Dicționar de expresii

ro Cumpărături   »   sv Gå och handla

54 [cincizeci şi patru]

Cumpărături

Cumpărături

54 [femtiofyra]

Gå och handla

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Suedeză Joaca Mai mult
Vreau să cumpăr un cadou. J-- ---lle--il-a -ö-a--n-------t. J-- s----- v---- k--- e- p------- J-g s-u-l- v-l-a k-p- e- p-e-e-t- --------------------------------- Jag skulle vilja köpa en present. 0
Dar nimic prea scump. M-------t s------för-dyr-. M-- i---- s-- ä- f-- d---- M-n i-g-t s-m ä- f-r d-r-. -------------------------- Men inget som är för dyrt. 0
Poate o geantă? K--s-- en---n--ä-k-? K----- e- h--------- K-n-k- e- h-n-v-s-a- -------------------- Kanske en handväska? 0
Ce culoare doriţi? Vi-k-n-färg-s-ul-e--i -il-a---? V----- f--- s----- n- v---- h-- V-l-e- f-r- s-u-l- n- v-l-a h-? ------------------------------- Vilken färg skulle ni vilja ha? 0
Negru, maro sau alb? Sva-t----u------r---t? S----- b--- e---- v--- S-a-t- b-u- e-l-r v-t- ---------------------- Svart, brun eller vit? 0
Una mare sau una mică? E- s-----ll-r--n--it-n? E- s--- e---- e- l----- E- s-o- e-l-r e- l-t-n- ----------------------- En stor eller en liten? 0
Pot s-o văd pe aceasta? Få- j-- -e----d-----r? F-- j-- s- p- d-- d--- F-r j-g s- p- d-n d-r- ---------------------- Får jag se på den där? 0
Este din piele? Är-d-- a- -ä---? Ä- d-- a- l----- Ä- d-n a- l-d-r- ---------------- Är den av läder? 0
Sau este din material sintetic? E-l---ä- d-- a- k-----äder? E---- ä- d-- a- k---------- E-l-r ä- d-n a- k-n-t-ä-e-? --------------------------- Eller är den av konstläder? 0
Din piele, normal. Av---de- -a--r---t-i-. A- l---- n------------ A- l-d-r n-t-r-i-t-i-. ---------------------- Av läder naturligtvis. 0
Este o calitate deosebit de bună. De- -r--n -ä-s-i-t -ra-kvalit-t. D-- ä- e- s------- b-- k-------- D-t ä- e- s-r-k-l- b-a k-a-i-e-. -------------------------------- Det är en särskilt bra kvalitet. 0
Şi geanta chiar merită preţul. O-h -a-dv-s-a--är--erkl-ge---ycket -r--v---. O-- h--------- ä- v-------- m----- p-------- O-h h-n-v-s-a- ä- v-r-l-g-n m-c-e- p-i-v-r-. -------------------------------------------- Och handväskan är verkligen mycket prisvärd. 0
Aceea îmi place. J-- ty-ke--o--d-n. J-- t----- o- d--- J-g t-c-e- o- d-n- ------------------ Jag tycker om den. 0
Pe aceea o iau. Ja--tar-de-. J-- t-- d--- J-g t-r d-n- ------------ Jag tar den. 0
O pot eventual schimba? Kan--a- -ventue-l- b-t- -en? K-- j-- e--------- b--- d--- K-n j-g e-e-t-e-l- b-t- d-n- ---------------------------- Kan jag eventuellt byta den? 0
Bineînţeles. S--l-k--rt. S---------- S-ä-v-l-r-. ----------- Självklart. 0
O împachetăm pentru cadou. Vi s--- in d-- -om pre---t. V- s--- i- d-- s-- p------- V- s-å- i- d-n s-m p-e-e-t- --------------------------- Vi slår in den som present. 0
Dincolo este casieria. Dä- -o-t--ä-----san. D-- b---- ä- k------ D-r b-r-a ä- k-s-a-. -------------------- Där borta är kassan. 0

Cine înţelege pe cine?

Sunt aproape 7 miliarde de oameni pe Pământ. Toţi au cîte o limbă. Din păcate, ea nu este mereu aceeaşi. Aşadar, pentru a putea vorbi cu alte nationalităţi, trebuie să învăţăm limbi stăine. Deseori este dificil. Dar există limbi care se aseamăna foarte mult. Interlocutorii se înţeleg dar fără a stăpani cealaltă limbă. Acest fenomen se numeşte înţelegere reciprocă . Putem remarca două variante. Prima este înţelegerea reciprocă orală . Interlocutorii se înţeleg când vorbesc. Dar nu înţeleg forma scrisă a celeilalte limbi. Aceasta se întamplă pentru că limbile au forma scrisă diferită. Un exemplu ar fi limbile hindi şi urdu. Înţelegerea reciprocă scrisă este cea de-a doua variantă. În acest caz, cealaltă limbă este înţeleasă în forma sa scrisă. Dar interlocutorii nu se înţeleg unul pe altul când comunică în scris. Motivul este o pronunţie complet diferită. Germana si neerlandeza pot fi date ca exemplu. Majoritatea limbilor asemănătoare conţin cele două variante. Adică ele sunt înţelese oral şi scris. Rusa şi ucrainiana sau tailandeza şi lao pot fi exemple în acest sens. Dar mai există o formă asimetrică de înţelegere reciprocă. Este cazul în care interlocutorii nu se înţeleg atât de bine în cele două direcţii. Portughezii îi înţeleg mai bine pe spanioli decât spaniolii pe portughezi. Austriecii îi înţeleg mai bine pe germani decât germanii pe austrieci. În aceste exemple, pronunţia sau dialectul pot fi o barieră. Dacă cineva vrea sa comunice bine, trebuie să mai înveţe...