Dicționar de expresii

ro Vizitarea oraşului   »   eo Urbovizito

42 [patruzeci şi doi]

Vizitarea oraşului

Vizitarea oraşului

42 [kvardek du]

Urbovizito

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Esperanto Joaca Mai mult
Este deschisă piaţa duminica? Ĉ- -a -azaro d-manĉ--mal-er-it--? Ĉ- l- b----- d------ m----------- Ĉ- l- b-z-r- d-m-n-e m-l-e-m-t-s- --------------------------------- Ĉu la bazaro dimanĉe malfermitas? 0
Este deschis târgul lunea? Ĉ- l--f-i---l-nd--m-lf-rm--as? Ĉ- l- f---- l---- m----------- Ĉ- l- f-i-o l-n-e m-l-e-m-t-s- ------------------------------ Ĉu la foiro lunde malfermitas? 0
Este deschisă expoziţia marţea? Ĉu -a ek-po-i--o ---d--malf-rmi-as? Ĉ- l- e--------- m---- m----------- Ĉ- l- e-s-o-i-i- m-r-e m-l-e-m-t-s- ----------------------------------- Ĉu la ekspozicio marde malfermitas? 0
Este deschisă grădina zoologică miercurea? Ĉ- l- -es----j- ------d- ma-f--m-t-s? Ĉ- l- b-------- m------- m----------- Ĉ- l- b-s-a-e-o m-r-r-d- m-l-e-m-t-s- ------------------------------------- Ĉu la bestarejo merkrede malfermitas? 0
Este deschis muzeul joia? Ĉ- ----uz---ĵa-d----l-ermi--s? Ĉ- l- m---- ĵ---- m----------- Ĉ- l- m-z-o ĵ-ŭ-e m-l-e-m-t-s- ------------------------------ Ĉu la muzeo ĵaŭde malfermitas? 0
Este deschisă galeria vinerea? Ĉu--- --l-ri---------e -a--e-m-t-s? Ĉ- l- g------ v------- m----------- Ĉ- l- g-l-r-o v-n-r-d- m-l-e-m-t-s- ----------------------------------- Ĉu la galerio vendrede malfermitas? 0
Se poate fotografia? Ĉ- --- -a-tas -oti? Ĉ- o-- r----- f---- Ĉ- o-i r-j-a- f-t-? ------------------- Ĉu oni rajtas foti? 0
Trebuie plătită intrare? Ĉ--o-i--evas-pagi---r ----i? Ĉ- o-- d---- p--- p-- e----- Ĉ- o-i d-v-s p-g- p-r e-i-i- ---------------------------- Ĉu oni devas pagi por eniri? 0
Cât costă intrarea? Ki-m--o--a--l--e----? K--- k----- l- e----- K-o- k-s-a- l- e-i-o- --------------------- Kiom kostas la eniro? 0
Există o reducere pentru grupuri? Ĉ- es-as-----to p-r g-----? Ĉ- e---- r----- p-- g------ Ĉ- e-t-s r-b-t- p-r g-u-o-? --------------------------- Ĉu estas rabato por grupoj? 0
Există o reducere pentru copii? Ĉ--e-t----a-at--po--i-fa-oj? Ĉ- e---- r----- p-- i------- Ĉ- e-t-s r-b-t- p-r i-f-n-j- ---------------------------- Ĉu estas rabato por infanoj? 0
Există o reducere pentru studenţi? Ĉu-e-ta----b-to-po--stu-e-toj? Ĉ- e---- r----- p-- s--------- Ĉ- e-t-s r-b-t- p-r s-u-e-t-j- ------------------------------ Ĉu estas rabato por studentoj? 0
Ce fel de clădire este aceasta? Ki--k----ru------ta--ti-? K-- k--------- e---- t--- K-a k-n-t-u-ĵ- e-t-s t-o- ------------------------- Kia konstruaĵo estas tio? 0
Cât de veche este clădirea? K---ja-a est-s--a --ns-ruaĵo? K------- e---- l- k---------- K-o-j-r- e-t-s l- k-n-t-u-ĵ-? ----------------------------- Kiomjara estas la konstruaĵo? 0
Cine a construit clădirea? Ki- k--s-rui--la-----tr-----? K-- k-------- l- k----------- K-u k-n-t-u-s l- k-n-t-u-ĵ-n- ----------------------------- Kiu konstruis la konstruaĵon? 0
Mă interesează arhitectura. Mi-i-t------a- --i ---it--tu-o. M- i---------- p-- a----------- M- i-t-r-s-ĝ-s p-i a-ĥ-t-k-u-o- ------------------------------- Mi interesiĝas pri arĥitekturo. 0
Mă interesează arta. Mi-i--er-si--s -r--a-to. M- i---------- p-- a---- M- i-t-r-s-ĝ-s p-i a-t-. ------------------------ Mi interesiĝas pri arto. 0
Mă interesează pictura. M- inter--i----pr- -e-t---to. M- i---------- p-- p--------- M- i-t-r-s-ĝ-s p-i p-n-r-r-o- ----------------------------- Mi interesiĝas pri pentrarto. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbi rapide, limbi lente

Există peste 6.000 de limbi în întreaga lume. Dar toate au aceeași funcție. Ele ne ajută să facem schimb de informații. Acest lucru se întâmplă în diverse moduri, în fiecare limbă. Pentru că fiecare limbă se comportă conform propriilor reguli. Viteza cu care se vorbește o limbă, de asemenea, diferă. Lingviștii au dovedit acest lucru în diverse studii. În acest scop, texte scurte au fost traduse în mai multe limbi. Aceste texte au fost apoi citite cu voce tare de către vorbitori nativi. Rezultatul a fost clar. Japoneza și spaniola sunt cele mai rapide limbi. În aceste limbi, sunt vorbite aproape opt silabe pe secundă. Chinezii vorbesc considerabil mai lent. Ei vorbesc doar 5 silabe pe secundă. Viteza depinde de complexitatea silabelor. În cazul în care silabele sunt complexe, vorbirea durează mai mult. Germana conține,de exemplu, 3 sunete pe silabă. Prin urmare, se vorbește relativ lent. Vorbind repede nu înseamnă, totuși, că există multă informaţie în comunicare. Dimpotrivă! Există puţină informație în silabele care sunt vorbite repede. Deși japonezii vorbesc repede, se transmite conţinut redus. Pe de altă parte, chineza ‘lentă’ spune multe în câteva cuvinte. Silabele limbii engleze conține, de asemenea, multă informație. Este interesant că limbile studiate sunt aproape la fel de eficiente! Asta înseamnă că, cel care vorbește mai încet, spune mai mult. Și cine vorbește mai repede are nevoie de mai multe cuvinte. În cele din urmă, toate îşi ating scopul, în aproximativ același timp.
Știați?
Slovena este considerată o limbă slavică de sud. Este limba nativă a peste 2 milioane de oameni. Acești oameni trăiesc în Slovenia, Croația, Serbia, Austria, Italia și Ungaria. Slovena este similară, în multe privințe, cu ceha și slovaca. Multe influențe sârbo-croate se pot găsi în această limbă. Deși Slovenia e o țară mică, are foarte multe dialecte. Asta pentru că regiunea are o istorie foarte plină. Asta s-a impregnat și în vocabular, care conține multe noțiuni împrumutate din limbi străine. Slovena se scrie cu litere latine. Gramatica are șase cazuri și 3 genuri. Există două fonologii oficiale în pronunție. Una din ele diferențiază precis între sunetele înalte și cele joase. O altă trăsătură specifică a limbii este structura sa arhaică. Slovenii au fost întotdeauna deschiși și respectuoși cu alte limbi. Cu atât mai mult,ei se bucură când cineva se interesează de limba lor!