Dicționar de expresii

ro Muncă   »   hu Munka

55 [cincizeci şi cinci]

Muncă

Muncă

55 [ötvenöt]

Munka

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Maghiară Joaca Mai mult
Ce faceţi profesional? M-----ogl--k---sa? M_ a f____________ M- a f-g-a-k-z-s-? ------------------ Mi a foglalkozása? 0
Soţul meu este de profesie medic. A férj----o--a------a -rvos. A f_____ f___________ o_____ A f-r-e- f-g-a-k-z-s- o-v-s- ---------------------------- A férjem foglalkozása orvos. 0
Eu lucrez cu jumătate de normă ca şi asistentă medicală. Én fé--ap-t -o-g-zom, mi-t-á--lón-. É_ f_______ d________ m___ á_______ É- f-l-a-o- d-l-o-o-, m-n- á-o-ó-ő- ----------------------------------- Én félnapot dolgozom, mint ápolónő. 0
În curând vom primi pensie. N---o-----k----- n---d--at. N________ k_____ n_________ N-m-o-á-a k-p-n- n-u-d-j-t- --------------------------- Nemsokára kapunk nyugdíjat. 0
Dar impozitele sunt mari. De-a- -dók--a-a---. D_ a_ a___ m_______ D- a- a-ó- m-g-s-k- ------------------- De az adók magasak. 0
Şi asigurarea medicală este scumpă. És --betegbi---sí-ás-d-ága. É_ a b______________ d_____ É- a b-t-g-i-t-s-t-s d-á-a- --------------------------- És a betegbiztosítás drága. 0
Ce vrei să devii odată? M--aka--z--gys-er-le-n---- -- -zere--él -enn-? M_ a_____ e______ l_____ / M_ s________ l_____ M- a-a-s- e-y-z-r l-n-i- / M- s-e-e-n-l l-n-i- ---------------------------------------------- Mi akarsz egyszer lenni? / Mi szeretnél lenni? 0
Vreau să devin inginer. Mérnö- s--ret----l-n--. M_____ s________ l_____ M-r-ö- s-e-e-n-k l-n-i- ----------------------- Mérnök szeretnék lenni. 0
Vreau să studiez la universitate. A- e-y--e--- a-a--k-tanulni. A_ e________ a_____ t_______ A- e-y-t-m-n a-a-o- t-n-l-i- ---------------------------- Az egyetemen akarok tanulni. 0
Eu sunt practicant. Gy-kor-o---a-yok. G________ v______ G-a-o-n-k v-g-o-. ----------------- Gyakornok vagyok. 0
Nu câştig mult. Nem --re----so-a-. N__ k______ s_____ N-m k-r-s-k s-k-t- ------------------ Nem keresek sokat. 0
Fac practică în străinătate. K----l-ön----nálok-eg--s---m-i g-a-or-atot. K________ c_______ e__ s______ g___________ K-l-ö-d-n c-i-á-o- e-y s-a-m-i g-a-o-l-t-t- ------------------------------------------- Külföldön csinálok egy szakmai gyakorlatot. 0
Acesta este şeful meu. Ő a -ő-ö---. Ő a f_______ Ő a f-n-k-m- ------------ Ő a főnököm. 0
Am colegi drăguţi. K-dv-s-k-llégáim-vann--. K_____ k________ v______ K-d-e- k-l-é-á-m v-n-a-. ------------------------ Kedves kollégáim vannak. 0
La prânz mergem întotdeauna la cantină. Délb-n--i--i--a- ----i k---há-a -eg-ü-k. D_____ m_____ a_ ü____ k_______ m_______ D-l-e- m-n-i- a- ü-e-i k-n-h-b- m-g-ü-k- ---------------------------------------- Délben mindig az üzemi konyhába megyünk. 0
Caut un post. Áll--t---re---. Á_____ k_______ Á-l-s- k-r-s-k- --------------- Állást keresek. 0
Sunt deja de un an şomer. Már-eg- -----unk-n--kül- ------. M__ e__ é__ m___________ v______ M-r e-y é-e m-n-a-é-k-l- v-g-o-. -------------------------------- Már egy éve munkanélküli vagyok. 0
În ţara asta sunt prea mulţi şomeri. E-----az--r-z-gba- --l------unk-n-l--li-va-. E____ a_ o________ t__ s__ m___________ v___ E-b-n a- o-s-á-b-n t-l s-k m-n-a-é-k-l- v-n- -------------------------------------------- Ebben az országban túl sok munkanélküli van. 0

Amintirile au nevoie de limbă

Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală. Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte- Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă. De ce? De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici? Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră. Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment. Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj. Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite. Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii. Şi au aflat un lucru foarte interesant. De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte. Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor. Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă. Experimentează zilnic lucruri noi. La această vârstă, ei au multe experienţe importante. În ciuda acestui lucru, totul dispare. Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă. Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi. Memoria autobiografică reţine experienţe personale. Ea funcţionează ca un jurnal personal. Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră. Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea. Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne. Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire. Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd. Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru. Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?