Dicționar de expresii

ro Muncă   »   fi Työskennellä / tehdä töitä

55 [cincizeci şi cinci]

Muncă

Muncă

55 [viisikymmentäviisi]

Työskennellä / tehdä töitä

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Finlandeză Joaca Mai mult
Ce faceţi profesional? Mi-- -eet-e-ty--sen--? M--- t----- t--------- M-t- t-e-t- t-ö-s-n-e- ---------------------- Mitä teette työksenne? 0
Soţul meu este de profesie medic. Mieheni--n-l--k--i. M------ o- l------- M-e-e-i o- l-ä-ä-i- ------------------- Mieheni on lääkäri. 0
Eu lucrez cu jumătate de normă ca şi asistentă medicală. M--- työ-ke------ o----i-ai-e-ti ---ra-n--it--an-. M--- t----------- o------------- s---------------- M-n- t-ö-k-n-e-e- o-a-a-k-i-e-t- s-i-a-n-o-t-j-n-. -------------------------------------------------- Minä työskentelen osa-aikaisesti sairaanhoitajana. 0
În curând vom primi pensie. Pia- --a--- --ä-----. P--- s----- e-------- P-a- s-a-m- e-ä-e-t-. --------------------- Pian saamme eläkettä. 0
Dar impozitele sunt mari. M-t---ver-- ov-- ko-ke--a. M---- v---- o--- k-------- M-t-a v-r-t o-a- k-r-e-t-. -------------------------- Mutta verot ovat korkeita. 0
Şi asigurarea medicală este scumpă. J----i-as-a---t-s--n--ork-a. J- s------------- o- k------ J- s-i-a-v-k-u-u- o- k-r-e-. ---------------------------- Ja sairasvakuutus on korkea. 0
Ce vrei să devii odată? M--s--s--ä -alua- j-s-us--u-l-? M---- s--- h----- j----- t----- M-k-i s-n- h-l-a- j-s-u- t-l-a- ------------------------------- Miksi sinä haluat joskus tulla? 0
Vreau să devin inginer. H---a- t-l-a -nsin-öri-si. H----- t---- i------------ H-l-a- t-l-a i-s-n-ö-i-s-. -------------------------- Haluan tulla insinööriksi. 0
Vreau să studiez la universitate. H--uan-o-isk-l----l---isto--a. H----- o-------- y------------ H-l-a- o-i-k-l-a y-i-p-s-o-s-. ------------------------------ Haluan opiskella yliopistossa. 0
Eu sunt practicant. O-e- ---jo-t---ija. O--- h------------- O-e- h-r-o-t-e-i-a- ------------------- Olen harjoittelija. 0
Nu câştig mult. En t-e--a pal--n. E- t----- p------ E- t-e-a- p-l-o-. ----------------- En tienaa paljon. 0
Fac practică în străinătate. M-n-ll--o--t-öhar----telu---ko----la. M------ o- t------------- u---------- M-n-l-a o- t-ö-a-j-i-t-l- u-k-m-i-l-. ------------------------------------- Minulla on työharjoittelu ulkomailla. 0
Acesta este şeful meu. T-o -n p---ni. T-- o- p------ T-o o- p-m-n-. -------------- Tuo on pomoni. 0
Am colegi drăguţi. M--u-l- o- -ukavi--t-ök---r-it-. M------ o- m------ t------------ M-n-l-a o- m-k-v-a t-ö-a-e-e-t-. -------------------------------- Minulla on mukavia työkavereita. 0
La prânz mergem întotdeauna la cantină. L--n-----aan----mme -ina -uo-a----a. L----------- k----- a--- r---------- L-u-a-a-k-a- k-y-m- a-n- r-o-a-a-s-. ------------------------------------ Lounasaikaan käymme aina ruokalassa. 0
Caut un post. E-s-n-t-ö---k-aa. E---- t---------- E-s-n t-ö-a-k-a-. ----------------- Etsin työpaikkaa. 0
Sunt deja de un an şomer. O-en ---ut -y--tö-änä--- v-oden. O--- o---- t--------- j- v------ O-e- o-l-t t-ö-t-m-n- j- v-o-e-. -------------------------------- Olen ollut työttömänä jo vuoden. 0
În ţara asta sunt prea mulţi şomeri. T-s-ä--aas-- on l-ian m--------tö---. T---- m----- o- l---- m---- t-------- T-s-ä m-a-s- o- l-i-n m-n-a t-ö-ö-t-. ------------------------------------- Tässä maassa on liian monta työtöntä. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Amintirile au nevoie de limbă

Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală. Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte- Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă. De ce? De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici? Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră. Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment. Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj. Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite. Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii. Şi au aflat un lucru foarte interesant. De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte. Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor. Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă. Experimentează zilnic lucruri noi. La această vârstă, ei au multe experienţe importante. În ciuda acestui lucru, totul dispare. Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă. Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi. Memoria autobiografică reţine experienţe personale. Ea funcţionează ca un jurnal personal. Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră. Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea. Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne. Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire. Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd. Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru. Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?