Dicționar de expresii

ro Muncă   »   et Töö

55 [cincizeci şi cinci]

Muncă

Muncă

55 [viiskümmend viis]

Töö

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Estonă Joaca Mai mult
Ce faceţi profesional? M-- on-tei- e-u---se? M-- o- t--- e-------- M-s o- t-i- e-u-u-s-? --------------------- Mis on teie elukutse? 0
Soţul meu este de profesie medic. Mu---e--o--a-s-. M- m--- o- a---- M- m-e- o- a-s-. ---------------- Mu mees on arst. 0
Eu lucrez cu jumătate de normă ca şi asistentă medicală. Ma t--t---p--l---oh--- -e---sii-i---a. M- t----- p---- k----- m-------------- M- t-ö-a- p-o-e k-h-g- m-d-t-i-n-õ-n-. -------------------------------------- Ma töötan poole kohaga meditsiiniõena. 0
În curând vom primi pensie. V----i--a-me--- p--sioni-. V----- s---- m- p--------- V-r-t- s-a-e m- p-n-i-n-t- -------------------------- Varsti saame me pensionit. 0
Dar impozitele sunt mari. Ku-d---ks-- -n -õrged. K--- m----- o- k------ K-i- m-k-u- o- k-r-e-. ---------------------- Kuid maksud on kõrged. 0
Şi asigurarea medicală este scumpă. J- terv-seki--lus--s -- -a-kõ-ge. J- t---------------- o- k- k----- J- t-r-i-e-i-d-u-t-s o- k- k-r-e- --------------------------------- Ja tervisekindlustus on ka kõrge. 0
Ce vrei să devii odată? K--l-ks-s- s-a---t-h-d? K------ s- s---- t----- K-l-e-s s- s-a-a t-h-d- ----------------------- Kelleks sa saada tahad? 0
Vreau să devin inginer. M--tah-- -----e---- ----a. M- t---- i--------- s----- M- t-h-n i-s-n-r-k- s-a-a- -------------------------- Ma tahan inseneriks saada. 0
Vreau să studiez la universitate. Ma---han ü-ik-oli----p-da. M- t---- ü-------- õ------ M- t-h-n ü-i-o-l-s õ-p-d-. -------------------------- Ma tahan ülikoolis õppida. 0
Eu sunt practicant. M- --e- ---ktik---. M- o--- p---------- M- o-e- p-a-t-k-n-. ------------------- Ma olen praktikant. 0
Nu câştig mult. Ma--i -e-ni --lj-. M- e- t---- p----- M- e- t-e-i p-l-u- ------------------ Ma ei teeni palju. 0
Fac practică în străinătate. Ma -----p--kt-ka---äl--ma--. M- t--- p-------- v--------- M- t-e- p-a-t-k-t v-l-s-a-l- ---------------------------- Ma teen praktikat välismaal. 0
Acesta este şeful meu. See o- m-nu---emus. S-- o- m--- ü------ S-e o- m-n- ü-e-u-. ------------------- See on minu ülemus. 0
Am colegi drăguţi. Mu---n-m-e--i------l-eeg-d. M-- o- m-------- k--------- M-l o- m-e-d-v-d k-l-e-g-d- --------------------------- Mul on meeldivad kolleegid. 0
La prânz mergem întotdeauna la cantină. Lõ-na aj-----i-e-me --ati -ö-k-a-. L---- a--- k---- m- a---- s------- L-u-a a-a- k-i-e m- a-a-i s-ö-l-s- ---------------------------------- Lõuna ajal käime me alati sööklas. 0
Caut un post. Ma---sin-t--ko--a. M- o---- t-------- M- o-s-n t-ö-o-t-. ------------------ Ma otsin töökohta. 0
Sunt deja de un an şomer. Ma -l-n -uba aas-a--lnud -öö-u. M- o--- j--- a---- o---- t----- M- o-e- j-b- a-s-a o-n-d t-ö-u- ------------------------------- Ma olen juba aasta olnud töötu. 0
În ţara asta sunt prea mulţi şomeri. Se--es ri--i---- l--g- ---ju-t---u--. S----- r----- o- l---- p---- t------- S-l-e- r-i-i- o- l-i-a p-l-u t-ö-u-d- ------------------------------------- Selles riigis on liiga palju töötuid. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Amintirile au nevoie de limbă

Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală. Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte- Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă. De ce? De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici? Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră. Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment. Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj. Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite. Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii. Şi au aflat un lucru foarte interesant. De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte. Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor. Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă. Experimentează zilnic lucruri noi. La această vârstă, ei au multe experienţe importante. În ciuda acestui lucru, totul dispare. Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă. Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi. Memoria autobiografică reţine experienţe personale. Ea funcţionează ca un jurnal personal. Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră. Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea. Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne. Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire. Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd. Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru. Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?