă a peste 2 milioane de oameni. Acești oameni trăiesc în Slovenia, Croația, Serbia, Austria, Italia și Ungaria. Slovena este similară, în multe privințe, cu ceha și slovaca. Multe influențe sârbo-croate se pot găsi în această limbă. Deși Slovenia e o țară mică, are foarte multe dialecte. Asta pentru că regiunea are o istorie foarte plină. Asta s-a impregnat și în vocabular, care conține multe noțiuni împrumutate din limbi străine. Slovena se scrie cu litere latine. Gramatica are șase cazuri și 3 genuri. Există două fonologii oficiale în pronunție. Una din ele diferențiază precis între sunetele înalte și cele joase. O altă trăsătură specifică a limbii este structura sa arhaică. Slovenii au fost întotdeauna deschiși și respectuoși cu alte limbi. Cu atât mai mult,ei se bucură când cineva se interesează de limba lor!