Dicționar de expresii

ro La magazin   »   ti ኣብ ቤት-ምግዛእ

52 [cincizeci şi doi]

La magazin

La magazin

52 [ሓምሳንክልተን]

52 [ḥamisanikiliteni]

ኣብ ቤት-ምግዛእ

[abi bēti-migiza’i]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Tigrină Joaca Mai mult
Mergem la un magazin? ና- --ደጊ-ዶ-ክን--- ? ና- ም--- ዶ ክ---- ? ና- ም-ደ- ዶ ክ-ከ-ድ ? ----------------- ናብ ምዕደጊ ዶ ክንከይድ ? 0
n-bi-mi---eg--d--ki--k-yi-- ? n--- m------- d- k--------- ? n-b- m-‘-d-g- d- k-n-k-y-d- ? ----------------------------- nabi mi‘idegī do kinikeyidi ?
Trebuie să fac cumpărături. ኣ- ግድ- ኣስቬዛ-ክ-ዝእ ኣለ-። ኣ- ግ-- ኣ--- ክ--- ኣ--- ኣ- ግ-ን ኣ-ቬ- ክ-ዝ- ኣ-ኒ- --------------------- ኣነ ግድን ኣስቬዛ ክገዝእ ኣለኒ። 0
ane -----i asiv-z- -ige--’- a--nī። a-- g----- a------ k------- a----- a-e g-d-n- a-i-ē-a k-g-z-’- a-e-ī- ---------------------------------- ane gidini asivēza kigezi’i alenī።
Vreau să cumpăr multe. ብዙ- ክገዝ--ደልየ። ብ-- ክ--- ደ--- ብ-ሕ ክ-ዝ- ደ-የ- ------------- ብዙሕ ክገዝእ ደልየ። 0
biz-h-- -i-ezi’- d-----። b------ k------- d------ b-z-h-i k-g-z-’- d-l-y-። ------------------------ bizuḥi kigezi’i deliye።
Unde sunt articolele de birou? ና-ቲ-ቤት-ጽ--ት-ኣ-ይ-------ው? ና-- ቤ------ ኣ-- ኢ-- ዘ--- ና-ቲ ቤ---ሕ-ት ኣ-ይ ኢ-ም ዘ-ው- ------------------------ ናውቲ ቤት-ጽሕፈት ኣበይ ኢዮም ዘለው? 0
nawitī--ēt--ts’---i------bey--īy-mi -e-e--? n----- b--------------- a---- ī---- z------ n-w-t- b-t---s-i-̣-f-t- a-e-i ī-o-i z-l-w-? ------------------------------------------- nawitī bēti-ts’iḥifeti abeyi īyomi zelewi?
Îmi trebuie plicuri şi hârtie de scris. ፕ-ጣ--ወረ-ት--ድ-የ--ኣሎ ። ፕ--- ወ--- የ---- ኣ- ። ፕ-ጣ- ወ-ቐ- የ-ል-ኒ ኣ- ። -------------------- ፕስጣን ወረቐት የድልየኒ ኣሎ ። 0
pis---ani-were-̱-e---yed--i---- a---። p-------- w--------- y--------- a-- ። p-s-t-a-i w-r-k-’-t- y-d-l-y-n- a-o ። ------------------------------------- pisit’ani wereḵ’eti yediliyenī alo ።
Îmi trebuie pixuri şi carioci. ፒሮታትን --ታት-“ፊ-ስ“‘-ን የድል------። ፒ---- ፒ------------ የ---- ኣ- ። ፒ-ታ-ን ፒ-ታ---ፊ-ስ-‘-ን የ-ል-ኒ ኣ- ። ------------------------------ ፒሮታትን ፒሮታት-“ፊልስ“‘ውን የድልየኒ ኣሎ ። 0
p---t--in--pī---a----f-li--“‘wini--e--l-ye-ī a-- ። p--------- p--------------------- y--------- a-- ። p-r-t-t-n- p-r-t-t---f-l-s-“-w-n- y-d-l-y-n- a-o ። -------------------------------------------------- pīrotatini pīrotati-“fīlisi“‘wini yediliyenī alo ።
Unde este mobilierul? ኣ-ማዲዮታት-ናይ -- --- ---? ኣ------ ና- ገ- ኣ-- ኣ--- ኣ-ማ-ዮ-ት ና- ገ- ኣ-ይ ኣ-ው- ---------------------- ኣርማዲዮታት ናይ ገዛ ኣበይ ኣለው? 0
a---ad--o-ati--a-i g--- ---yi-a----? a------------ n--- g--- a---- a----- a-i-a-ī-o-a-i n-y- g-z- a-e-i a-e-i- ------------------------------------ arimadīyotati nayi geza abeyi alewi?
Am nevoie de un dulap şi de o comodă. ከብ-- --ዶ- -ድል-- ኣሎ-። ከ--- ኮ--- የ---- ኣ- ። ከ-ሕ- ኮ-ዶ- የ-ል-ኒ ኣ- ። -------------------- ከብሕን ኮሞዶን የድልየኒ ኣሎ ። 0
ke-i--in- --m-don--yed-li-e-ī-alo ። k-------- k------- y--------- a-- ። k-b-h-i-i k-m-d-n- y-d-l-y-n- a-o ። ----------------------------------- kebiḥini komodoni yediliyenī alo ።
Am nevoie de un birou şi de un raft. መ--ፊ ጣውላን--ብ---የ-----ሎ። መ--- ጣ--- ከ--- የ---- ሎ- መ-ሓ- ጣ-ላ- ከ-ሒ- የ-ል-ኒ ሎ- ----------------------- መጽሓፊ ጣውላን ከብሒን የድልየኒ ሎ። 0
mets-i----- -’-wi-ani k-biḥī-i yed-l---nī-lo። m---------- t-------- k-------- y--------- l-- m-t-’-h-a-ī t-a-i-a-i k-b-h-ī-i y-d-l-y-n- l-። ---------------------------------------------- mets’iḥafī t’awilani kebiḥīni yediliyenī lo።
Unde sunt jucăriile? መጻወ--ኣበይ-ኣለ-? መ--- ኣ-- ኣ--- መ-ወ- ኣ-ይ ኣ-ው- ------------- መጻወቲ ኣበይ ኣለው? 0
m-t--a-e---a--yi-al-w-? m--------- a---- a----- m-t-’-w-t- a-e-i a-e-i- ----------------------- mets’awetī abeyi alewi?
Îmi trebuie o păpuşă şi un ursuleţ. ባምቡ-ን -ቢ-ተዲን -ድ-ዩ--ኣ-ዉ ። ባ---- ድ----- የ---- ኣ-- ። ባ-ቡ-ን ድ---ዲ- የ-ል-ኒ ኣ-ዉ ። ------------------------ ባምቡላን ድቢ-ተዲን የድልዩኒ ኣሎዉ ። 0
b-mi-------d----te--n--y-d--i-un- a--wu ። b--------- d---------- y--------- a---- ። b-m-b-l-n- d-b---e-ī-i y-d-l-y-n- a-o-u ። ----------------------------------------- bamibulani dibī-tedīni yediliyunī alowu ።
Îmi trebuie o minge de fotbal şi un joc de şah. ኩዑ-ን---ን---ልየኒ ኣሎዉ። ኩ--- ሻ-- የ---- ኣ--- ኩ-ሶ- ሻ-ን የ-ል-ኒ ኣ-ዉ- ------------------- ኩዑሶን ሻኽን የድልየኒ ኣሎዉ። 0
ku‘----- -h---i---yedi---e---a-ow-። k------- s------- y--------- a----- k-‘-s-n- s-a-̱-n- y-d-l-y-n- a-o-u- ----------------------------------- ku‘usoni shaẖini yediliyenī alowu።
Unde este unealta? መ-ረ- -----ኣበይ----። መ--- ና--- ኣ-- ኣ--- መ-ረ- ና-ው- ኣ-ይ ኣ-ዉ- ------------------ መዕረዪ ናይውቲ ኣበይ ኣለዉ። 0
me‘i-e-ī------itī -b-y- alewu። m------- n------- a---- a----- m-‘-r-y- n-y-w-t- a-e-i a-e-u- ------------------------------ me‘ireyī nayiwitī abeyi alewu።
Îmi trebuie un ciocan şi un cleşte. ማርቴ-ን ጉጤ---የድል-ኒ--ሎዉ። ማ---- ጉ--- የ---- ኣ--- ማ-ቴ-ን ጉ-ት- የ-ል-ኒ ኣ-ዉ- --------------------- ማርቴሎን ጉጤትን የድልየኒ ኣሎዉ። 0
m-r-----ni------t-ni--e-iliy------o--። m--------- g-------- y--------- a----- m-r-t-l-n- g-t-ē-i-i y-d-l-y-n- a-o-u- -------------------------------------- maritēloni gut’ētini yediliyenī alowu።
Îmi trebuie un burghiu şi o şurubelniţă. ም-ዓ- ማሽንን -ፍ-ሕን ----ኒ --። ም--- ማ--- መ---- የ---- ኣ-- ም-ዓ- ማ-ን- መ-ት-ን የ-ል-ኒ ኣ-። ------------------------- ምዀዓቲ ማሽንን መፍትሕን የድልየኒ ኣሎ። 0
m-ዀ‘--ī --s---in--me--t-ḥ-n----dil----ī-al-። m------ m-------- m---------- y--------- a--- m-ዀ-a-ī m-s-i-i-i m-f-t-h-i-i y-d-l-y-n- a-o- --------------------------------------------- miዀ‘atī mashinini mefitiḥini yediliyenī alo።
Unde sunt bijuteriile? ስልማ-(---- ብ-ር--ወርቂ- ወ-ተ) ኣበ- -ሎ? ስ-------- ብ--- ወ--- ወ--- ኣ-- ኣ-- ስ-ማ-(-ነ-ሲ ብ-ር- ወ-ቂ- ወ-ተ- ኣ-ይ ኣ-? -------------------------------- ስልማት(ንነብሲ ብሩር፣ ወርቂ፣ ወዘተ) ኣበይ ኣሎ? 0
si-----i----eb-s--b-rur-- --ri--ī፣ -e---e- ab-y- -l-? s---------------- b------ w------- w------ a---- a--- s-l-m-t-(-i-e-i-ī b-r-r-፣ w-r-k-ī- w-z-t-) a-e-i a-o- ----------------------------------------------------- silimati(ninebisī biruri፣ werik’ī፣ wezete) abeyi alo?
Îmi trebuie un lănţişor şi o brăţară. ማ--ብን ናይ ኢድሹ-ን-የድል-ኒ -ሎዉ። ማ---- ና- ኢ---- የ---- ኣ--- ማ-ተ-ን ና- ኢ-ሹ-ን የ-ል-ኒ ኣ-ዉ- ------------------------- ማዕተብን ናይ ኢድሹቦን የድልዩኒ ኣሎዉ። 0
ma-it-bi-i -ay----i--u--ni -edil-y----a--wu። m--------- n--- ī--------- y--------- a----- m-‘-t-b-n- n-y- ī-i-h-b-n- y-d-l-y-n- a-o-u- -------------------------------------------- ma‘itebini nayi īdishuboni yediliyunī alowu።
Îmi trebuie un inel şi cercei. ቀለ------ት--ት- ----ኒ-ኣ-ዉ። ቀ----- ኩ----- የ---- ኣ--- ቀ-ቤ-ት- ኩ-ሻ-ት- የ-ል-ኒ ኣ-ዉ- ------------------------ ቀለቤታትን ኩትሻታትን የድልየኒ ኣሎዉ። 0
k’-le--tati-- -ut----ta--ni -e-i-i-enī --o--። k------------ k------------ y--------- a----- k-e-e-ē-a-i-i k-t-s-a-a-i-i y-d-l-y-n- a-o-u- --------------------------------------------- k’elebētatini kutishatatini yediliyenī alowu።

Femeile sunt mai talentate din punct de vedere lingvistic decât bărbaţii!

Femeile sunt la fel de inteligente ca bărbaţii. În medie, ambele sexe au același coeficient de inteligenţă. Cu toate acestea, competențele de gen diferă. De exemplu, bărbaţii au o gândire tridimensională mai dezvoltată. De asemenea, rezolvă problemele matematice mai bine. Femeile, pe de altă parte, au o memorie mai bună. Și stăpânesc mai bine limbile străine. Femeile fac mai puţine greşeli de ortografie și de gramatică. Ele au, de asemenea, un vocabular mai mare și citesc mai fluent. Prin urmare, ele obțin de obicei rezultate mai bune la testele de limbă. Motivul acestui avantaj lingvistic se află în creier. Creierul bărbaţilor şi cel al femeilor este organizat diferit. Emisfera stângă a creierului este responsabilă de limbă. Această regiune controlează procesele lingvistice. În ciuda acestui fapt, femeile folosesc ambele emisfere ale creierului în procesarea vorbirii. Mai mult, cele două emisfere ale creierului lor pot face schimb de idei mai bine. Aşadar, creierul feminin este mai activ în procesarea limbii. Şi femeile pot prelucra mai eficient limbajul. Înca nu ştim de ce sunt diferite cele doua emisfere ale creierului. Unii cercetatori susţin că explicaţia se găseşte în biologie. Genele feminine şi masculine influenţează dezvoltarea creierului. Hormonii sunt şi ei responsabili de diferenţele dintre barbaţi şi femei. Unii spun că educaţia ne influenţează dezvoltarea. Căci fetiţele citesc şi vorbesc mai mult. În timp ce băieţeii primesc mai multe jucării tehnice. Deci, mediul înconjurator ne formează creierul. Pe de altă parte, există multe diferenţe în întreaga lume. Şi copiii sunt crescuţi diferit în fiecare cultură.
Știați?
Vietnameza se numără printre limbile mon-khmere. Este limba nativă a mai mult de 80 de oameni. Nu e înrudită cu Chineza. Majoritatea vocabularului este, totuși, de origine chineză. Asta se datorează faptului că Vietnam a făcut parte din China pentru mai mult de 1000 de ani. Apoi, în timpul colonializării, Franța a avut o foarte mare influență asupra dezvoltării vietnamezei. Vietnameza este o limbă tonală. Asta înseamnă că timbrul silabei determină înțelesul unui cuvânt. De aceea, o pronunție greșită poate schimba complet ce se spune sau înțelesul unei propoziții. În total, sunt șase timbre diferite în vietnameză. Astăzi, limba e scrisă cu caractere latine. Mai înainte se foloseau caracterele chinezești. Deoarece vietnameza este o limbă izolată, cuvintele nu se declină. Limba este încă în stadii timpurii de dezvoltare. Descoperiți această limbă - merită!