Dicționar de expresii

ro Muncă   »   el Εργασία

55 [cincizeci şi cinci]

Muncă

Muncă

55 [πενήντα πέντε]

55 [penḗnta pénte]

Εργασία

[Ergasía]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
Ce faceţi profesional? Τ- ----ε-ά κ-ν-τε; Τ- δ------ κ------ Τ- δ-υ-ε-ά κ-ν-τ-; ------------------ Τι δουλειά κάνετε; 0
Ti-do-l--- káne-e? T- d------ k------ T- d-u-e-á k-n-t-? ------------------ Ti douleiá kánete?
Soţul meu este de profesie medic. Ο--ν--ας μου -ίναι---ατ--ς. Ο ά----- μ-- ε---- γ------- Ο ά-τ-α- μ-υ ε-ν-ι γ-α-ρ-ς- --------------------------- Ο άντρας μου είναι γιατρός. 0
O-án-r---m-u eí--i -------. O á----- m-- e---- g------- O á-t-a- m-u e-n-i g-a-r-s- --------------------------- O ántras mou eínai giatrós.
Eu lucrez cu jumătate de normă ca şi asistentă medicală. Ε-ώ --υλ-ύω λ-γες --ες -ην -μέρα ως ν-σ-----. Ε-- δ------ λ---- ώ--- τ-- η---- ω- ν-------- Ε-ώ δ-υ-ε-ω λ-γ-ς ώ-ε- τ-ν η-έ-α ω- ν-σ-κ-μ-. --------------------------------------------- Εγώ δουλεύω λίγες ώρες την ημέρα ως νοσοκόμα. 0
Eg- do-le----íges---e- tēn ---ra-ōs --s-----. E-- d------ l---- ṓ--- t-- ē---- ō- n-------- E-ṓ d-u-e-ō l-g-s ṓ-e- t-n ē-é-a ō- n-s-k-m-. --------------------------------------------- Egṓ douleúō líges ṓres tēn ēméra ōs nosokóma.
În curând vom primi pensie. Κ-ν-ε-ου-ε -α --ο-με-σε-σ------. Κ--------- ν- β----- σ- σ------- Κ-ν-ε-ο-μ- ν- β-ο-μ- σ- σ-ν-α-η- -------------------------------- Κοντεύουμε να βγούμε σε σύνταξη. 0
K--t--o--e -a-b--úme -e s--t-xē. K--------- n- b----- s- s------- K-n-e-o-m- n- b-o-m- s- s-n-a-ē- -------------------------------- Konteúoume na bgoúme se sýntaxē.
Dar impozitele sunt mari. Αλλά--ι φ-ρο----ν----ψ----. Α--- ο- φ---- ε---- υ------ Α-λ- ο- φ-ρ-ι ε-ν-ι υ-η-ο-. --------------------------- Αλλά οι φόροι είναι υψηλοί. 0
A----o- -hór-i ---a- ---ēlo-. A--- o- p----- e---- y------- A-l- o- p-ó-o- e-n-i y-s-l-í- ----------------------------- Allá oi phóroi eínai ypsēloí.
Şi asigurarea medicală este scumpă. Κ---η ---ρική ασ--λεια -ί--ι-δ-π--η--. Κ-- η ι------ α------- ε---- δ-------- Κ-ι η ι-τ-ι-ή α-φ-λ-ι- ε-ν-ι δ-π-ν-ρ-. -------------------------------------- Και η ιατρική ασφάλεια είναι δαπανηρή. 0
Ka------t---ḗ-a---ál--a ----i da-----ḗ. K-- ē i------ a-------- e---- d-------- K-i ē i-t-i-ḗ a-p-á-e-a e-n-i d-p-n-r-. --------------------------------------- Kai ē iatrikḗ aspháleia eínai dapanērḗ.
Ce vrei să devii odată? Τ---έ---ς -α γ-νε-- ότ-ν-μ--α--σει-; Τ- θ----- ν- γ----- ό--- μ---------- Τ- θ-λ-ι- ν- γ-ν-ι- ό-α- μ-γ-λ-σ-ι-; ------------------------------------ Τι θέλεις να γίνεις όταν μεγαλώσεις; 0
T---hé-e-s -a-gí---s ---------lṓ-eis? T- t------ n- g----- ó--- m---------- T- t-é-e-s n- g-n-i- ó-a- m-g-l-s-i-? ------------------------------------- Ti théleis na gíneis ótan megalṓseis?
Vreau să devin inginer. Θ- -θ----να --νω-μ--ανι-ό-. Θ- ή---- ν- γ--- μ--------- Θ- ή-ε-α ν- γ-ν- μ-χ-ν-κ-ς- --------------------------- Θα ήθελα να γίνω μηχανικός. 0
T-a ḗth-la-na----ō ---h-nikós. T-- ḗ----- n- g--- m---------- T-a ḗ-h-l- n- g-n- m-c-a-i-ó-. ------------------------------ Tha ḗthela na gínō mēchanikós.
Vreau să studiez la universitate. Θ--- να -----ά-ω στο-π-νε-ι-τήμ--. Θ--- ν- σ------- σ-- π------------ Θ-λ- ν- σ-ο-δ-σ- σ-ο π-ν-π-σ-ή-ι-. ---------------------------------- Θέλω να σπουδάσω στο πανεπιστήμιο. 0
Thé-- ------ud-sō -t---a-epi------. T---- n- s------- s-- p------------ T-é-ō n- s-o-d-s- s-o p-n-p-s-ḗ-i-. ----------------------------------- Thélō na spoudásō sto panepistḗmio.
Eu sunt practicant. Κ-νω-τ-ν--ρα-τική μ-υ. Κ--- τ-- π------- μ--- Κ-ν- τ-ν π-α-τ-κ- μ-υ- ---------------------- Κάνω την πρακτική μου. 0
Ká---tē---ra-t--ḗ-m--. K--- t-- p------- m--- K-n- t-n p-a-t-k- m-u- ---------------------- Kánō tēn praktikḗ mou.
Nu câştig mult. Δ-ν-βγ--ω-π-λλά. Δ-- β---- π----- Δ-ν β-ά-ω π-λ-ά- ---------------- Δεν βγάζω πολλά. 0
De----á-ō p----. D-- b---- p----- D-n b-á-ō p-l-á- ---------------- Den bgázō pollá.
Fac practică în străinătate. Κά----ί- -ρακ---ή --ο εξωτ-ρ-κό. Κ--- μ-- π------- σ-- ε--------- Κ-ν- μ-α π-α-τ-κ- σ-ο ε-ω-ε-ι-ό- -------------------------------- Κάνω μία πρακτική στο εξωτερικό. 0
K-nō m-- pra-ti-ḗ-s-- ex--er---. K--- m-- p------- s-- e--------- K-n- m-a p-a-t-k- s-o e-ō-e-i-ó- -------------------------------- Kánō mía praktikḗ sto exōterikó.
Acesta este şeful meu. Αυ----------τ- α---τ--- -ο-. Α---- ε---- τ- α------- μ--- Α-τ-ς ε-ν-ι τ- α-ε-τ-κ- μ-υ- ---------------------------- Αυτός είναι το αφεντικό μου. 0
A-tós-e-n-i t- -p-en---- ---. A---- e---- t- a-------- m--- A-t-s e-n-i t- a-h-n-i-ó m-u- ----------------------------- Autós eínai to aphentikó mou.
Am colegi drăguţi. Έχω κ-λο------αδέ--ους. Έ-- κ----- σ----------- Έ-ω κ-λ-ύ- σ-ν-δ-λ-ο-ς- ----------------------- Έχω καλούς συναδέλφους. 0
Éch- kal--- s-n----ph---. É--- k----- s------------ É-h- k-l-ú- s-n-d-l-h-u-. ------------------------- Échō kaloús synadélphous.
La prânz mergem întotdeauna la cantină. Τ- με-η-----πηγαίν-υ-- -ά-τ- στη--κ-ντίν-. Τ- μ------- π--------- π---- σ--- κ------- Τ- μ-σ-μ-ρ- π-γ-ί-ο-μ- π-ν-α σ-η- κ-ν-ί-α- ------------------------------------------ Το μεσημέρι πηγαίνουμε πάντα στην καντίνα. 0
T- -e-ē-é-- pēgaí-o-m--pá-ta---ēn -----na. T- m------- p--------- p---- s--- k------- T- m-s-m-r- p-g-í-o-m- p-n-a s-ē- k-n-í-a- ------------------------------------------ To mesēméri pēgaínoume pánta stēn kantína.
Caut un post. Ψ-χνω -ι- δ-υλ---. Ψ---- γ-- δ------- Ψ-χ-ω γ-α δ-υ-ε-ά- ------------------ Ψάχνω για δουλειά. 0
P-áchnō gia-do-lei-. P------ g-- d------- P-á-h-ō g-a d-u-e-á- -------------------- Psáchnō gia douleiá.
Sunt deja de un an şomer. Ε-μαι -δη --α χρ-νο ά-εργο-. Ε---- ή-- έ-- χ---- ά------- Ε-μ-ι ή-η έ-α χ-ό-ο ά-ε-γ-ς- ---------------------------- Είμαι ήδη ένα χρόνο άνεργος. 0
E-mai ḗd---na ----no -----o-. E---- ḗ-- é-- c----- á------- E-m-i ḗ-ē é-a c-r-n- á-e-g-s- ----------------------------- Eímai ḗdē éna chróno ánergos.
În ţara asta sunt prea mulţi şomeri. Σε αυτ---η --ρ- -πάρ--υ----ερ-ολ-κ- --λλ-- άνεργ-ι. Σ- α--- τ- χ--- υ------- υ--------- π----- ά------- Σ- α-τ- τ- χ-ρ- υ-ά-χ-υ- υ-ε-β-λ-κ- π-λ-ο- ά-ε-γ-ι- --------------------------------------------------- Σε αυτή τη χώρα υπάρχουν υπερβολικά πολλοί άνεργοι. 0
Se---t- tē--h--a -pá--h-un-y--r-ol-k- --l----á-e----. S- a--- t- c---- y-------- y--------- p----- á------- S- a-t- t- c-ṓ-a y-á-c-o-n y-e-b-l-k- p-l-o- á-e-g-i- ----------------------------------------------------- Se autḗ tē chṓra ypárchoun yperboliká polloí ánergoi.

Amintirile au nevoie de limbă

Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală. Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte- Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă. De ce? De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici? Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră. Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment. Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj. Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite. Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii. Şi au aflat un lucru foarte interesant. De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte. Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor. Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă. Experimentează zilnic lucruri noi. La această vârstă, ei au multe experienţe importante. În ciuda acestui lucru, totul dispare. Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă. Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi. Memoria autobiografică reţine experienţe personale. Ea funcţionează ca un jurnal personal. Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră. Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea. Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne. Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire. Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd. Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru. Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?