Dicționar de expresii

ro Cumpărături   »   no Handle

54 [cincizeci şi patru]

Cumpărături

Cumpărături

54 [femtifire]

Handle

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Norvegiană Joaca Mai mult
Vreau să cumpăr un cadou. J-- --- k-øp- e--p-es-ng. J-- v-- k---- e- p------- J-g v-l k-ø-e e- p-e-e-g- ------------------------- Jeg vil kjøpe en preseng. 0
Dar nimic prea scump. Men --ke-n---a--for-dy-t. M-- i--- n-- a----- d---- M-n i-k- n-e a-t-o- d-r-. ------------------------- Men ikke noe altfor dyrt. 0
Poate o geantă? Ka-sk-- -n ve--e? K------ e- v----- K-n-k-e e- v-s-e- ----------------- Kanskje en veske? 0
Ce culoare doriţi? Hvi-ke---arge-ø--ker -u? H------ f---- ø----- d-- H-i-k-n f-r-e ø-s-e- d-? ------------------------ Hvilken farge ønsker du? 0
Negru, maro sau alb? S---t------ e--e--hv--? S----- b--- e---- h---- S-a-t- b-u- e-l-r h-i-? ----------------------- Svart, brun eller hvit? 0
Una mare sau una mică? S-o- ---------en? S--- e---- l----- S-o- e-l-r l-t-n- ----------------- Stor eller liten? 0
Pot s-o văd pe aceasta? Ka--jeg--å--e--- d-nn-? K-- j-- f- s- p- d----- K-n j-g f- s- p- d-n-e- ----------------------- Kan jeg få se på denne? 0
Este din piele? E- det-s-in-? E- d-- s----- E- d-t s-i-n- ------------- Er det skinn? 0
Sau este din material sintetic? E--er er------la-- / ----et--k? E---- e- d-- p---- / s--------- E-l-r e- d-t p-a-t / s-n-e-i-k- ------------------------------- Eller er det plast / syntetisk? 0
Din piele, normal. S--nn, s-l--ø--e---. S----- s------------ S-i-n- s-l-f-l-e-i-. -------------------- Skinn, selvfølgelig. 0
Este o calitate deosebit de bună. Det e- me--- ----k-a--te-. D-- e- m---- g-- k-------- D-t e- m-g-t g-d k-a-i-e-. -------------------------- Det er meget god kvalitet. 0
Şi geanta chiar merită preţul. Og d---e----k-n -- vi-ke-ig rimeli-. O- d---- v----- e- v------- r------- O- d-n-e v-s-e- e- v-r-e-i- r-m-l-g- ------------------------------------ Og denne vesken er virkelig rimelig. 0
Aceea îmi place. Jeg l--er-d--. J-- l---- d--- J-g l-k-r d-n- -------------- Jeg liker den. 0
Pe aceea o iau. Je- t-r---n. J-- t-- d--- J-g t-r d-n- ------------ Jeg tar den. 0
O pot eventual schimba? K-n je-----i---s-b--te de-? K-- j-- m------- b---- d--- K-n j-g m-l-g-n- b-t-e d-n- --------------------------- Kan jeg muligens bytte den? 0
Bineînţeles. S-l-fø-g-li-. S------------ S-l-f-l-e-i-. ------------- Selvfølgelig. 0
O împachetăm pentru cadou. Vi -------k- den--n--s---p-e-e-g. V- k-- p---- d-- i-- s-- p------- V- k-n p-k-e d-n i-n s-m p-e-e-g- --------------------------------- Vi kan pakke den inn som preseng. 0
Dincolo este casieria. D---b-r-e-er kassen. D-- b---- e- k------ D-r b-r-e e- k-s-e-. -------------------- Der borte er kassen. 0

Cine înţelege pe cine?

Sunt aproape 7 miliarde de oameni pe Pământ. Toţi au cîte o limbă. Din păcate, ea nu este mereu aceeaşi. Aşadar, pentru a putea vorbi cu alte nationalităţi, trebuie să învăţăm limbi stăine. Deseori este dificil. Dar există limbi care se aseamăna foarte mult. Interlocutorii se înţeleg dar fără a stăpani cealaltă limbă. Acest fenomen se numeşte înţelegere reciprocă . Putem remarca două variante. Prima este înţelegerea reciprocă orală . Interlocutorii se înţeleg când vorbesc. Dar nu înţeleg forma scrisă a celeilalte limbi. Aceasta se întamplă pentru că limbile au forma scrisă diferită. Un exemplu ar fi limbile hindi şi urdu. Înţelegerea reciprocă scrisă este cea de-a doua variantă. În acest caz, cealaltă limbă este înţeleasă în forma sa scrisă. Dar interlocutorii nu se înţeleg unul pe altul când comunică în scris. Motivul este o pronunţie complet diferită. Germana si neerlandeza pot fi date ca exemplu. Majoritatea limbilor asemănătoare conţin cele două variante. Adică ele sunt înţelese oral şi scris. Rusa şi ucrainiana sau tailandeza şi lao pot fi exemple în acest sens. Dar mai există o formă asimetrică de înţelegere reciprocă. Este cazul în care interlocutorii nu se înţeleg atât de bine în cele două direcţii. Portughezii îi înţeleg mai bine pe spanioli decât spaniolii pe portughezi. Austriecii îi înţeleg mai bine pe germani decât germanii pe austrieci. În aceste exemple, pronunţia sau dialectul pot fi o barieră. Dacă cineva vrea sa comunice bine, trebuie să mai înveţe...