Dicționar de expresii

ro A face comisioane   »   sr Обављање потрепштина

51 [cincizeci şi unu]

A face comisioane

A face comisioane

51 [педесет и један]

51 [pedeset i jedan]

Обављање потрепштина

[Obavljanje potrepština]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Vreau să merg la bibliotecă. Х--у - б-б-и----у. Х___ у б__________ Х-ћ- у б-б-и-т-к-. ------------------ Хоћу у библиотеку. 0
Ho-́u-u--ib-i--e-u. H___ u b__________ H-c-u u b-b-i-t-k-. ------------------- Hoću u biblioteku.
Vreau să merg la librărie. Хоћ- -----жа-у. Х___ у к_______ Х-ћ- у к-и-а-у- --------------- Хоћу у књижару. 0
Ho--u - knjiž-r-. H___ u k________ H-c-u u k-j-ž-r-. ----------------- Hoću u knjižaru.
Vreau să merg la chioşc. Х--у--о---а-и-е. Х___ д_ т_______ Х-ћ- д- т-а-и-е- ---------------- Хоћу до трафике. 0
Hoć- do --a-ik-. H___ d_ t_______ H-c-u d- t-a-i-e- ----------------- Hoću do trafike.
Vreau să împrumut o carte. Ја х--- ------а--и- књи--. Ј_ х___ д_ и_______ к_____ Ј- х-ћ- д- и-н-ј-и- к-и-у- -------------------------- Ја хоћу да изнајмим књигу. 0
J- -o--u da i----mim--nj--u. J_ h___ d_ i_______ k______ J- h-c-u d- i-n-j-i- k-j-g-. ---------------------------- Ja hoću da iznajmim knjigu.
Vreau să cumpăr o carte. Ј- хоћ--да----им-к--гу. Ј_ х___ д_ к____ к_____ Ј- х-ћ- д- к-п-м к-и-у- ----------------------- Ја хоћу да купим књигу. 0
J- h--́u----k-p-- -njigu. J_ h___ d_ k____ k______ J- h-c-u d- k-p-m k-j-g-. ------------------------- Ja hoću da kupim knjigu.
Vreau să cumpăr un ziar. Ј- ---- -- куп-- -овине. Ј_ х___ д_ к____ н______ Ј- х-ћ- д- к-п-м н-в-н-. ------------------------ Ја хоћу да купим новине. 0
Ja ho--u--a---pi---o-i--. J_ h___ d_ k____ n______ J- h-c-u d- k-p-m n-v-n-. ------------------------- Ja hoću da kupim novine.
Vreau să merg la bibliotecă ca să împrumut o carte. Ја-х-ћу - б-----т--у да--з--јм-м----г-. Ј_ х___ у б_________ д_ и_______ к_____ Ј- х-ћ- у б-б-и-т-к- д- и-н-ј-и- к-и-у- --------------------------------------- Ја хоћу у библиотеку да изнајмим књигу. 0
J------u---------t-k---- iz-a-m---------. J_ h___ u b_________ d_ i_______ k______ J- h-c-u u b-b-i-t-k- d- i-n-j-i- k-j-g-. ----------------------------------------- Ja hoću u biblioteku da iznajmim knjigu.
Vreau să merg la librărie ca să cumpăr o carte. Ја хоћ- - ---ж-р--д- -уп----њигу. Ј_ х___ у к______ д_ к____ к_____ Ј- х-ћ- у к-и-а-у д- к-п-м к-и-у- --------------------------------- Ја хоћу у књижару да купим књигу. 0
J- ho-́u u--n-----u -----p-m-k-jigu. J_ h___ u k_______ d_ k____ k______ J- h-c-u u k-j-ž-r- d- k-p-m k-j-g-. ------------------------------------ Ja hoću u knjižaru da kupim knjigu.
Vreau să merg la chioşc ca să cumpăr un ziar. Ја---ћ--д- т-аф--е----к---м -о----. Ј_ х___ д_ т______ д_ к____ н______ Ј- х-ћ- д- т-а-и-е д- к-п-м н-в-н-. ----------------------------------- Ја хоћу до трафике да купим новине. 0
Ja -oć---- tr--ike da--up-- --vi-e. J_ h___ d_ t______ d_ k____ n______ J- h-c-u d- t-a-i-e d- k-p-m n-v-n-. ------------------------------------ Ja hoću do trafike da kupim novine.
Vreau să merg la optician. Ја --ћ- до-оп---а--. Ј_ х___ д_ о________ Ј- х-ћ- д- о-т-ч-р-. -------------------- Ја хоћу до оптичара. 0
Ja-h-----do opti----. J_ h___ d_ o________ J- h-c-u d- o-t-č-r-. --------------------- Ja hoću do optičara.
Vreau să merg la supermarket. Ј------ до---п-р-а-к---. Ј_ х___ д_ с____________ Ј- х-ћ- д- с-п-р-а-к-т-. ------------------------ Ја хоћу до супермаркета. 0
Ja ---́u d- -up-r--rke--. J_ h___ d_ s____________ J- h-c-u d- s-p-r-a-k-t-. ------------------------- Ja hoću do supermarketa.
Vreau să merg la brutar. Ј--хоћ--д- -екар-. Ј_ х___ д_ п______ Ј- х-ћ- д- п-к-р-. ------------------ Ја хоћу до пекара. 0
J- -o-́- do-pe-ar-. J_ h___ d_ p______ J- h-c-u d- p-k-r-. ------------------- Ja hoću do pekara.
Vreau să cumpăr o pereche de ochelari. Ја х--- да ---и--н--ч--е. Ј_ х___ д_ к____ н_______ Ј- х-ћ- д- к-п-м н-о-а-е- ------------------------- Ја хоћу да купим наочале. 0
J- -o-́--d---u--- n-oča-e. J_ h___ d_ k____ n_______ J- h-c-u d- k-p-m n-o-a-e- -------------------------- Ja hoću da kupim naočale.
Vreau să cumpăr fructe şi legume. Ја -оћу -- -у-им воће---по----. Ј_ х___ д_ к____ в___ и п______ Ј- х-ћ- д- к-п-м в-ћ- и п-в-ћ-. ------------------------------- Ја хоћу да купим воће и поврће. 0
J- hoc-u--a ku--- -oc-- i p-vrc-e. J_ h___ d_ k____ v___ i p______ J- h-c-u d- k-p-m v-c-e i p-v-c-e- ---------------------------------- Ja hoću da kupim voće i povrće.
Vreau să cumpăr chifle şi pâine. Ј--хо-- -а к---м-з----ке и---еб. Ј_ х___ д_ к____ з______ и х____ Ј- х-ћ- д- к-п-м з-м-ч-е и х-е-. -------------------------------- Ја хоћу да купим земичке и хлеб. 0
Ja-h-ću -a k-p---zemi-ke ---le-. J_ h___ d_ k____ z______ i h____ J- h-c-u d- k-p-m z-m-č-e i h-e-. --------------------------------- Ja hoću da kupim zemičke i hleb.
Vreau să merg la optician ca să îmi cumpăr o pereche de ochelari. Ја х--- д---пт--а---д---у-им-----але. Ј_ х___ д_ о_______ д_ к____ н_______ Ј- х-ћ- д- о-т-ч-р- д- к-п-м н-о-а-е- ------------------------------------- Ја хоћу до оптичара да купим наочале. 0
J- --c---d- op-ič-r---a-kup----a-čale. J_ h___ d_ o_______ d_ k____ n_______ J- h-c-u d- o-t-č-r- d- k-p-m n-o-a-e- -------------------------------------- Ja hoću do optičara da kupim naočale.
Vrea să merg la supermarket ca să cumpăr fructe şi legume. Ј----ћу д----пе--а--ета--а -у-им-воће ---ов-ће. Ј_ х___ д_ с___________ д_ к____ в___ и п______ Ј- х-ћ- д- с-п-р-а-к-т- д- к-п-м в-ћ- и п-в-ћ-. ----------------------------------------------- Ја хоћу до супермаркета да купим воће и поврће. 0
Ja--oc-u-do --perm--k-ta--a -u--m -o-́e---po---́-. J_ h___ d_ s___________ d_ k____ v___ i p______ J- h-c-u d- s-p-r-a-k-t- d- k-p-m v-c-e i p-v-c-e- -------------------------------------------------- Ja hoću do supermarketa da kupim voće i povrće.
Vrea să merg la brutar să cumpăr chifle şi pâine. Ја--о----о-пе--рa да-к---- ---ичке и --еб. Ј_ х___ д_ п_____ д_ к____ з______ и х____ Ј- х-ћ- д- п-к-р- д- к-п-м з-м-ч-е и х-е-. ------------------------------------------ Ја хоћу до пекарa да купим земичке и хлеб. 0
Ja-hoc----o-pe-ara -----pim --m-č-e i-h---. J_ h___ d_ p_____ d_ k____ z______ i h____ J- h-c-u d- p-k-r- d- k-p-m z-m-č-e i h-e-. ------------------------------------------- Ja hoću do pekara da kupim zemičke i hleb.

Limbile minoritare din Europa

Multe limbi diferite sunt vorbite în Europa. Cele mai multe dintre ele sunt limbi indo-europene. În plus față de limbile naționale mari, există, de asemenea, mai multe limbi mai mici. Acestea sunt limbile minoritare. Limbile minorităților naționale sunt diferite de limbile oficiale. Dar ele nu sunt dialecte. Nu sunt nici limbile poapoarelor de imigranţi. Limbile minorităților sunt întotdeauna definite pe plan etnic. Adică, ele sunt limbile anumitor grupuri etnice. Există limbile minorităților în aproape fiecare țară din Europa. Numărul lor se ridică la aproximativ 40 în Uniunea Europeană. Unele limbi minoritare sunt vorbite doar într-o singură țară. Un exemplu este şi Sorba, în Germania. Romani, pe de altă parte, are mulţi vorbitori în multe țări europene. Limbile minorităților au un statut special. Deoarece acestea sunt vorbite doar de un grup relativ mic. Aceste grupuri nu își pot permite să-și construiască propriile lor școli. De asemenea, este dificil pentru ei să-şi publice propria literatură. Iată de ce multe limbi minoritare sunt pe cale să dispară. Uniunea Europeană dorește să protejeze limbile minorităților. Deoarece fiecare limbă este o parte importantă a unei culturi sau a unei identități. Unele națiuni nu au o comunitate și există doar ca minoritate. Diverse programe și proiecte sunt menite să promoveze aceste limbi. Astfel, se doreşte păstrarea culturii grupurilor etnice mai mici. Cu toate acestea, unele limbi minoritare vor dispărea în curând. Printre ele este livona, vorbită într-o provincie din Letonia. Există doar 20 de persoane vorbitori nativi de livonă. Astfel, livona este cea mai restrânsă limbă din Europa.
Știați?
Limba urdu se numără printre limbile indo-iraniene. E vorbită în Pakistan și în câteva state indiene. Urdu e limba nativă a peste 60 de milioane de oameni. Este limba națională a Pakistanului. Este recunoscută ca una din cele 22 de limbi oficiale ale Indiei. Urdu este foarte strâns legată de limba hindi. Ambele limbi sunt, de fapt, două sociolecte ale limbii hindustani. Hindustani a apărut din diferite limbi din nordul Indiei, începând cu secolul al-XIII-lea. Astăzi, urdu și hindi sunt considerate două limbi independente. Vorbitorii acestor limbi pot comunica unii cu alții ușor, totuși. Sistemul semiotic le diferențiază mai puternic. Urdu se scrie cu o versiune a alfabetului persan-arab, în timp ce hindi nu. Urdu este o limbă literară proeminentă. Învățați urdu - este cheia pentru cultura Asiei de sud!