Dicționar de expresii

ro Cumpărături   »   ti ምግዛእ

54 [cincizeci şi patru]

Cumpărături

Cumpărături

54 [ሓምሳንኣርባዕተን]

54 [ḥamisani’ariba‘iteni]

ምግዛእ

[migiza’i]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Tigrină Joaca Mai mult
Vreau să cumpăr un cadou. ኣ---ደ ህያብ-ክገ------። ኣ- ሓ- ህ-- ክ--- ደ--- ኣ- ሓ- ህ-ብ ክ-ዝ- ደ-የ- ------------------- ኣነ ሓደ ህያብ ክገዝእ ደልየ። 0
a-e ḥ--- hiyab- k--e-i-- -e-iye። a-- h---- h----- k------- d------ a-e h-a-e h-y-b- k-g-z-’- d-l-y-። --------------------------------- ane ḥade hiyabi kigezi’i deliye።
Dar nimic prea scump. ግን---ዩ -ቡር ዘ-ኮነ። ግ- ኣ-- ክ-- ዘ---- ግ- ኣ-ዩ ክ-ር ዘ-ኮ-። ---------------- ግን ኣዝዩ ክቡር ዘይኮነ። 0
gi-i--z----k-buri-ze----ne። g--- a---- k----- z-------- g-n- a-i-u k-b-r- z-y-k-n-። --------------------------- gini aziyu kiburi zeyikone።
Poate o geantă? ምና----ናይ -- ሳንጣ? ም---- ና- ኢ- ሳ--- ም-ል-ት ና- ኢ- ሳ-ጣ- ---------------- ምናልባት ናይ ኢድ ሳንጣ? 0
mina-i--ti---yi-īdi---ni-’a? m--------- n--- ī-- s------- m-n-l-b-t- n-y- ī-i s-n-t-a- ---------------------------- minalibati nayi īdi sanit’a?
Ce culoare doriţi? ኣ-ና- ሕ-ሪ-ደ-ኹ-? ኣ--- ሕ-- ደ---- ኣ-ና- ሕ-ሪ ደ-ኹ-? -------------- ኣየናይ ሕብሪ ደሊኹም? 0
ay-n--i ḥib-----e--ẖ--i? a------ h------ d--------- a-e-a-i h-i-i-ī d-l-h-u-i- -------------------------- ayenayi ḥibirī delīẖumi?
Negru, maro sau alb? ጸ--፣ ቡና- ወ- -ዕዳ? ጸ--- ቡ-- ወ- ጻ--- ጸ-ም- ቡ-ዊ ወ- ጻ-ዳ- ---------------- ጸሊም፣ ቡናዊ ወይ ጻዕዳ? 0
t----īm-፣ b-n--ī --y---s-a--d-? t-------- b----- w--- t-------- t-’-l-m-፣ b-n-w- w-y- t-’-‘-d-? ------------------------------- ts’elīmi፣ bunawī weyi ts’a‘ida?
Una mare sau una mică? ዓ-- -- -እሽ--? ዓ-- ወ- ን----- ዓ-ይ ወ- ን-ሽ-ይ- ------------- ዓባይ ወይ ንእሽቶይ? 0
‘----- we-- n------t-yi? ‘----- w--- n----------- ‘-b-y- w-y- n-’-s-i-o-i- ------------------------ ‘abayi weyi ni’ishitoyi?
Pot s-o văd pe aceasta? ክ--- እ-እ----? ክ--- እ--- ዲ-- ክ-እ- እ-እ- ዲ-? ------------- ክርእያ እኽእል ዲየ? 0
k-ri--ya -h-i--li --y-? k------- i------- d---- k-r-’-y- i-̱-’-l- d-y-? ----------------------- kiri’iya iẖi’ili dīye?
Este din piele? ካ- --ርበት --? ካ- ብ---- ድ-- ካ- ብ-ር-ት ድ-? ------------ ካብ ብቆርበት ድያ? 0
ka-i---k-o-ibeti -iya? k--- b---------- d---- k-b- b-k-o-i-e-i d-y-? ---------------------- kabi bik’oribeti diya?
Sau este din material sintetic? ወይስ----ብላስቲክ -ይ-ት -ያ? ወ-- ካ- ብ---- ዓ--- ኢ-- ወ-ስ ካ- ብ-ስ-ክ ዓ-ነ- ኢ-? --------------------- ወይስ ካብ ብላስቲክ ዓይነት ኢያ? 0
w----- kab- -il---t-ki-‘-y-n-ti---a? w----- k--- b--------- ‘------- ī--- w-y-s- k-b- b-l-s-t-k- ‘-y-n-t- ī-a- ------------------------------------ weyisi kabi bilasitīki ‘ayineti īya?
Din piele, normal. ብቆር-ት ------መ- --። ብ---- እ--- ከ-- ደ-- ብ-ር-ት እ-በ- ከ-ይ ደ-። ------------------ ብቆርበት እምበር ከመይ ደኣ። 0
b-k--ri-eti-imibe-i--eme-i de-a። b---------- i------ k----- d---- b-k-o-i-e-i i-i-e-i k-m-y- d-’-። -------------------------------- bik’oribeti imiberi kemeyi de’a።
Este o calitate deosebit de bună. እ- -ደ---ዩ ብሉጽ --። እ- ሓ- ኣ-- ብ-- እ-- እ- ሓ- ኣ-ዩ ብ-ጽ እ-። ----------------- እዚ ሓደ ኣዝዩ ብሉጽ እዩ። 0
izī ḥ-d----iy- bi-uts-- --u። i-- h---- a---- b------- i--- i-ī h-a-e a-i-u b-l-t-’- i-u- ----------------------------- izī ḥade aziyu biluts’i iyu።
Şi geanta chiar merită preţul. ዋ- -ይ- -ን-----ድ ---ሚ ----እዩ። ዋ- ና-- ሳ-- ይ ኢ- ብ--- ሕ-- እ-- ዋ- ና-ታ ሳ-ጣ ይ ኢ- ብ-ዕ- ሕ-ር እ-። ---------------------------- ዋጋ ናይታ ሳንጣ ይ ኢድ ብጣዕሚ ሕሱር እዩ። 0
w-ga---yit- sa---’-------i b--’a‘-m- h-i--r--iyu። w--- n----- s------ y- ī-- b-------- h------ i--- w-g- n-y-t- s-n-t-a y- ī-i b-t-a-i-ī h-i-u-i i-u- ------------------------------------------------- waga nayita sanit’a yi īdi bit’a‘imī ḥisuri iyu።
Aceea îmi place. ደስ--ላ-ኒ ኣ-። ደ- ኢ--- ኣ-- ደ- ኢ-ት- ኣ-። ----------- ደስ ኢላትኒ ኣላ። 0
de-i-ī---i-- --a። d--- ī------ a--- d-s- ī-a-i-ī a-a- ----------------- desi īlatinī ala።
Pe aceea o iau. ክ--- እየ። ክ--- እ-- ክ-ስ- እ-። -------- ክወስዳ እየ። 0
k----i---i--። k------- i--- k-w-s-d- i-e- ------------- kiwesida iye።
O pot eventual schimba? ምናል---ከ ክ-ይራ --እል----? ም---- ከ ክ--- እ--- ዲ- ? ም-ል-ት ከ ክ-ይ- እ-እ- ዲ- ? ---------------------- ምናልባት ከ ክቕይራ እኽእል ዲየ ? 0
m---l---ti-k- -ik-’-y-ra-i--i’-l- -----? m--------- k- k--------- i------- d--- ? m-n-l-b-t- k- k-k-’-y-r- i-̱-’-l- d-y- ? ---------------------------------------- minalibati ke kiḵ’iyira iẖi’ili dīye ?
Bineînţeles. ከመ--ደኣ። ከ-- ደ-- ከ-ይ ደ-። ------- ከመይ ደኣ። 0
k----- de’-። k----- d---- k-m-y- d-’-። ------------ kemeyi de’a።
O împachetăm pentru cadou. ከም --ብ---ና ----- ኢና። ከ- ህ-- ጌ-- ክ---- ኢ-- ከ- ህ-ብ ጌ-ና ክ-ዕ-ጎ ኢ-። -------------------- ከም ህያብ ጌርና ክንዕሽጎ ኢና። 0
k--i h---bi --r-n---i--‘i-h--o-īna። k--- h----- g----- k---------- ī--- k-m- h-y-b- g-r-n- k-n-‘-s-i-o ī-a- ----------------------------------- kemi hiyabi gērina kini‘ishigo īna።
Dincolo este casieria. ካሳ-ኣብ- ንየ- ኢ- ዘ-። ካ- ኣ-- ን-- ኢ- ዘ-- ካ- ኣ-ቲ ን-ው ኢ- ዘ-። ----------------- ካሳ ኣብቲ ንየው ኢዩ ዘሎ። 0
k-sa ab--- niy------------። k--- a---- n----- ī-- z---- k-s- a-i-ī n-y-w- ī-u z-l-። --------------------------- kasa abitī niyewi īyu zelo።

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cine înţelege pe cine?

Sunt aproape 7 miliarde de oameni pe Pământ. Toţi au cîte o limbă. Din păcate, ea nu este mereu aceeaşi. Aşadar, pentru a putea vorbi cu alte nationalităţi, trebuie să învăţăm limbi stăine. Deseori este dificil. Dar există limbi care se aseamăna foarte mult. Interlocutorii se înţeleg dar fără a stăpani cealaltă limbă. Acest fenomen se numeşte înţelegere reciprocă . Putem remarca două variante. Prima este înţelegerea reciprocă orală . Interlocutorii se înţeleg când vorbesc. Dar nu înţeleg forma scrisă a celeilalte limbi. Aceasta se întamplă pentru că limbile au forma scrisă diferită. Un exemplu ar fi limbile hindi şi urdu. Înţelegerea reciprocă scrisă este cea de-a doua variantă. În acest caz, cealaltă limbă este înţeleasă în forma sa scrisă. Dar interlocutorii nu se înţeleg unul pe altul când comunică în scris. Motivul este o pronunţie complet diferită. Germana si neerlandeza pot fi date ca exemplu. Majoritatea limbilor asemănătoare conţin cele două variante. Adică ele sunt înţelese oral şi scris. Rusa şi ucrainiana sau tailandeza şi lao pot fi exemple în acest sens. Dar mai există o formă asimetrică de înţelegere reciprocă. Este cazul în care interlocutorii nu se înţeleg atât de bine în cele două direcţii. Portughezii îi înţeleg mai bine pe spanioli decât spaniolii pe portughezi. Austriecii îi înţeleg mai bine pe germani decât germanii pe austrieci. În aceste exemple, pronunţia sau dialectul pot fi o barieră. Dacă cineva vrea sa comunice bine, trebuie să mai înveţe...