Dicționar de expresii

ro Muncă   »   ca Treballar

55 [cincizeci şi cinci]

Muncă

Muncă

55 [cinquanta-cinc]

Treballar

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Catalană Joaca Mai mult
Ce faceţi profesional? D----- ----a-l- v--tè? D- q-- t------- v----- D- q-è t-e-a-l- v-s-è- ---------------------- De què treballa vostè? 0
Soţul meu este de profesie medic. E--m-u-m-----és ---g-. E- m-- m---- é- m----- E- m-u m-r-t é- m-t-e- ---------------------- El meu marit és metge. 0
Eu lucrez cu jumătate de normă ca şi asistentă medicală. (J-)----b-l-o--om---i-fer--r-----emps-p-rcia-. (--- t------- c-- a i-------- a t---- p------- (-o- t-e-a-l- c-m a i-f-r-e-a a t-m-s p-r-i-l- ---------------------------------------------- (Jo) treballo com a infermera a temps parcial. 0
În curând vom primi pensie. Avia----s-ju-ilare-. A---- e-- j--------- A-i-t e-s j-b-l-r-m- -------------------- Aviat ens jubilarem. 0
Dar impozitele sunt mari. P-rò--ls ---o-to- --n --t-. P--- e-- i------- s-- a---- P-r- e-s i-p-s-o- s-n a-t-. --------------------------- Però els impostos són alts. 0
Şi asigurarea medicală este scumpă. I -’a-s---rança -- salu------ar-. I l------------ d- s---- é- c---- I l-a-s-g-r-n-a d- s-l-t é- c-r-. --------------------------------- I l’assegurança de salut és cara. 0
Ce vrei să devii odată? Què ---- --r de --an? Q-- v--- f-- d- g---- Q-è v-l- f-r d- g-a-? --------------------- Què vols fer de gran? 0
Vreau să devin inginer. M’--ra-a-i--ser e-gin---. M---------- s-- e-------- M-a-r-d-r-a s-r e-g-n-e-. ------------------------- M’agradaria ser enginyer. 0
Vreau să studiez la universitate. (--)--u-l--stud--r a ----n-ve--ita-. (--- v--- e------- a l- u----------- (-o- v-l- e-t-d-a- a l- u-i-e-s-t-t- ------------------------------------ (jo) vull estudiar a la universitat. 0
Eu sunt practicant. S-- un---ca-- ---n- be-à-ia. S-- u- b----- / u-- b------- S-c u- b-c-r- / u-a b-c-r-a- ---------------------------- Sóc un becari / una becària. 0
Nu câştig mult. N- g-an-o------. N- g----- g----- N- g-a-y- g-i-e- ---------------- No guanyo gaire. 0
Fac practică în străinătate. Es-ic -e-t --es --àct-q----- -’-st-a---r. E---- f--- u--- p--------- a l----------- E-t-c f-n- u-e- p-à-t-q-e- a l-e-t-a-g-r- ----------------------------------------- Estic fent unes pràctiques a l’estranger. 0
Acesta este şeful meu. Aq-est és -l-m-u cap - e- --u --fe. A----- é- e- m-- c-- / e- m-- j---- A-u-s- é- e- m-u c-p / e- m-u j-f-. ----------------------------------- Aquest és el meu cap / el meu jefe. 0
Am colegi drăguţi. T--c b--s-com--nys ------na. T--- b--- c------- d- f----- T-n- b-n- c-m-a-y- d- f-i-a- ---------------------------- Tinc bons companys de feina. 0
La prânz mergem întotdeauna la cantină. A- mi--ia, se-p-e a--m-- ---cantin-. A- m------ s----- a--- a l- c------- A- m-g-i-, s-m-r- a-e- a l- c-n-i-a- ------------------------------------ Al migdia, sempre anem a la cantina. 0
Caut un post. Esti---u-c----f-i-a. E---- b------ f----- E-t-c b-s-a-t f-i-a- -------------------- Estic buscant feina. 0
Sunt deja de un an şomer. Estic -e-o----- -es -- -- u- any. E---- d-------- d-- d- f- u- a--- E-t-c d-s-c-p-t d-s d- f- u- a-y- --------------------------------- Estic desocupat des de fa un any. 0
În ţara asta sunt prea mulţi şomeri. Hi-ha----sa-de-o-u---- -n -q-----país. H- h- m---- d--------- e- a----- p---- H- h- m-s-a d-s-c-p-t- e- a-u-s- p-í-. -------------------------------------- Hi ha massa desocupats en aquest país. 0

Amintirile au nevoie de limbă

Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală. Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte- Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă. De ce? De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici? Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră. Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment. Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj. Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite. Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii. Şi au aflat un lucru foarte interesant. De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte. Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor. Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă. Experimentează zilnic lucruri noi. La această vârstă, ei au multe experienţe importante. În ciuda acestui lucru, totul dispare. Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă. Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi. Memoria autobiografică reţine experienţe personale. Ea funcţionează ca un jurnal personal. Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră. Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea. Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne. Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire. Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd. Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru. Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?