Dicționar de expresii

ro Cumpărături   »   mk Купување

54 [cincizeci şi patru]

Cumpărături

Cumpărături

54 [педесет и четири]

54 [pyedyesyet i chyetiri]

Купување

[Koopoovaњye]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Vreau să cumpăr un cadou. Са-а--да ---а---де- под-рок. С---- д- к---- е--- п------- С-к-м д- к-п-м е-е- п-д-р-к- ---------------------------- Сакам да купам еден подарок. 0
S-kam -- k-opa---e-----p--ar-k. S---- d- k----- y----- p------- S-k-m d- k-o-a- y-d-e- p-d-r-k- ------------------------------- Sakam da koopam yedyen podarok.
Dar nimic prea scump. Н- -- -е--о -ре-ногу---апо. Н- н- н---- п------- с----- Н- н- н-ш-о п-е-н-г- с-а-о- --------------------------- Но не нешто премногу скапо. 0
No--y- n--s-to---yemno--o--skap-. N- n-- n------ p---------- s----- N- n-e n-e-h-o p-y-m-o-u-o s-a-o- --------------------------------- No nye nyeshto pryemnoguoo skapo.
Poate o geantă? Може---е-на р-ч-а та---? М----- е--- р---- т----- М-ж-б- е-н- р-ч-а т-ш-а- ------------------------ Можеби една рачна ташна? 0
Moʐy-bi ---na rachn-----hna? M------ y---- r----- t------ M-ʐ-e-i y-d-a r-c-n- t-s-n-? ---------------------------- Moʐyebi yedna rachna tashna?
Ce culoare doriţi? Ко---бо-- би -а с--ал-? К--- б--- б- ј- с------ К-ј- б-ј- б- ј- с-к-л-? ----------------------- Која боја би ја сакале? 0
K-јa -o-- -- ј--s--al-e? K--- b--- b- ј- s------- K-ј- b-ј- b- ј- s-k-l-e- ------------------------ Koјa boјa bi јa sakalye?
Negru, maro sau alb? Црн-, ка-еа-- ил- б-л-? Ц---- к------ и-- б---- Ц-н-, к-ф-а-а и-и б-л-? ----------------------- Црна, кафеава или бела? 0
Tzrn-- ----e--a-i-i-b-e-a? T----- k------- i-- b----- T-r-a- k-f-e-v- i-i b-e-a- -------------------------- Tzrna, kafyeava ili byela?
Una mare sau una mică? Една -----а-и-и -а-а? Е--- г----- и-- м---- Е-н- г-л-м- и-и м-л-? --------------------- Една голема или мала? 0
Ye----gu--y--a -----ala? Y---- g------- i-- m---- Y-d-a g-o-y-m- i-i m-l-? ------------------------ Yedna guolyema ili mala?
Pot s-o văd pe aceasta? Сме-м--и -а ј--вид---о--а? С---- л- д- ј- в---- о---- С-е-м л- д- ј- в-д-м о-а-? -------------------------- Смеам ли да ја видам оваа? 0
Smye-m l- ----------- -vaa? S----- l- d- ј- v---- o---- S-y-a- l- d- ј- v-d-m o-a-? --------------------------- Smyeam li da јa vidam ovaa?
Este din piele? Дал- т-а - ---кожа? Д--- т-- е о- к---- Д-л- т-а е о- к-ж-? ------------------- Дали таа е од кожа? 0
Dali-taa-y- -- k-ʐ-? D--- t-- y- o- k---- D-l- t-a y- o- k-ʐ-? -------------------- Dali taa ye od koʐa?
Sau este din material sintetic? И-и --к е-о- в-шт------ат--ијал? И-- п-- е о- в------- м--------- И-и п-к е о- в-ш-а-к- м-т-р-ј-л- -------------------------------- Или пак е од вештачки материјал? 0
Il- p-k-y- o--v-e---a--k--m--y--i-al? I-- p-- y- o- v---------- m---------- I-i p-k y- o- v-e-h-a-h-i m-t-e-i-a-? ------------------------------------- Ili pak ye od vyeshtachki matyeriјal?
Din piele, normal. Од ко-а-с--а-о. О- к--- с------ О- к-ж- с-к-к-. --------------- Од кожа секако. 0
Od-k-ʐ- s----ko. O- k--- s------- O- k-ʐ- s-e-a-o- ---------------- Od koʐa syekako.
Este o calitate deosebit de bună. Ова-е----н о-обено-до-ар к-ал-тет. О-- е е--- о------ д---- к-------- О-а е е-е- о-о-е-о д-б-р к-а-и-е-. ---------------------------------- Ова е еден особено добар квалитет. 0
Ova -e-y----- -s-by-n-----a---vali---t. O-- y- y----- o------- d---- k--------- O-a y- y-d-e- o-o-y-n- d-b-r k-a-i-y-t- --------------------------------------- Ova ye yedyen osobyeno dobar kvalityet.
Şi geanta chiar merită preţul. И-та-н-т- на--ст-н--- с--мно----о-олна ----. И т------ н-------- е с- м---- п------ ц---- И т-ш-а-а н-в-с-и-а е с- м-о-у п-в-л-а ц-н-. -------------------------------------------- И ташната навистина е со многу поволна цена. 0
I-t---nata -av---i-- y- s---------------na-tz--na. I t------- n-------- y- s- m------ p------ t------ I t-s-n-t- n-v-s-i-a y- s- m-o-u-o p-v-l-a t-y-n-. -------------------------------------------------- I tashnata navistina ye so mnoguoo povolna tzyena.
Aceea îmi place. Ми--------ѓа. М- с- д------ М- с- д-п-ѓ-. ------------- Ми се допаѓа. 0
Mi sy---opaѓ-. M- s-- d------ M- s-e d-p-ѓ-. -------------- Mi sye dopaѓa.
Pe aceea o iau. Ќ--ј----м-м. Ќ- ј- з----- Ќ- ј- з-м-м- ------------ Ќе ја земам. 0
K--e јa z-e-a-. K--- ј- z------ K-y- ј- z-e-a-. --------------- Kjye јa zyemam.
O pot eventual schimba? Да-и----ам с-уч--н--------за--н-м? Д--- м---- с------- д- ј- з------- Д-л- м-ж-м с-у-а-н- д- ј- з-м-н-м- ---------------------------------- Дали можам случајно да ја заменам? 0
Da-----ʐ-- slooc-a--- -a----za-y----? D--- m---- s--------- d- ј- z-------- D-l- m-ʐ-m s-o-c-a-n- d- ј- z-m-e-a-? ------------------------------------- Dali moʐam sloochaјno da јa zamyenam?
Bineînţeles. Се--азб---. С- р------- С- р-з-и-а- ----------- Се разбира. 0
S----az-ira. S-- r------- S-e r-z-i-a- ------------ Sye razbira.
O împachetăm pentru cadou. Ќ- ј----а-у-аме -а----од---к. Ќ- ј- с-------- к--- п------- Ќ- ј- с-а-у-а-е к-к- п-д-р-к- ----------------------------- Ќе ја спакуваме како подарок. 0
Kj-- ј- -p---o----e---k- -odarok. K--- ј- s---------- k--- p------- K-y- ј- s-a-o-v-m-e k-k- p-d-r-k- --------------------------------- Kjye јa spakoovamye kako podarok.
Dincolo este casieria. Та-у--д-с-роти-- --б-а---н--а. Т--- о- с------- е б---------- Т-м- о- с-р-т-в- е б-а-а-н-т-. ------------------------------ Таму од спротива е благајната. 0
T--oo o--sp--t--a -e----guaјn-ta. T---- o- s------- y- b----------- T-m-o o- s-r-t-v- y- b-a-u-ј-a-a- --------------------------------- Tamoo od sprotiva ye blaguaјnata.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cine înţelege pe cine?

Sunt aproape 7 miliarde de oameni pe Pământ. Toţi au cîte o limbă. Din păcate, ea nu este mereu aceeaşi. Aşadar, pentru a putea vorbi cu alte nationalităţi, trebuie să învăţăm limbi stăine. Deseori este dificil. Dar există limbi care se aseamăna foarte mult. Interlocutorii se înţeleg dar fără a stăpani cealaltă limbă. Acest fenomen se numeşte înţelegere reciprocă . Putem remarca două variante. Prima este înţelegerea reciprocă orală . Interlocutorii se înţeleg când vorbesc. Dar nu înţeleg forma scrisă a celeilalte limbi. Aceasta se întamplă pentru că limbile au forma scrisă diferită. Un exemplu ar fi limbile hindi şi urdu. Înţelegerea reciprocă scrisă este cea de-a doua variantă. În acest caz, cealaltă limbă este înţeleasă în forma sa scrisă. Dar interlocutorii nu se înţeleg unul pe altul când comunică în scris. Motivul este o pronunţie complet diferită. Germana si neerlandeza pot fi date ca exemplu. Majoritatea limbilor asemănătoare conţin cele două variante. Adică ele sunt înţelese oral şi scris. Rusa şi ucrainiana sau tailandeza şi lao pot fi exemple în acest sens. Dar mai există o formă asimetrică de înţelegere reciprocă. Este cazul în care interlocutorii nu se înţeleg atât de bine în cele două direcţii. Portughezii îi înţeleg mai bine pe spanioli decât spaniolii pe portughezi. Austriecii îi înţeleg mai bine pe germani decât germanii pe austrieci. În aceste exemple, pronunţia sau dialectul pot fi o barieră. Dacă cineva vrea sa comunice bine, trebuie să mai înveţe...