Dicționar de expresii

ro La magazin   »   hr U robnoj kući

52 [cincizeci şi doi]

La magazin

La magazin

52 [pedeset i dva]

U robnoj kući

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Croată Joaca Mai mult
Mergem la un magazin? Id--- li-u-jed-- -obn- k-ću? I---- l- u j---- r---- k---- I-e-o l- u j-d-u r-b-u k-ć-? ---------------------------- Idemo li u jednu robnu kuću? 0
Trebuie să fac cumpărături. Mora- oba-i-i-ku-n-u. M---- o------ k------ M-r-m o-a-i-i k-p-j-. --------------------- Moram obaviti kupnju. 0
Vreau să cumpăr multe. H--u-pun- -oga ---it-. H--- p--- t--- k------ H-ć- p-n- t-g- k-p-t-. ---------------------- Hoću puno toga kupiti. 0
Unde sunt articolele de birou? Gdj---u---ed--i------l-? G--- s- u------ a------- G-j- s- u-e-s-i a-t-k-i- ------------------------ Gdje su uredski artikli? 0
Îmi trebuie plicuri şi hârtie de scris. T-e--m -mo-nice i----ir ----i-m-. T----- o------- i p---- z- p----- T-e-a- o-o-n-c- i p-p-r z- p-s-a- --------------------------------- Trebam omotnice i papir za pisma. 0
Îmi trebuie pixuri şi carioci. Tre--m -e-ijs---- fl--a--e-e. T----- k------- i f---------- T-e-a- k-m-j-k- i f-o-a-t-r-. ----------------------------- Trebam kemijske i flomastere. 0
Unde este mobilierul? Gd-e-je nam--š--j? G--- j- n--------- G-j- j- n-m-e-t-j- ------------------ Gdje je namještaj? 0
Am nevoie de un dulap şi de o comodă. T--b-- -rm-r i-k-----. T----- o---- i k------ T-e-a- o-m-r i k-m-d-. ---------------------- Trebam ormar i komodu. 0
Am nevoie de un birou şi de un raft. Tr--am pi-ać--sto--i --lice. T----- p----- s--- i p------ T-e-a- p-s-ć- s-o- i p-l-c-. ---------------------------- Trebam pisaći stol i police. 0
Unde sunt jucăriile? G-je--u ig-a-ke? G--- s- i------- G-j- s- i-r-č-e- ---------------- Gdje su igračke? 0
Îmi trebuie o păpuşă şi un ursuleţ. Tre--m---t-- i m---jedi-a. T----- l---- i m---------- T-e-a- l-t-u i m-d-j-d-ć-. -------------------------- Trebam lutku i medvjedića. 0
Îmi trebuie o minge de fotbal şi un joc de şah. T--b-m--o---et----o--u---šah. T----- n-------- l---- i š--- T-e-a- n-g-m-t-u l-p-u i š-h- ----------------------------- Trebam nogometnu loptu i šah. 0
Unde este unealta? G--e-j--al-t? G--- j- a---- G-j- j- a-a-? ------------- Gdje je alat? 0
Îmi trebuie un ciocan şi un cleşte. Tre-am če-ić i k-i-e--a. T----- č---- i k-------- T-e-a- č-k-ć i k-i-e-t-. ------------------------ Trebam čekić i kliješta. 0
Îmi trebuie un burghiu şi o şurubelniţă. Tr-bam --ši-------o---jač. T----- b------- i o------- T-e-a- b-š-l-c- i o-v-j-č- -------------------------- Trebam bušilicu i odvijač. 0
Unde sunt bijuteriile? G--e -- na---? G--- j- n----- G-j- j- n-k-t- -------------- Gdje je nakit? 0
Îmi trebuie un lănţişor şi o brăţară. T---a--lan--ć-i-n--ukvi--. T----- l----- i n--------- T-e-a- l-n-i- i n-r-k-i-u- -------------------------- Trebam lančić i narukvicu. 0
Îmi trebuie un inel şi cercei. T---am-prste- i n-ušnice. T----- p----- i n-------- T-e-a- p-s-e- i n-u-n-c-. ------------------------- Trebam prsten i naušnice. 0

Femeile sunt mai talentate din punct de vedere lingvistic decât bărbaţii!

Femeile sunt la fel de inteligente ca bărbaţii. În medie, ambele sexe au același coeficient de inteligenţă. Cu toate acestea, competențele de gen diferă. De exemplu, bărbaţii au o gândire tridimensională mai dezvoltată. De asemenea, rezolvă problemele matematice mai bine. Femeile, pe de altă parte, au o memorie mai bună. Și stăpânesc mai bine limbile străine. Femeile fac mai puţine greşeli de ortografie și de gramatică. Ele au, de asemenea, un vocabular mai mare și citesc mai fluent. Prin urmare, ele obțin de obicei rezultate mai bune la testele de limbă. Motivul acestui avantaj lingvistic se află în creier. Creierul bărbaţilor şi cel al femeilor este organizat diferit. Emisfera stângă a creierului este responsabilă de limbă. Această regiune controlează procesele lingvistice. În ciuda acestui fapt, femeile folosesc ambele emisfere ale creierului în procesarea vorbirii. Mai mult, cele două emisfere ale creierului lor pot face schimb de idei mai bine. Aşadar, creierul feminin este mai activ în procesarea limbii. Şi femeile pot prelucra mai eficient limbajul. Înca nu ştim de ce sunt diferite cele doua emisfere ale creierului. Unii cercetatori susţin că explicaţia se găseşte în biologie. Genele feminine şi masculine influenţează dezvoltarea creierului. Hormonii sunt şi ei responsabili de diferenţele dintre barbaţi şi femei. Unii spun că educaţia ne influenţează dezvoltarea. Căci fetiţele citesc şi vorbesc mai mult. În timp ce băieţeii primesc mai multe jucării tehnice. Deci, mediul înconjurator ne formează creierul. Pe de altă parte, există multe diferenţe în întreaga lume. Şi copiii sunt crescuţi diferit în fiecare cultură.
Știați?
Vietnameza se numără printre limbile mon-khmere. Este limba nativă a mai mult de 80 de oameni. Nu e înrudită cu Chineza. Majoritatea vocabularului este, totuși, de origine chineză. Asta se datorează faptului că Vietnam a făcut parte din China pentru mai mult de 1000 de ani. Apoi, în timpul colonializării, Franța a avut o foarte mare influență asupra dezvoltării vietnamezei. Vietnameza este o limbă tonală. Asta înseamnă că timbrul silabei determină înțelesul unui cuvânt. De aceea, o pronunție greșită poate schimba complet ce se spune sau înțelesul unei propoziții. În total, sunt șase timbre diferite în vietnameză. Astăzi, limba e scrisă cu caractere latine. Mai înainte se foloseau caracterele chinezești. Deoarece vietnameza este o limbă izolată, cuvintele nu se declină. Limba este încă în stadii timpurii de dezvoltare. Descoperiți această limbă - merită!