Dicționar de expresii

ro A face comisioane   »   lv Izteikt vēlēšanos / vajadzību

51 [cincizeci şi unu]

A face comisioane

A face comisioane

51 [piecdesmit viens]

Izteikt vēlēšanos / vajadzību

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Letonă Joaca Mai mult
Vreau să merg la bibliotecă. E--gr-b---i-----u- b-b-i--ē-u. E_ g____ a_____ u_ b__________ E- g-i-u a-z-e- u- b-b-i-t-k-. ------------------------------ Es gribu aiziet uz bibliotēku. 0
Vreau să merg la librărie. E------u -iziet -z-g-ā--t-īc-. E_ g____ a_____ u_ g__________ E- g-i-u a-z-e- u- g-ā-a-n-c-. ------------------------------ Es gribu aiziet uz grāmatnīcu. 0
Vreau să merg la chioşc. E- -r-b- ai-----uz -iosku. E_ g____ a_____ u_ k______ E- g-i-u a-z-e- u- k-o-k-. -------------------------- Es gribu aiziet uz kiosku. 0
Vreau să împrumut o carte. Es g-i-- -i-ņ----e---rā--tu. E_ g____ a_________ g_______ E- g-i-u a-z-e-t-e- g-ā-a-u- ---------------------------- Es gribu aizņemties grāmatu. 0
Vreau să cumpăr o carte. Es-gr-bu------kt --āma--. E_ g____ n______ g_______ E- g-i-u n-p-r-t g-ā-a-u- ------------------------- Es gribu nopirkt grāmatu. 0
Vreau să cumpăr un ziar. E------u-n-p--kt a-īzi. E_ g____ n______ a_____ E- g-i-u n-p-r-t a-ī-i- ----------------------- Es gribu nopirkt avīzi. 0
Vreau să merg la bibliotecă ca să împrumut o carte. E--gribu--i-iet u--bi--io------l-- -a----u-g-āma-u. E_ g____ a_____ u_ b__________ l__ p______ g_______ E- g-i-u a-z-e- u- b-b-i-t-k-, l-i p-ņ-m-u g-ā-a-u- --------------------------------------------------- Es gribu aiziet uz bibliotēku, lai paņemtu grāmatu. 0
Vreau să merg la librărie ca să cumpăr o carte. Es g---u -i-i---u- -r-ma-----,--a----p-rktu--rāmatu. E_ g____ a_____ u_ g__________ l__ n_______ g_______ E- g-i-u a-z-e- u- g-ā-a-n-c-, l-i n-p-r-t- g-ā-a-u- ---------------------------------------------------- Es gribu aiziet uz grāmatnīcu, lai nopirktu grāmatu. 0
Vreau să merg la chioşc ca să cumpăr un ziar. E- gribu ---ie---z -iosk----ai---p-r-t--a----. E_ g____ a_____ u_ k______ l__ n_______ a_____ E- g-i-u a-z-e- u- k-o-k-, l-i n-p-r-t- a-ī-i- ---------------------------------------------- Es gribu aiziet uz kiosku, lai nopirktu avīzi. 0
Vreau să merg la optician. E-----bu-aiz--t-u- ---i----v-i-al-. E_ g____ a_____ u_ o______ v_______ E- g-i-u a-z-e- u- o-t-k-s v-i-a-u- ----------------------------------- Es gribu aiziet uz optikas veikalu. 0
Vreau să merg la supermarket. E- ---b- a-z--- u- -ie-veik---. E_ g____ a_____ u_ l___________ E- g-i-u a-z-e- u- l-e-v-i-a-u- ------------------------------- Es gribu aiziet uz lielveikalu. 0
Vreau să merg la brutar. E- --ib--aiz--t-uz-m------u. E_ g____ a_____ u_ m________ E- g-i-u a-z-e- u- m-i-n-c-. ---------------------------- Es gribu aiziet uz maiznīcu. 0
Vreau să cumpăr o pereche de ochelari. E- -ri-u no----t brill-s. E_ g____ n______ b_______ E- g-i-u n-p-r-t b-i-l-s- ------------------------- Es gribu nopirkt brilles. 0
Vreau să cumpăr fructe şi legume. Es -r--- -o-i-----ug-us -n -ār-----. E_ g____ n______ a_____ u_ d________ E- g-i-u n-p-r-t a-g-u- u- d-r-e-u-. ------------------------------------ Es gribu nopirkt augļus un dārzeņus. 0
Vreau să cumpăr chifle şi pâine. Es --ibu n-p-r-- m-izīt-- -n--a---. E_ g____ n______ m_______ u_ m_____ E- g-i-u n-p-r-t m-i-ī-e- u- m-i-i- ----------------------------------- Es gribu nopirkt maizītes un maizi. 0
Vreau să merg la optician ca să îmi cumpăr o pereche de ochelari. Es--r----aizie--u- op---as ----a-u,-l-- --p--ktu b---les. E_ g____ a_____ u_ o______ v_______ l__ n_______ b_______ E- g-i-u a-z-e- u- o-t-k-s v-i-a-u- l-i n-p-r-t- b-i-l-s- --------------------------------------------------------- Es gribu aiziet uz optikas veikalu, lai nopirktu brilles. 0
Vrea să merg la supermarket ca să cumpăr fructe şi legume. E- -r--u----ie- u---ie---ik--u----i n-pi-k---au-ļ---un-d--z--us. E_ g____ a_____ u_ l___________ l__ n_______ a_____ u_ d________ E- g-i-u a-z-e- u- l-e-v-i-a-u- l-i n-p-r-t- a-g-u- u- d-r-e-u-. ---------------------------------------------------------------- Es gribu aiziet uz lielveikalu, lai nopirktu augļus un dārzeņus. 0
Vrea să merg la brutar să cumpăr chifle şi pâine. E- --ibu-a---et -- mai-nī--, lai-no-i-k-u m--z-t-s-u- -a---. E_ g____ a_____ u_ m________ l__ n_______ m_______ u_ m_____ E- g-i-u a-z-e- u- m-i-n-c-, l-i n-p-r-t- m-i-ī-e- u- m-i-i- ------------------------------------------------------------ Es gribu aiziet uz maiznīcu, lai nopirktu maizītes un maizi. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Letonă (1-100) MP3 Letonă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile minoritare din Europa

Multe limbi diferite sunt vorbite în Europa. Cele mai multe dintre ele sunt limbi indo-europene. În plus față de limbile naționale mari, există, de asemenea, mai multe limbi mai mici. Acestea sunt limbile minoritare. Limbile minorităților naționale sunt diferite de limbile oficiale. Dar ele nu sunt dialecte. Nu sunt nici limbile poapoarelor de imigranţi. Limbile minorităților sunt întotdeauna definite pe plan etnic. Adică, ele sunt limbile anumitor grupuri etnice. Există limbile minorităților în aproape fiecare țară din Europa. Numărul lor se ridică la aproximativ 40 în Uniunea Europeană. Unele limbi minoritare sunt vorbite doar într-o singură țară. Un exemplu este şi Sorba, în Germania. Romani, pe de altă parte, are mulţi vorbitori în multe țări europene. Limbile minorităților au un statut special. Deoarece acestea sunt vorbite doar de un grup relativ mic. Aceste grupuri nu își pot permite să-și construiască propriile lor școli. De asemenea, este dificil pentru ei să-şi publice propria literatură. Iată de ce multe limbi minoritare sunt pe cale să dispară. Uniunea Europeană dorește să protejeze limbile minorităților. Deoarece fiecare limbă este o parte importantă a unei culturi sau a unei identități. Unele națiuni nu au o comunitate și există doar ca minoritate. Diverse programe și proiecte sunt menite să promoveze aceste limbi. Astfel, se doreşte păstrarea culturii grupurilor etnice mai mici. Cu toate acestea, unele limbi minoritare vor dispărea în curând. Printre ele este livona, vorbită într-o provincie din Letonia. Există doar 20 de persoane vorbitori nativi de livonă. Astfel, livona este cea mai restrânsă limbă din Europa.
Știați?
Limba urdu se numără printre limbile indo-iraniene. E vorbită în Pakistan și în câteva state indiene. Urdu e limba nativă a peste 60 de milioane de oameni. Este limba națională a Pakistanului. Este recunoscută ca una din cele 22 de limbi oficiale ale Indiei. Urdu este foarte strâns legată de limba hindi. Ambele limbi sunt, de fapt, două sociolecte ale limbii hindustani. Hindustani a apărut din diferite limbi din nordul Indiei, începând cu secolul al-XIII-lea. Astăzi, urdu și hindi sunt considerate două limbi independente. Vorbitorii acestor limbi pot comunica unii cu alții ușor, totuși. Sistemul semiotic le diferențiază mai puternic. Urdu se scrie cu o versiune a alfabetului persan-arab, în timp ce hindi nu. Urdu este o limbă literară proeminentă. Învățați urdu - este cheia pentru cultura Asiei de sud!