Dicționar de expresii

ro Cumpărături   »   hr Kupovina

54 [cincizeci şi patru]

Cumpărături

Cumpărături

54 [pedeset i četiri]

Kupovina

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Croată Joaca Mai mult
Vreau să cumpăr un cadou. Ž-----kupit- --klo-. Ž---- k----- p------ Ž-l-m k-p-t- p-k-o-. -------------------- Želim kupiti poklon. 0
Dar nimic prea scump. Al-,---šta----v--e------. A--- n---- p------ s----- A-i- n-š-a p-e-i-e s-u-o- ------------------------- Ali, ništa previše skupo. 0
Poate o geantă? M--d--ru--u--orbic-? M---- r---- t------- M-ž-a r-č-u t-r-i-u- -------------------- Možda ručnu torbicu? 0
Ce culoare doriţi? Koju -oju--eli-e? K--- b--- ž------ K-j- b-j- ž-l-t-? ----------------- Koju boju želite? 0
Negru, maro sau alb? C-n-----e-u -li --j-l-? C---- s---- i-- b------ C-n-, s-e-u i-i b-j-l-? ----------------------- Crnu, smeđu ili bijelu? 0
Una mare sau una mică? V----u---i -a--? V----- i-- m---- V-l-k- i-i m-l-? ---------------- Veliku ili malu? 0
Pot s-o văd pe aceasta? M--u li vidj--- o-u? M--- l- v------ o--- M-g- l- v-d-e-i o-u- -------------------- Mogu li vidjeti ovu? 0
Este din piele? J- li ona -- -o--? J- l- o-- o- k---- J- l- o-a o- k-ž-? ------------------ Je li ona od kože? 0
Sau este din material sintetic? Ili--e -----j---o--m-t-rij---? I-- j- o- u------- m---------- I-i j- o- u-j-t-o- m-t-r-j-l-? ------------------------------ Ili je od umjetnog materijala? 0
Din piele, normal. Na-a-n-,----k-ž-. N------- о- k---- N-r-v-o- о- k-ž-. ----------------- Naravno, оd kože. 0
Este o calitate deosebit de bună. T--j- --seb-o dobr--kv-l-te-a. T- j- p------ d---- k--------- T- j- p-s-b-o d-b-a k-a-i-e-a- ------------------------------ To je posebno dobra kvaliteta. 0
Şi geanta chiar merită preţul. A ci-e-a ru-ne to--ice-j--stv-r-- p--o---a. A c----- r---- t------ j- s------ p-------- A c-j-n- r-č-e t-r-i-e j- s-v-r-o p-v-l-n-. ------------------------------------------- A cijena ručne torbice je stvarno povoljna. 0
Aceea îmi place. Sv--a m----. S---- m- s-- S-i-a m- s-. ------------ Sviđa mi se. 0
Pe aceea o iau. U--- ---je. U--- ć- j-- U-e- ć- j-. ----------- Uzet ću je. 0
O pot eventual schimba? M--u li-j---v-n--al-- -a-ij-ni-i? M--- l- j- e--------- z---------- M-g- l- j- e-e-t-a-n- z-m-j-n-t-? --------------------------------- Mogu li je eventualno zamijeniti? 0
Bineînţeles. P-dra-u-i-ev--se. P------------ s-- P-d-a-u-i-e-a s-. ----------------- Podrazumijeva se. 0
O împachetăm pentru cadou. U-a-ir-----m- ---ka--p-----. U------- ć--- j- k-- p------ U-a-i-a- ć-m- j- k-o p-k-o-. ---------------------------- Upakirat ćemo jе kao poklon. 0
Dincolo este casieria. T-m---r--o-je --a--jna. T--- p---- j- b-------- T-m- p-e-o j- b-a-a-n-. ----------------------- Tamo preko je blagajna. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cine înţelege pe cine?

Sunt aproape 7 miliarde de oameni pe Pământ. Toţi au cîte o limbă. Din păcate, ea nu este mereu aceeaşi. Aşadar, pentru a putea vorbi cu alte nationalităţi, trebuie să învăţăm limbi stăine. Deseori este dificil. Dar există limbi care se aseamăna foarte mult. Interlocutorii se înţeleg dar fără a stăpani cealaltă limbă. Acest fenomen se numeşte înţelegere reciprocă . Putem remarca două variante. Prima este înţelegerea reciprocă orală . Interlocutorii se înţeleg când vorbesc. Dar nu înţeleg forma scrisă a celeilalte limbi. Aceasta se întamplă pentru că limbile au forma scrisă diferită. Un exemplu ar fi limbile hindi şi urdu. Înţelegerea reciprocă scrisă este cea de-a doua variantă. În acest caz, cealaltă limbă este înţeleasă în forma sa scrisă. Dar interlocutorii nu se înţeleg unul pe altul când comunică în scris. Motivul este o pronunţie complet diferită. Germana si neerlandeza pot fi date ca exemplu. Majoritatea limbilor asemănătoare conţin cele două variante. Adică ele sunt înţelese oral şi scris. Rusa şi ucrainiana sau tailandeza şi lao pot fi exemple în acest sens. Dar mai există o formă asimetrică de înţelegere reciprocă. Este cazul în care interlocutorii nu se înţeleg atât de bine în cele două direcţii. Portughezii îi înţeleg mai bine pe spanioli decât spaniolii pe portughezi. Austriecii îi înţeleg mai bine pe germani decât germanii pe austrieci. În aceste exemple, pronunţia sau dialectul pot fi o barieră. Dacă cineva vrea sa comunice bine, trebuie să mai înveţe...