Dicționar de expresii

ro Sport   »   ti ስፖርት

49 [patruzeci şi nouă]

Sport

Sport

49 [ኣርብዓንትሽዓተን]

49 [aribi‘anitishi‘ateni]

ስፖርት

[siporiti]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Tigrină Joaca Mai mult
Practici sport? ስ--ት---ብ--ዲኻ? ስ--- ት--- ዲ-- ስ-ር- ት-ብ- ዲ-? ------------- ስፖርት ትገብር ዲኻ? 0
si-----i---g--ir--d---a? s------- t------- d----- s-p-r-t- t-g-b-r- d-h-a- ------------------------ siporiti tigebiri dīẖa?
Da, trebuie să fac mişcare. እወ-ክ-ቓ-ቐስ -ለ-። እ- ክ----- ኣ--- እ- ክ-ቓ-ቐ- ኣ-ኒ- -------------- እወ ክንቓሳቐስ ኣለኒ። 0
i-e-k-n--̱-as----esi a---ī። i-- k--------------- a----- i-e k-n-k-’-s-k-’-s- a-e-ī- --------------------------- iwe kiniḵ’asaḵ’esi alenī።
Merg la un club de sport. ኣነ-ኣ- ናይ-ስፖር- ክ-ብ -- ዝ--ት። ኣ- ኣ- ና- ስ--- ክ-- ኢ- ዝ---- ኣ- ኣ- ና- ስ-ር- ክ-ብ ኢ- ዝ-ወ-። -------------------------- ኣነ ኣብ ናይ ስፖርት ክለብ ኢየ ዝጻወት። 0
ane ab- n---------it--k---bi -y--zi-s-----i። a-- a-- n--- s------- k----- ī-- z---------- a-e a-i n-y- s-p-r-t- k-l-b- ī-e z-t-’-w-t-። -------------------------------------------- ane abi nayi siporiti kilebi īye zits’aweti።
Jucăm fotbal. ንሕ- -ዑ- እ-- ኢ- ንጻ-ት። ን-- ክ-- እ-- ኢ- ን---- ን-ና ክ-ሾ እ-ሪ ኢ- ን-ወ-። -------------------- ንሕና ክዑሾ እግሪ ኢና ንጻወት። 0
n--̣--a-----s-- ----ī-īna -it-’awe--። n------ k------ i---- ī-- n---------- n-h-i-a k-‘-s-o i-i-ī ī-a n-t-’-w-t-። ------------------------------------- niḥina ki‘usho igirī īna nits’aweti።
Câteodată înotăm. ሓ--ሓ- -ዜ ን--ብ-። ሓ- ሓ- ግ- ን----- ሓ- ሓ- ግ- ን-ም-ስ- --------------- ሓደ ሓደ ግዜ ንሕምብስ። 0
h-a-- h---- g-z- ----imi--s-። h---- h---- g--- n----------- h-a-e h-a-e g-z- n-h-i-i-i-i- ----------------------------- ḥade ḥade gizē niḥimibisi።
Sau ne plimbăm cu bicicleta. ወይ---ግ-- ንዝ-ር። ወ- ብ---- ን---- ወ- ብ-ግ-ታ ን-ው-። -------------- ወይ ብሽግለታ ንዝውር። 0
we-i -i---gi-e-- n-zi-ir-። w--- b---------- n-------- w-y- b-s-i-i-e-a n-z-w-r-። -------------------------- weyi bishigileta niziwiri።
În oraşul nostru există un stadion de fotbal. ኣ- ከተ-ና ስቴድ-ን--ዑ--ኣ-። ኣ- ከ--- ስ---- ኩ-- ኣ-- ኣ- ከ-ማ- ስ-ድ-ን ኩ-ሶ ኣ-። --------------------- ኣብ ከተማና ስቴድዮን ኩዑሶ ኣሎ። 0
ab---e-e-a-----t--i---i k----o----። a-- k------- s--------- k----- a--- a-i k-t-m-n- s-t-d-y-n- k-‘-s- a-o- ----------------------------------- abi ketemana sitēdiyoni ku‘uso alo።
Există şi o piscină cu saună. መ---ሲ-ቦ- -ው--ኣሎ መ---- ቦ- እ-- ኣ- መ-ም-ሲ ቦ- እ-ን ኣ- --------------- መሕምበሲ ቦታ እውን ኣሎ 0
m-h-i--b-s--bo-- i--n----o m---------- b--- i---- a-- m-h-i-i-e-ī b-t- i-i-i a-o -------------------------- meḥimibesī bota iwini alo
Şi există un teren de golf. ከ----- --ዋ----ፍ ኣ። ከ-- ድ- ም--- ጎ-- ኣ- ከ-ኡ ድ- ም-ዋ- ጎ-ፍ ኣ- ------------------ ከምኡ ድማ ምጽዋቲ ጎልፍ ኣ። 0
k---’u -------ts---atī -ol-fi-a። k----- d--- m--------- g----- a- k-m-’- d-m- m-t-’-w-t- g-l-f- a- -------------------------------- kemi’u dima mits’iwatī golifi a።
Ce este la televizor? ኣ- ተ-ቪዦን እ-ታይ--ደብ ኣ-? ኣ- ተ---- እ--- ም-- ኣ-- ኣ- ተ-ቪ-ን እ-ታ- ም-ብ ኣ-? --------------------- ኣብ ተለቪዦን እንታይ ምደብ ኣሎ? 0
abi -el-vī-ho-- i-it--- m-debi al-? a-- t---------- i------ m----- a--- a-i t-l-v-z-o-i i-i-a-i m-d-b- a-o- ----------------------------------- abi televīzhoni initayi midebi alo?
Tocmai transmit un meci de fotbal. ሕ---ታ ኩ-- እ-ሪ--ኸ-ድ -ሎ። ሕ---- ኩ-- እ-- ይ--- ኣ-- ሕ-ጸ-ታ ኩ-ሶ እ-ሪ ይ-ይ- ኣ-። ---------------------- ሕጂጸወታ ኩዑሶ እግሪ ይኸይድ ኣሎ። 0
ḥ---t--e-e-- ---u---i-irī yih-ey-d- -l-። h------------ k----- i---- y-------- a--- h-i-ī-s-e-e-a k-‘-s- i-i-ī y-h-e-i-i a-o- ----------------------------------------- ḥijīts’eweta ku‘uso igirī yiẖeyidi alo።
Echipa germană joacă împotriva celei englezeşti. እ- ጀ-መ----ጋን- ኣ-ጻር----እን-ሊ-ዊ- --ታ---ወቱ -ሎው። እ- ጀ----- ጋ-- ኣ--- እ- እ------ ጋ-- ይ--- ኣ--- እ- ጀ-መ-ዊ- ጋ-ታ ኣ-ጻ- እ- እ-ግ-ዛ-ት ጋ-ታ ይ-ወ- ኣ-ው- ------------------------------------------- እታ ጀርመናዊት ጋንታ ኣንጻር እታ እንግሊዛዊት ጋንታ ይጻወቱ ኣሎው። 0
ita--e-i-e-a-ī-i---n-t- -n------i--ta-inig--ī-a--ti ganita-yi----w-tu --ow-። i-- j----------- g----- a-------- i-- i------------ g----- y--------- a----- i-a j-r-m-n-w-t- g-n-t- a-i-s-a-i i-a i-i-i-ī-a-ī-i g-n-t- y-t-’-w-t- a-o-i- ---------------------------------------------------------------------------- ita jerimenawīti ganita anits’ari ita inigilīzawīti ganita yits’awetu alowi።
Cine câştigă? መን--ስ--? መ- ት---- መ- ት-ዕ-? -------- መን ትስዕር? 0
m-n- -----i-i? m--- t-------- m-n- t-s-‘-r-? -------------- meni tisi‘iri?
Nu am habar. ኣ--ልጥን -የ። ኣ----- እ-- ኣ-ፈ-ጥ- እ-። ---------- ኣይፈልጥን እየ። 0
ayif--it---- ---። a----------- i--- a-i-e-i-’-n- i-e- ----------------- ayifelit’ini iye።
Momentan este egal. ክሳ---ጂ ማዕረ ኢ-- -ለዋ። ክ-- ሕ- ማ-- ኢ-- ዘ--- ክ-ብ ሕ- ማ-ረ ኢ-ን ዘ-ዋ- ------------------- ክሳብ ሕጂ ማዕረ ኢየን ዘለዋ። 0
kisa-i ----- m-‘-re -yeni-ze-ew-። k----- h---- m----- ī---- z------ k-s-b- h-i-ī m-‘-r- ī-e-i z-l-w-። --------------------------------- kisabi ḥijī ma‘ire īyeni zelewa።
Arbitrul este din Belgia. እቲ -ራዲ--ብ-ብ-ጂ---ኢ- ። እ- ፈ-- ካ- ብ---- ኢ- ። እ- ፈ-ዲ ካ- ብ-ጂ-ዊ ኢ- ። -------------------- እቲ ፈራዲ ካብ ብለጂማዊ ኢዩ ። 0
itī-f--a------- bil-jī-a----yu ። i-- f----- k--- b--------- ī-- ። i-ī f-r-d- k-b- b-l-j-m-w- ī-u ። -------------------------------- itī feradī kabi bilejīmawī īyu ።
Acum se execută o lovitură de la unsprezece metri. ሕ- ኣብ ሪ-- -ለዋ-። ሕ- ኣ- ሪ-- ኣ-- ። ሕ- ኣ- ሪ-ለ ኣ-ዋ ። --------------- ሕጂ ኣብ ሪጎለ ኣለዋ ። 0
ḥ-j- ab- -īg-l--al-wa ። h---- a-- r----- a---- ። h-i-ī a-i r-g-l- a-e-a ። ------------------------ ḥijī abi rīgole alewa ።
Gol! Unu la zero! ጎ-!----ብዜሮ! ጎ-- ሓ- ብ--- ጎ-! ሓ- ብ-ሮ- ----------- ጎል! ሓደ ብዜሮ! 0
go-i! -̣--e-bizē--! g---- h---- b------ g-l-! h-a-e b-z-r-! ------------------- goli! ḥade bizēro!

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Doar cuvintele puternice supravieţuiesc!

Cuvintele rare se modifică mai des decât cuvintele utilizate frecvent. Acest lucru ar putea fi datorat evoluţiei. Genele comune se schimbă mai puţin de-a lungul timpului. Ele sunt mai stabile decât forma lor. Şi se pare că acest lucru este valabil şi în privinţa cuvintelor! Verbele englezeşti au fost examinate în cadrul unui studiu. S-a comparat forma actuală a verbelor cu formele mai vechi. În engleză, cele mai frecvente 10 verbe sunt neregulate. Cea mai mare parte din restul verbelor sunt regulate. Totuşi, în Evul Mediu, majoritatea verbelor erau încă neregulate. Verbele neregulate rare devin verbe regulate. În 300 de ani, limba engleză nu va mai avea practic verbe neregulate. Alte studii arată că limbile sunt selecţionate, ca şi genele. Cercetătorii compară cuvintele cele mai frecvent folosite, din diferite limbi. Ei au ales cuvinte care se aseamănă sau care au chiar aceeaşi semnificaţie. De exemplu, cuvintele water, Wasser,vatten. Aceste cuvinte au aceeaşi rădăcină, din acest motiv se aseamănă. Cum aceste cuvinte sunt importante, sunt folosite frecvent, în fiecare limbă. Astfel, ele au putut să îşi păstreze forma şi să se mai asemene şi astăzi. Cuvintele mai puţin importante se schimbă mai rapid. Mai degrabă, ele sunt înlocuite de alte cuvinte. Acest lucru explică de ce cuvintele rare sunt diferite de la o limbă la alta. Nu se ştie exact de ce cuvintele rare se transformă. Este posibil ca acestea să fie greşit folosite sau pronunţate. Acest lucru este datorat faptului că locutorii nu le cunosc. Dar ar putea fi şi pentru că cele mai importante cuvinte trebuie să fie mereu aceleaşi. Doar în acest mod, ele pot fi înţelese întotdeauna corect. Cuvintele există pentru a fi înţelese...
Știați?
Ucraineana se numără printre limbile slavice de est. Este strâns înrudită cu rusa și belarusa. Mai mult de 40 de milioane de oameni vorbesc ucraineana. Este a treia cea mai răspândită limbă slavică după rusă și poloneză. Ucraineana s-a dezvoltat prin jurul sfârșitului de secolului al-XVIII-lea, din dialectul local existent. Un limbaj distinct scris a apărut în acele timpuri, și cu el a venit și literatura. Astăzi, există un număr ridicat de dialecte care se împart în trei mari grupuri. Vocabularul, sintaxa și articularea sunt evocative pentru alte limbi slavice. Asta deoarece limbile slavice au început să se diferențieze între ele relativ târziu. Datorită situației geografice a Ucrainei, limba are și multe influențe poloneze și ruse. Gramatica conține șapte cazuri. Adjectivele ucrainene definesc relațiile dintre oameni și lucruri în mod foarte clar. Un vorbitor e capabil să demonstreze atitudinea sa sau sistemul său de valori în funcție de forma cuvântului. O altă trăsătură a limbii ucrainene e faptul că e foarte melodică. Dacă vă plac limbile care sună melodios, ar trebui să învățați ucraineana!