Dicționar de expresii

ro Cumpărături   »   he ‫לעשות קניות‬

54 [cincizeci şi patru]

Cumpărături

Cumpărături

‫54 [חמישים וארבע]‬

54 [xamishim w\'arba]

‫לעשות קניות‬

[la'assot qniot]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
Vreau să cumpăr un cadou. ‫אנ- --צה ל---- מתנ-.‬ ‫--- ר--- ל---- מ----- ‫-נ- ר-צ- ל-נ-ת מ-נ-.- ---------------------- ‫אני רוצה לקנות מתנה.‬ 0
a-i -ots----o-s-- --q-o- -ata---. a-- r------------ l----- m------- a-i r-t-e-/-o-s-h l-q-o- m-t-n-h- --------------------------------- ani rotseh/rotsah liqnot matanah.
Dar nimic prea scump. ‫--ל-ל- משה--י-ר --י.‬ ‫--- ל- מ--- י-- מ---- ‫-ב- ל- מ-ה- י-ר מ-י-‬ ---------------------- ‫אבל לא משהו יקר מדי.‬ 0
a-al----m-sheh--yaq-r-m---y. a--- l- m------ y---- m----- a-a- l- m-s-e-u y-q-r m-d-y- ---------------------------- aval lo mashehu yaqar miday.
Poate o geantă? ‫א-לי --ק-יד-‬ ‫---- ת-- י--- ‫-ו-י ת-ק י-?- -------------- ‫אולי תיק יד?‬ 0
u--y -i- ---? u--- t-- y--- u-a- t-q y-d- ------------- ulay tiq yad?
Ce culoare doriţi? ‫---ז---בע-‬ ‫----- צ---- ‫-א-ז- צ-ע-‬ ------------ ‫באיזה צבע?‬ 0
b'eyze--t--va? b------ t----- b-e-z-h t-e-a- -------------- b'eyzeh tseva?
Negru, maro sau alb? ‫--ו-,-חו---ו לב--‬ ‫----- ח-- א- ל---- ‫-ח-ר- ח-ם א- ל-ן-‬ ------------------- ‫שחור, חום או לבן?‬ 0
shaxo-,-xu- --la-a-? s------ x-- o l----- s-a-o-, x-m o l-v-n- -------------------- shaxor, xum o lavan?
Una mare sau una mică? ‫גדול----קט-?‬ ‫---- א- ק---- ‫-ד-ל א- ק-ן-‬ -------------- ‫גדול או קטן?‬ 0
gad-l-o--a-an? g---- o q----- g-d-l o q-t-n- -------------- gadol o qatan?
Pot s-o văd pe aceasta? ‫--ש---ראות -ות-?‬ ‫---- ל---- א----- ‫-פ-ר ל-א-ת א-ת-?- ------------------ ‫אפשר לראות אותו?‬ 0
ef---r-li---t-o--? e----- l----- o--- e-s-a- l-r-o- o-o- ------------------ efshar lir'ot oto?
Este din piele? ‫--ם-הו- ע--י-מ----‬ ‫--- ה-- ע--- מ----- ‫-א- ה-א ע-ו- מ-ו-?- -------------------- ‫האם הוא עשוי מעור?‬ 0
ha--m--u--s-uy me-o-? h---- h- a---- m----- h-'-m h- a-s-y m-'-r- --------------------- ha'im hu assuy me'or?
Sau este din material sintetic? ‫-- ---מרי- --נ---ם?‬ ‫-- מ------ ס-------- ‫-ו מ-ו-ר-ם ס-נ-ט-ם-‬ --------------------- ‫או מחומרים סינטטים?‬ 0
o ---om-ri---i---t-m? o m-------- s-------- o m-x-m-r-m s-n-e-i-? --------------------- o mixomarim sintetim?
Din piele, normal. ‫ודאי ש--ו--‬ ‫---- ש------ ‫-ד-י ש-ע-ר-‬ ------------- ‫ודאי שמעור.‬ 0
wa-a-i she-e'or. w----- s-------- w-d-'- s-e-e-o-. ---------------- wada'i sheme'or.
Este o calitate deosebit de bună. ‫-א--ו----בה --י----‬ ‫------ ט--- ב------- ‫-א-כ-ת ט-ב- ב-י-ח-.- --------------------- ‫האיכות טובה במיוחד.‬ 0
h-'ey-h-t to----b--yux--. h-------- t---- b-------- h-'-y-h-t t-v-h b-m-u-a-. ------------------------- ha'eykhut tovah bimyuxad.
Şi geanta chiar merită preţul. ‫---ח-ר----ת -ציאה.‬ ‫------ ב--- מ------ ‫-ה-ח-ר ב-מ- מ-י-ה-‬ -------------------- ‫והמחיר באמת מציאה.‬ 0
w-h--ex-----e-et --ts---h. w-------- v----- m-------- w-h-m-x-r v-e-e- m-t-i-a-. -------------------------- w'hamexir v'emet metsi'ah.
Aceea îmi place. ‫ז--מוצ--חן-בעינ-.‬ ‫-- מ--- ח- ב------ ‫-ה מ-צ- ח- ב-י-י-‬ ------------------- ‫זה מוצא חן בעיני.‬ 0
z-- mo-----en ---ey---. z-- m---- x-- b-------- z-h m-t-e x-n b-'-y-a-. ----------------------- zeh motse xen be'eynay.
Pe aceea o iau. ‫--י -------ת-.‬ ‫--- א--- א----- ‫-נ- א-נ- א-ת-.- ---------------- ‫אני אקנה אותו.‬ 0
a-- e-neh ot-. a-- e---- o--- a-i e-n-h o-o- -------------- ani eqneh oto.
O pot eventual schimba? ‫א-שר י--ה----לי--‬ ‫---- י--- ל------- ‫-פ-ר י-י- ל-ח-י-?- ------------------- ‫אפשר יהיה להחליף?‬ 0
ef--a- -h-e------x--f? e----- i---- l-------- e-s-a- i-y-h l-h-x-i-? ---------------------- efshar ihyeh l'haxlif?
Bineînţeles. ‫בו-א-.‬ ‫------- ‫-ו-א-.- -------- ‫בודאי.‬ 0
be-a-a'-. b-------- b-w-d-'-. --------- bewada'y.
O împachetăm pentru cadou. ‫אנ-נו נא--ז -א-יזת -תנה.‬ ‫----- נ---- ב----- מ----- ‫-נ-נ- נ-ר-ז ב-ר-ז- מ-נ-.- -------------------------- ‫אנחנו נארוז באריזת מתנה.‬ 0
ana-n----'---z be-a----- -a-a-a-. a----- n------ b-------- m------- a-a-n- n-'-r-z b-'-r-z-t m-t-n-h- --------------------------------- anaxnu ne'eroz be'arizat matanah.
Dincolo este casieria. ‫-קו---נמ--ת---.‬ ‫----- נ---- ש--- ‫-ק-פ- נ-צ-ת ש-.- ----------------- ‫הקופה נמצאת שם.‬ 0
haqu-ah-n-m-se't -ha-. h------ n------- s---- h-q-p-h n-m-s-'- s-a-. ---------------------- haqupah nimtse't sham.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cine înţelege pe cine?

Sunt aproape 7 miliarde de oameni pe Pământ. Toţi au cîte o limbă. Din păcate, ea nu este mereu aceeaşi. Aşadar, pentru a putea vorbi cu alte nationalităţi, trebuie să învăţăm limbi stăine. Deseori este dificil. Dar există limbi care se aseamăna foarte mult. Interlocutorii se înţeleg dar fără a stăpani cealaltă limbă. Acest fenomen se numeşte înţelegere reciprocă . Putem remarca două variante. Prima este înţelegerea reciprocă orală . Interlocutorii se înţeleg când vorbesc. Dar nu înţeleg forma scrisă a celeilalte limbi. Aceasta se întamplă pentru că limbile au forma scrisă diferită. Un exemplu ar fi limbile hindi şi urdu. Înţelegerea reciprocă scrisă este cea de-a doua variantă. În acest caz, cealaltă limbă este înţeleasă în forma sa scrisă. Dar interlocutorii nu se înţeleg unul pe altul când comunică în scris. Motivul este o pronunţie complet diferită. Germana si neerlandeza pot fi date ca exemplu. Majoritatea limbilor asemănătoare conţin cele două variante. Adică ele sunt înţelese oral şi scris. Rusa şi ucrainiana sau tailandeza şi lao pot fi exemple în acest sens. Dar mai există o formă asimetrică de înţelegere reciprocă. Este cazul în care interlocutorii nu se înţeleg atât de bine în cele două direcţii. Portughezii îi înţeleg mai bine pe spanioli decât spaniolii pe portughezi. Austriecii îi înţeleg mai bine pe germani decât germanii pe austrieci. În aceste exemple, pronunţia sau dialectul pot fi o barieră. Dacă cineva vrea sa comunice bine, trebuie să mai înveţe...