Dicționar de expresii

ro Muncă   »   bs Raditi

55 [cincizeci şi cinci]

Muncă

Muncă

55 [pedeset i pet]

Raditi

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bosniacă Joaca Mai mult
Ce faceţi profesional? Š-a s-e-p- z--i-----? Š-- s-- p- z--------- Š-a s-e p- z-n-m-n-u- --------------------- Šta ste po zanimanju? 0
Soţul meu este de profesie medic. Mo--mu- -e-po zanima--u---k---. M-- m-- j- p- z-------- d------ M-j m-ž j- p- z-n-m-n-u d-k-o-. ------------------------------- Moj muž je po zanimanju doktor. 0
Eu lucrez cu jumătate de normă ca şi asistentă medicală. Ja --d-m-p-la---d----vr-m--- -a--med-cinska s-----. J- r---- p--- r----- v------ k-- m--------- s------ J- r-d-m p-l- r-d-o- v-e-e-a k-o m-d-c-n-k- s-s-r-. --------------------------------------------------- Ja radim pola radnog vremena kao medicinska sestra. 0
În curând vom primi pensie. U-k--o-ć-mo-d-b-ti-p-nzij-. U----- ć--- d----- p------- U-k-r- ć-m- d-b-t- p-n-i-u- --------------------------- Uskoro ćemo dobiti penziju. 0
Dar impozitele sunt mari. A-i su-por-z--vi---i. A-- s- p----- v------ A-i s- p-r-z- v-s-k-. --------------------- Ali su porezi visoki. 0
Şi asigurarea medicală este scumpă. I z-ravst--no -si--ranj- -e-vi---o. I z---------- o--------- j- v------ I z-r-v-t-e-o o-i-u-a-j- j- v-s-k-. ----------------------------------- I zdravstveno osiguranje je visoko. 0
Ce vrei să devii odată? Šta -eli- -e-n-m p-s----? Š-- ž---- j----- p------- Š-a ž-l-š j-d-o- p-s-a-i- ------------------------- Šta želiš jednom postati? 0
Vreau să devin inginer. J---eli----st-ti-inžen--r. J- ž---- p------ i-------- J- ž-l-m p-s-a-i i-ž-n-e-. -------------------------- Ja želim postati inženjer. 0
Vreau să studiez la universitate. Želi--s---ira-i-n- -ni-e-zi-etu. Ž---- s-------- n- u------------ Ž-l-m s-u-i-a-i n- u-i-e-z-t-t-. -------------------------------- Želim studirati na univerzitetu. 0
Eu sunt practicant. Ja -a----ipra--ik. J- s-- p---------- J- s-m p-i-r-v-i-. ------------------ Ja sam pripravnik. 0
Nu câştig mult. Ja n-----ađuj-- ----o. J- n- z-------- m----- J- n- z-r-đ-j-m m-o-o- ---------------------- Ja ne zarađujem mnogo. 0
Fac practică în străinătate. O-rađuj-- prip-------i ---- u-inostr-ns-vu. O-------- p----------- s--- u i------------ O-r-đ-j-m p-i-r-v-i-k- s-a- u i-o-t-a-s-v-. ------------------------------------------- Odrađujem pripravnički staž u inostranstvu. 0
Acesta este şeful meu. O----- -o--šef. O-- j- m-- š--- O-o j- m-j š-f- --------------- Ovo je moj šef. 0
Am colegi drăguţi. I----dr-g- -o-ege. I--- d---- k------ I-a- d-a-e k-l-g-. ------------------ Imam drage kolege. 0
La prânz mergem întotdeauna la cantină. U-po--- id--o -v-jek-u kantinu. U p---- i---- u----- u k------- U p-d-e i-e-o u-i-e- u k-n-i-u- ------------------------------- U podne idemo uvijek u kantinu. 0
Caut un post. J--tra----r--n---je-to. J- t----- r---- m------ J- t-a-i- r-d-o m-e-t-. ----------------------- Ja tražim radno mjesto. 0
Sunt deja de un an şomer. J- --m---ć god-nu d--a-n----o--------a. J- s-- v-- g----- d--- n--------- / --- J- s-m v-ć g-d-n- d-n- n-z-p-s-e- / --. --------------------------------------- Ja sam već godinu dana nezaposlen / -a. 0
În ţara asta sunt prea mulţi şomeri. U ov-j------i i-a-p--- n-zap-sle--h. U o--- z----- i-- p--- n------------ U o-o- z-m-j- i-a p-n- n-z-p-s-e-i-. ------------------------------------ U ovoj zemlji ima puno nezaposlenih. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Amintirile au nevoie de limbă

Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală. Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte- Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă. De ce? De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici? Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră. Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment. Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj. Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite. Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii. Şi au aflat un lucru foarte interesant. De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte. Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor. Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă. Experimentează zilnic lucruri noi. La această vârstă, ei au multe experienţe importante. În ciuda acestui lucru, totul dispare. Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă. Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi. Memoria autobiografică reţine experienţe personale. Ea funcţionează ca un jurnal personal. Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră. Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea. Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne. Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire. Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd. Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru. Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?