Dicționar de expresii

ro A face comisioane   »   lt Apsipirkimas / Apsirūpinimas pirkiniais

51 [cincizeci şi unu]

A face comisioane

A face comisioane

51 [penkiasdešimt vienas]

Apsipirkimas / Apsirūpinimas pirkiniais

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Lituaniană Joaca Mai mult
Vreau să merg la bibliotecă. (-š- ----u --iti--į-bi-l-o-eką. (--- n---- (----- į b---------- (-š- n-r-u (-i-i- į b-b-i-t-k-. ------------------------------- (Aš) noriu (eiti) į biblioteką. 0
Vreau să merg la librărie. (A----oriu-(-i-i)-į-knyg-ną. (--- n---- (----- į k------- (-š- n-r-u (-i-i- į k-y-y-ą- ---------------------------- (Aš) noriu (eiti) į knygyną. 0
Vreau să merg la chioşc. (-š- ---iu-eiti --i ki---o. (--- n---- e--- p-- k------ (-š- n-r-u e-t- p-i k-o-k-. --------------------------- (Aš) noriu eiti pri kiosko. 0
Vreau să împrumut o carte. (Aš- n-r-u--a-i--t- kny-ą. (--- n---- p------- k----- (-š- n-r-u p-s-i-t- k-y-ą- -------------------------- (Aš) noriu pasiimti knygą. 0
Vreau să cumpăr o carte. (--) -or-u -usipi-kt--k--g-. (--- n---- n--------- k----- (-š- n-r-u n-s-p-r-t- k-y-ą- ---------------------------- (Aš) noriu nusipirkti knygą. 0
Vreau să cumpăr un ziar. (-š)--ori- nu-i-i-k-i l---raš-į. (--- n---- n--------- l--------- (-š- n-r-u n-s-p-r-t- l-i-r-š-į- -------------------------------- (Aš) noriu nusipirkti laikraštį. 0
Vreau să merg la bibliotecă ca să împrumut o carte. (A-- n---u--eit-)-- ----io---------im-i-k-y-os. (--- n---- (----- į b--------- p------- k------ (-š- n-r-u (-i-i- į b-b-i-t-k- p-s-i-t- k-y-o-. ----------------------------------------------- (Aš) noriu (eiti) į biblioteką pasiimti knygos. 0
Vreau să merg la librărie ca să cumpăr o carte. (A-)--ori--(e-ti)-į-knygyn----r-ti -n-go-. (--- n---- (----- į k------ p----- k------ (-š- n-r-u (-i-i- į k-y-y-ą p-r-t- k-y-o-. ------------------------------------------ (Aš) noriu (eiti) į knygyną pirkti knygos. 0
Vreau să merg la chioşc ca să cumpăr un ziar. (Aš- n-r-- (--t---i-k--s-- pi---i -ai-r--tį. (--- n---- (----- i k----- p----- l--------- (-š- n-r-u (-i-i- i k-o-k- p-r-t- l-i-r-š-į- -------------------------------------------- (Aš) noriu (eiti) i kioską pirkti laikraštį. 0
Vreau să merg la optician. (Aš--n-ri--(eiti- pa---pt---. (--- n---- (----- p-- o------ (-š- n-r-u (-i-i- p-s o-t-k-. ----------------------------- (Aš) noriu (eiti) pas optiką. 0
Vreau să merg la supermarket. (------riu-(-i-i- --p-e---os -entrą. (--- n---- (----- į p------- c------ (-š- n-r-u (-i-i- į p-e-y-o- c-n-r-. ------------------------------------ (Aš) noriu (eiti) į prekybos centrą. 0
Vreau să merg la brutar. (-----o--u-(e-ti) p---k--ėj-. (--- n---- (----- p-- k------ (-š- n-r-u (-i-i- p-s k-p-j-. ----------------------------- (Aš) noriu (eiti) pas kepėją. 0
Vreau să cumpăr o pereche de ochelari. (-š--n---- ---i--rkti a-inius. (--- n---- n--------- a------- (-š- n-r-u n-s-p-r-t- a-i-i-s- ------------------------------ (Aš) noriu nusipirkti akinius. 0
Vreau să cumpăr fructe şi legume. (--) noriu n-si--r--- -a-s-ų--- ---žo-i-. (--- n---- n--------- v----- i- d-------- (-š- n-r-u n-s-p-r-t- v-i-i- i- d-r-o-i-. ----------------------------------------- (Aš) noriu nusipirkti vaisių ir daržovių. 0
Vreau să cumpăr chifle şi pâine. (--) nori- ---i-ir-t- b--d-li--ir---o-o-. (--- n---- n--------- b------- i- d------ (-š- n-r-u n-s-p-r-t- b-n-e-i- i- d-o-o-. ----------------------------------------- (Aš) noriu nusipirkti bandelių ir duonos. 0
Vreau să merg la optician ca să îmi cumpăr o pereche de ochelari. (A-)-n-ri---iti - op-i-ą-pirk-- a-in-ų. (--- n---- e--- į o----- p----- a------ (-š- n-r-u e-t- į o-t-k- p-r-t- a-i-i-. --------------------------------------- (Aš) noriu eiti į optiką pirkti akinių. 0
Vrea să merg la supermarket ca să cumpăr fructe şi legume. (-š- n--iu---t----p--kybos-c---r- p-r--i va--ių-ir ------ių. (--- n---- e--- į p------- c----- p----- v----- i- d-------- (-š- n-r-u e-t- į p-e-y-o- c-n-r- p-r-t- v-i-i- i- d-r-o-i-. ------------------------------------------------------------ (Aš) noriu eiti į prekybos centrą pirkti vaisių ir daržovių. 0
Vrea să merg la brutar să cumpăr chifle şi pâine. (Aš- --r-- eiti p---ke-----pir-t----nd-l-- ir du-no-. (--- n---- e--- p-- k----- p----- b------- i- d------ (-š- n-r-u e-t- p-s k-p-j- p-r-t- b-n-e-i- i- d-o-o-. ----------------------------------------------------- (Aš) noriu eiti pas kepėją pirkti bandelių ir duonos. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile minoritare din Europa

Multe limbi diferite sunt vorbite în Europa. Cele mai multe dintre ele sunt limbi indo-europene. În plus față de limbile naționale mari, există, de asemenea, mai multe limbi mai mici. Acestea sunt limbile minoritare. Limbile minorităților naționale sunt diferite de limbile oficiale. Dar ele nu sunt dialecte. Nu sunt nici limbile poapoarelor de imigranţi. Limbile minorităților sunt întotdeauna definite pe plan etnic. Adică, ele sunt limbile anumitor grupuri etnice. Există limbile minorităților în aproape fiecare țară din Europa. Numărul lor se ridică la aproximativ 40 în Uniunea Europeană. Unele limbi minoritare sunt vorbite doar într-o singură țară. Un exemplu este şi Sorba, în Germania. Romani, pe de altă parte, are mulţi vorbitori în multe țări europene. Limbile minorităților au un statut special. Deoarece acestea sunt vorbite doar de un grup relativ mic. Aceste grupuri nu își pot permite să-și construiască propriile lor școli. De asemenea, este dificil pentru ei să-şi publice propria literatură. Iată de ce multe limbi minoritare sunt pe cale să dispară. Uniunea Europeană dorește să protejeze limbile minorităților. Deoarece fiecare limbă este o parte importantă a unei culturi sau a unei identități. Unele națiuni nu au o comunitate și există doar ca minoritate. Diverse programe și proiecte sunt menite să promoveze aceste limbi. Astfel, se doreşte păstrarea culturii grupurilor etnice mai mici. Cu toate acestea, unele limbi minoritare vor dispărea în curând. Printre ele este livona, vorbită într-o provincie din Letonia. Există doar 20 de persoane vorbitori nativi de livonă. Astfel, livona este cea mai restrânsă limbă din Europa.
Știați?
Limba urdu se numără printre limbile indo-iraniene. E vorbită în Pakistan și în câteva state indiene. Urdu e limba nativă a peste 60 de milioane de oameni. Este limba națională a Pakistanului. Este recunoscută ca una din cele 22 de limbi oficiale ale Indiei. Urdu este foarte strâns legată de limba hindi. Ambele limbi sunt, de fapt, două sociolecte ale limbii hindustani. Hindustani a apărut din diferite limbi din nordul Indiei, începând cu secolul al-XIII-lea. Astăzi, urdu și hindi sunt considerate două limbi independente. Vorbitorii acestor limbi pot comunica unii cu alții ușor, totuși. Sistemul semiotic le diferențiază mai puternic. Urdu se scrie cu o versiune a alfabetului persan-arab, în timp ce hindi nu. Urdu este o limbă literară proeminentă. Învățați urdu - este cheia pentru cultura Asiei de sud!