Dicționar de expresii

ro A face comisioane   »   sr Обављање потрепштина

51 [cincizeci şi unu]

A face comisioane

A face comisioane

51 [педесет и један]

51 [pedeset i jedan]

Обављање потрепштина

[Obavljanje potrepština]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Vreau să merg la bibliotecă. Х-ћу - библи-т--у. Х--- у б---------- Х-ћ- у б-б-и-т-к-. ------------------ Хоћу у библиотеку. 0
H---- - --bli-t-ku. H---- u b---------- H-c-u u b-b-i-t-k-. ------------------- Hoću u biblioteku.
Vreau să merg la librărie. Х----- к-и----. Х--- у к------- Х-ћ- у к-и-а-у- --------------- Хоћу у књижару. 0
Hoću-u knj-ža-u. H---- u k-------- H-c-u u k-j-ž-r-. ----------------- Hoću u knjižaru.
Vreau să merg la chioşc. Х-ћу д---рафике. Х--- д- т------- Х-ћ- д- т-а-и-е- ---------------- Хоћу до трафике. 0
Ho-́u-d- t-afi-e. H---- d- t------- H-c-u d- t-a-i-e- ----------------- Hoću do trafike.
Vreau să împrumut o carte. Ја хо-у--а-из--ј-им к----. Ј- х--- д- и------- к----- Ј- х-ћ- д- и-н-ј-и- к-и-у- -------------------------- Ја хоћу да изнајмим књигу. 0
Ja--oc---d- i-najm-m--njigu. J- h---- d- i------- k------ J- h-c-u d- i-n-j-i- k-j-g-. ---------------------------- Ja hoću da iznajmim knjigu.
Vreau să cumpăr o carte. Ја х--- д--к------њи--. Ј- х--- д- к---- к----- Ј- х-ћ- д- к-п-м к-и-у- ----------------------- Ја хоћу да купим књигу. 0
J--h-c---da k--i--kn-igu. J- h---- d- k---- k------ J- h-c-u d- k-p-m k-j-g-. ------------------------- Ja hoću da kupim knjigu.
Vreau să cumpăr un ziar. Ј-------да --п-м н--и-е. Ј- х--- д- к---- н------ Ј- х-ћ- д- к-п-м н-в-н-. ------------------------ Ја хоћу да купим новине. 0
Ja --c----------m --vi--. J- h---- d- k---- n------ J- h-c-u d- k-p-m n-v-n-. ------------------------- Ja hoću da kupim novine.
Vreau să merg la bibliotecă ca să împrumut o carte. Ј--хо-у у -и---о-е-у -а-изн--м---к-и--. Ј- х--- у б--------- д- и------- к----- Ј- х-ћ- у б-б-и-т-к- д- и-н-ј-и- к-и-у- --------------------------------------- Ја хоћу у библиотеку да изнајмим књигу. 0
J- -o-́u u--ibli-te-u--a-izn-jmim-k-jig-. J- h---- u b--------- d- i------- k------ J- h-c-u u b-b-i-t-k- d- i-n-j-i- k-j-g-. ----------------------------------------- Ja hoću u biblioteku da iznajmim knjigu.
Vreau să merg la librărie ca să cumpăr o carte. Ја----у-- к-и-ар---а--уп----њ-г-. Ј- х--- у к------ д- к---- к----- Ј- х-ћ- у к-и-а-у д- к-п-м к-и-у- --------------------------------- Ја хоћу у књижару да купим књигу. 0
Ja----́- u k---žaru--a k-pi- -n-ig-. J- h---- u k------- d- k---- k------ J- h-c-u u k-j-ž-r- d- k-p-m k-j-g-. ------------------------------------ Ja hoću u knjižaru da kupim knjigu.
Vreau să merg la chioşc ca să cumpăr un ziar. Ј- х-ћу д- тр--и----- -у--- --вине. Ј- х--- д- т------ д- к---- н------ Ј- х-ћ- д- т-а-и-е д- к-п-м н-в-н-. ----------------------------------- Ја хоћу до трафике да купим новине. 0
Ja -oću do tr-f--e--a--------ovine. J- h---- d- t------ d- k---- n------ J- h-c-u d- t-a-i-e d- k-p-m n-v-n-. ------------------------------------ Ja hoću do trafike da kupim novine.
Vreau să merg la optician. Ј--х--у--о-о-т-ч---. Ј- х--- д- о-------- Ј- х-ћ- д- о-т-ч-р-. -------------------- Ја хоћу до оптичара. 0
Ja --ću-d- o----a--. J- h---- d- o-------- J- h-c-u d- o-t-č-r-. --------------------- Ja hoću do optičara.
Vreau să merg la supermarket. Ј- -оћу -- с-пер-а-к-т-. Ј- х--- д- с------------ Ј- х-ћ- д- с-п-р-а-к-т-. ------------------------ Ја хоћу до супермаркета. 0
J- ho--u ---s-p-rm----t-. J- h---- d- s------------ J- h-c-u d- s-p-r-a-k-t-. ------------------------- Ja hoću do supermarketa.
Vreau să merg la brutar. Ја ---у -о --ка-а. Ј- х--- д- п------ Ј- х-ћ- д- п-к-р-. ------------------ Ја хоћу до пекара. 0
J- hoc-- d- p-----. J- h---- d- p------ J- h-c-u d- p-k-r-. ------------------- Ja hoću do pekara.
Vreau să cumpăr o pereche de ochelari. Ј- х-ћ- д--к-п---н-очале. Ј- х--- д- к---- н------- Ј- х-ћ- д- к-п-м н-о-а-е- ------------------------- Ја хоћу да купим наочале. 0
Ja h-ću -- k--i---a-č--e. J- h---- d- k---- n------- J- h-c-u d- k-p-m n-o-a-e- -------------------------- Ja hoću da kupim naočale.
Vreau să cumpăr fructe şi legume. Ја хоћ---- куп-м--о---- --врћ-. Ј- х--- д- к---- в--- и п------ Ј- х-ћ- д- к-п-м в-ћ- и п-в-ћ-. ------------------------------- Ја хоћу да купим воће и поврће. 0
Ja-h--́--d--k-pi- -o-́- - -o--c-e. J- h---- d- k---- v---- i p------- J- h-c-u d- k-p-m v-c-e i p-v-c-e- ---------------------------------- Ja hoću da kupim voće i povrće.
Vreau să cumpăr chifle şi pâine. Ј- х-ћу--а-ку-им--е----е----л-б. Ј- х--- д- к---- з------ и х---- Ј- х-ћ- д- к-п-м з-м-ч-е и х-е-. -------------------------------- Ја хоћу да купим земичке и хлеб. 0
J--h---u da k-----z-mi-ke i -l-b. J- h---- d- k---- z------ i h---- J- h-c-u d- k-p-m z-m-č-e i h-e-. --------------------------------- Ja hoću da kupim zemičke i hleb.
Vreau să merg la optician ca să îmi cumpăr o pereche de ochelari. Ја --ћ- до--п-ича-- да ---им ----ал-. Ј- х--- д- о------- д- к---- н------- Ј- х-ћ- д- о-т-ч-р- д- к-п-м н-о-а-е- ------------------------------------- Ја хоћу до оптичара да купим наочале. 0
Ja ---́- do o-tič--a-da--up----a-čale. J- h---- d- o------- d- k---- n------- J- h-c-u d- o-t-č-r- d- k-p-m n-o-a-e- -------------------------------------- Ja hoću do optičara da kupim naočale.
Vrea să merg la supermarket ca să cumpăr fructe şi legume. Ја ---у д- -упер-ар-ета -а-купим-в--- - --в--е. Ј- х--- д- с----------- д- к---- в--- и п------ Ј- х-ћ- д- с-п-р-а-к-т- д- к-п-м в-ћ- и п-в-ћ-. ----------------------------------------------- Ја хоћу до супермаркета да купим воће и поврће. 0
J- h--́u-d- s---r-a--eta-d--k-pi--v---e - ---r-́e. J- h---- d- s----------- d- k---- v---- i p------- J- h-c-u d- s-p-r-a-k-t- d- k-p-m v-c-e i p-v-c-e- -------------------------------------------------- Ja hoću do supermarketa da kupim voće i povrće.
Vrea să merg la brutar să cumpăr chifle şi pâine. Ј- х-ћ- ---п----a-д- -уп-- з-ми-к- ---л--. Ј- х--- д- п----- д- к---- з------ и х---- Ј- х-ћ- д- п-к-р- д- к-п-м з-м-ч-е и х-е-. ------------------------------------------ Ја хоћу до пекарa да купим земичке и хлеб. 0
Ja ----u-d- ---a-- -a-k-p-m---mičke - hl-b. J- h---- d- p----- d- k---- z------ i h---- J- h-c-u d- p-k-r- d- k-p-m z-m-č-e i h-e-. ------------------------------------------- Ja hoću do pekara da kupim zemičke i hleb.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile minoritare din Europa

Multe limbi diferite sunt vorbite în Europa. Cele mai multe dintre ele sunt limbi indo-europene. În plus față de limbile naționale mari, există, de asemenea, mai multe limbi mai mici. Acestea sunt limbile minoritare. Limbile minorităților naționale sunt diferite de limbile oficiale. Dar ele nu sunt dialecte. Nu sunt nici limbile poapoarelor de imigranţi. Limbile minorităților sunt întotdeauna definite pe plan etnic. Adică, ele sunt limbile anumitor grupuri etnice. Există limbile minorităților în aproape fiecare țară din Europa. Numărul lor se ridică la aproximativ 40 în Uniunea Europeană. Unele limbi minoritare sunt vorbite doar într-o singură țară. Un exemplu este şi Sorba, în Germania. Romani, pe de altă parte, are mulţi vorbitori în multe țări europene. Limbile minorităților au un statut special. Deoarece acestea sunt vorbite doar de un grup relativ mic. Aceste grupuri nu își pot permite să-și construiască propriile lor școli. De asemenea, este dificil pentru ei să-şi publice propria literatură. Iată de ce multe limbi minoritare sunt pe cale să dispară. Uniunea Europeană dorește să protejeze limbile minorităților. Deoarece fiecare limbă este o parte importantă a unei culturi sau a unei identități. Unele națiuni nu au o comunitate și există doar ca minoritate. Diverse programe și proiecte sunt menite să promoveze aceste limbi. Astfel, se doreşte păstrarea culturii grupurilor etnice mai mici. Cu toate acestea, unele limbi minoritare vor dispărea în curând. Printre ele este livona, vorbită într-o provincie din Letonia. Există doar 20 de persoane vorbitori nativi de livonă. Astfel, livona este cea mai restrânsă limbă din Europa.
Știați?
Limba urdu se numără printre limbile indo-iraniene. E vorbită în Pakistan și în câteva state indiene. Urdu e limba nativă a peste 60 de milioane de oameni. Este limba națională a Pakistanului. Este recunoscută ca una din cele 22 de limbi oficiale ale Indiei. Urdu este foarte strâns legată de limba hindi. Ambele limbi sunt, de fapt, două sociolecte ale limbii hindustani. Hindustani a apărut din diferite limbi din nordul Indiei, începând cu secolul al-XIII-lea. Astăzi, urdu și hindi sunt considerate două limbi independente. Vorbitorii acestor limbi pot comunica unii cu alții ușor, totuși. Sistemul semiotic le diferențiază mai puternic. Urdu se scrie cu o versiune a alfabetului persan-arab, în timp ce hindi nu. Urdu este o limbă literară proeminentă. Învățați urdu - este cheia pentru cultura Asiei de sud!