Dicționar de expresii

ro La magazin   »   bg В магазина

52 [cincizeci şi doi]

La magazin

La magazin

52 [петдесет и две]

52 [petdeset i dve]

В магазина

[V magazina]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Mergem la un magazin? Щ- -т-де- ли --ма-----а? Щ- о----- л- в м-------- Щ- о-и-е- л- в м-г-з-н-? ------------------------ Ще отидем ли в магазина? 0
Sh-he-ot---m-li ------z-n-? S---- o----- l- v m-------- S-c-e o-i-e- l- v m-g-z-n-? --------------------------- Shche otidem li v magazina?
Trebuie să fac cumpărături. Т-ябв- -а--апра-я---------по----и. Т----- д- н------ н------ п------- Т-я-в- д- н-п-а-я н-к-л-о п-к-п-и- ---------------------------------- Трябва да направя няколко покупки. 0
T--a--- -a -ap--vy--nyako----p---pk-. T------ d- n------- n------- p------- T-y-b-a d- n-p-a-y- n-a-o-k- p-k-p-i- ------------------------------------- Tryabva da napravya nyakolko pokupki.
Vreau să cumpăr multe. Иск----- --------вам-мн-г- -е--. И---- д- н---------- м---- н---- И-к-м д- н-п-з-р-в-м м-о-о н-щ-. -------------------------------- Искам да напазарувам много неща. 0
I-k----- na-az-ru--m --o---nes--h-. I---- d- n---------- m---- n------- I-k-m d- n-p-z-r-v-m m-o-o n-s-c-a- ----------------------------------- Iskam da napazaruvam mnogo neshcha.
Unde sunt articolele de birou? Къд- с- канц-л---к--- --де---? К--- с- к------------ и------- К-д- с- к-н-е-а-с-и-е и-д-л-я- ------------------------------ Къде са канцеларските изделия? 0
Kyde sa-k-----lars--t- --del--a? K--- s- k------------- i-------- K-d- s- k-n-s-l-r-k-t- i-d-l-y-? -------------------------------- Kyde sa kantselarskite izdeliya?
Îmi trebuie plicuri şi hârtie de scris. Т-я--а- ми п--к-ве и ха-т-- -а -и---. Т------ м- п------ и х----- з- п----- Т-я-в-т м- п-и-о-е и х-р-и- з- п-с-а- ------------------------------------- Трябват ми пликове и хартия за писма. 0
Tryabv-t-m- ---k-ve ----arti-a--- ----a. T------- m- p------ i k------- z- p----- T-y-b-a- m- p-i-o-e i k-a-t-y- z- p-s-a- ---------------------------------------- Tryabvat mi plikove i khartiya za pisma.
Îmi trebuie pixuri şi carioci. Тряб--т--- хим--а-к--и мар--ри. Т------ м- х-------- и м------- Т-я-в-т м- х-м-к-л-и и м-р-е-и- ------------------------------- Трябват ми химикалки и маркери. 0
T-y-b--t-m- kh---kalki-i-mark-r-. T------- m- k--------- i m------- T-y-b-a- m- k-i-i-a-k- i m-r-e-i- --------------------------------- Tryabvat mi khimikalki i markeri.
Unde este mobilierul? К-де с------л-т-? К--- с- м-------- К-д- с- м-б-л-т-? ----------------- Къде са мебелите? 0
K--e-sa --be--te? K--- s- m-------- K-d- s- m-b-l-t-? ----------------- Kyde sa mebelite?
Am nevoie de un dulap şi de o comodă. Т-ябв-т-ми---аф-и с----. Т------ м- ш--- и с----- Т-я-в-т м- ш-а- и с-р-н- ------------------------ Трябват ми шкаф и скрин. 0
Trya-va- mi----a- i -krin. T------- m- s---- i s----- T-y-b-a- m- s-k-f i s-r-n- -------------------------- Tryabvat mi shkaf i skrin.
Am nevoie de un birou şi de un raft. Т---ват--- бю-о и-е-аже-ка. Т------ м- б--- и е-------- Т-я-в-т м- б-р- и е-а-е-к-. --------------------------- Трябват ми бюро и етажерка. 0
T-y-bv-t ---byuro-----t-zherk-. T------- m- b---- i y---------- T-y-b-a- m- b-u-o i y-t-z-e-k-. ------------------------------- Tryabvat mi byuro i yetazherka.
Unde sunt jucăriile? Къде са-----ч-и--? К--- с- и--------- К-д- с- и-р-ч-и-е- ------------------ Къде са играчките? 0
Kyde-sa---rac---te? K--- s- i---------- K-d- s- i-r-c-k-t-? ------------------- Kyde sa igrachkite?
Îmi trebuie o păpuşă şi un ursuleţ. Т--бва-----к--л----пл-ше---м-ч-. Т------ м- к---- и п------ м---- Т-я-в-т м- к-к-а и п-ю-е-о м-ч-. -------------------------------- Трябват ми кукла и плюшено мече. 0
Tr------ -i--uk-- i--lyu--en- -e-he. T------- m- k---- i p-------- m----- T-y-b-a- m- k-k-a i p-y-s-e-o m-c-e- ------------------------------------ Tryabvat mi kukla i plyusheno meche.
Îmi trebuie o minge de fotbal şi un joc de şah. Т----ат--и---тбол-а -опк--- ш-х. Т------ м- ф------- т---- и ш--- Т-я-в-т м- ф-т-о-н- т-п-а и ш-х- -------------------------------- Трябват ми футболна топка и шах. 0
Tryabvat----f-t--lna-to--a - sh-kh. T------- m- f------- t---- i s----- T-y-b-a- m- f-t-o-n- t-p-a i s-a-h- ----------------------------------- Tryabvat mi futbolna topka i shakh.
Unde este unealta? К-де--а-------м---ите? К--- с- и------------- К-д- с- и-с-р-м-н-и-е- ---------------------- Къде са инструментите? 0
K-de--- ---tr-m-nt--e? K--- s- i------------- K-d- s- i-s-r-m-n-i-e- ---------------------- Kyde sa instrumentite?
Îmi trebuie un ciocan şi un cleşte. Тря--а-----от --к и--лещ-. Т------ м- о- ч-- и к----- Т-я-в-т м- о- ч-к и к-е-и- -------------------------- Трябват ми от чук и клещи. 0
T---bva--mi ot----k i--les-chi. T------- m- o- c--- i k-------- T-y-b-a- m- o- c-u- i k-e-h-h-. ------------------------------- Tryabvat mi ot chuk i kleshchi.
Îmi trebuie un burghiu şi o şurubelniţă. Тр---а--м- --е-к--- --в--тка. Т------ м- д----- и о-------- Т-я-в-т м- д-е-к- и о-в-р-к-. ----------------------------- Трябват ми дрелка и отвертка. 0
T-yab--t m- dre----i --v-r--a. T------- m- d----- i o-------- T-y-b-a- m- d-e-k- i o-v-r-k-. ------------------------------ Tryabvat mi drelka i otvertka.
Unde sunt bijuteriile? К--- с-----утата? К--- с- б-------- К-д- с- б-ж-т-т-? ----------------- Къде са бижутата? 0
Ky-e----b-z----ta? K--- s- b--------- K-d- s- b-z-u-a-a- ------------------ Kyde sa bizhutata?
Îmi trebuie un lănţişor şi o brăţară. Т-я-----м- ге---н-и г-и-на. Т------ м- г----- и г------ Т-я-в-т м- г-р-а- и г-и-н-. --------------------------- Трябват ми гердан и гривна. 0
T-y-bvat -i-gerdan i g-----. T------- m- g----- i g------ T-y-b-a- m- g-r-a- i g-i-n-. ---------------------------- Tryabvat mi gerdan i grivna.
Îmi trebuie un inel şi cercei. Тр----т------ъ--ен---о---и. Т------ м- п------ и о----- Т-я-в-т м- п-ъ-т-н и о-е-и- --------------------------- Трябват ми пръстен и обеци. 0
Tr-a-v-t-m----y-t---i ---ts-. T------- m- p------ i o------ T-y-b-a- m- p-y-t-n i o-e-s-. ----------------------------- Tryabvat mi prysten i obetsi.

Femeile sunt mai talentate din punct de vedere lingvistic decât bărbaţii!

Femeile sunt la fel de inteligente ca bărbaţii. În medie, ambele sexe au același coeficient de inteligenţă. Cu toate acestea, competențele de gen diferă. De exemplu, bărbaţii au o gândire tridimensională mai dezvoltată. De asemenea, rezolvă problemele matematice mai bine. Femeile, pe de altă parte, au o memorie mai bună. Și stăpânesc mai bine limbile străine. Femeile fac mai puţine greşeli de ortografie și de gramatică. Ele au, de asemenea, un vocabular mai mare și citesc mai fluent. Prin urmare, ele obțin de obicei rezultate mai bune la testele de limbă. Motivul acestui avantaj lingvistic se află în creier. Creierul bărbaţilor şi cel al femeilor este organizat diferit. Emisfera stângă a creierului este responsabilă de limbă. Această regiune controlează procesele lingvistice. În ciuda acestui fapt, femeile folosesc ambele emisfere ale creierului în procesarea vorbirii. Mai mult, cele două emisfere ale creierului lor pot face schimb de idei mai bine. Aşadar, creierul feminin este mai activ în procesarea limbii. Şi femeile pot prelucra mai eficient limbajul. Înca nu ştim de ce sunt diferite cele doua emisfere ale creierului. Unii cercetatori susţin că explicaţia se găseşte în biologie. Genele feminine şi masculine influenţează dezvoltarea creierului. Hormonii sunt şi ei responsabili de diferenţele dintre barbaţi şi femei. Unii spun că educaţia ne influenţează dezvoltarea. Căci fetiţele citesc şi vorbesc mai mult. În timp ce băieţeii primesc mai multe jucării tehnice. Deci, mediul înconjurator ne formează creierul. Pe de altă parte, există multe diferenţe în întreaga lume. Şi copiii sunt crescuţi diferit în fiecare cultură.
Știați?
Vietnameza se numără printre limbile mon-khmere. Este limba nativă a mai mult de 80 de oameni. Nu e înrudită cu Chineza. Majoritatea vocabularului este, totuși, de origine chineză. Asta se datorează faptului că Vietnam a făcut parte din China pentru mai mult de 1000 de ani. Apoi, în timpul colonializării, Franța a avut o foarte mare influență asupra dezvoltării vietnamezei. Vietnameza este o limbă tonală. Asta înseamnă că timbrul silabei determină înțelesul unui cuvânt. De aceea, o pronunție greșită poate schimba complet ce se spune sau înțelesul unei propoziții. În total, sunt șase timbre diferite în vietnameză. Astăzi, limba e scrisă cu caractere latine. Mai înainte se foloseau caracterele chinezești. Deoarece vietnameza este o limbă izolată, cuvintele nu se declină. Limba este încă în stadii timpurii de dezvoltare. Descoperiți această limbă - merită!