Dicționar de expresii

ro Muncă   »   hu Munka

55 [cincizeci şi cinci]

Muncă

Muncă

55 [ötvenöt]

Munka

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Maghiară Joaca Mai mult
Ce faceţi profesional? Mi----o-l-lkoz-s-? M- a f------------ M- a f-g-a-k-z-s-? ------------------ Mi a foglalkozása? 0
Soţul meu este de profesie medic. A ----e--fo-la--ozá----rv--. A f----- f----------- o----- A f-r-e- f-g-a-k-z-s- o-v-s- ---------------------------- A férjem foglalkozása orvos. 0
Eu lucrez cu jumătate de normă ca şi asistentă medicală. Én féln--o- d-lgo---,-min--áp---n-. É- f------- d-------- m--- á------- É- f-l-a-o- d-l-o-o-, m-n- á-o-ó-ő- ----------------------------------- Én félnapot dolgozom, mint ápolónő. 0
În curând vom primi pensie. N-msok-ra k--u-- -y----j--. N-------- k----- n--------- N-m-o-á-a k-p-n- n-u-d-j-t- --------------------------- Nemsokára kapunk nyugdíjat. 0
Dar impozitele sunt mari. D--az-ad---maga-a-. D- a- a--- m------- D- a- a-ó- m-g-s-k- ------------------- De az adók magasak. 0
Şi asigurarea medicală este scumpă. És-----t-gb-zt-sítá--d---a. É- a b-------------- d----- É- a b-t-g-i-t-s-t-s d-á-a- --------------------------- És a betegbiztosítás drága. 0
Ce vrei să devii odată? M--a---s--e-y---- lenni--/ Mi s--r-tn-l------? M- a----- e------ l----- / M- s-------- l----- M- a-a-s- e-y-z-r l-n-i- / M- s-e-e-n-l l-n-i- ---------------------------------------------- Mi akarsz egyszer lenni? / Mi szeretnél lenni? 0
Vreau să devin inginer. M-r--k s-e-et-ék l----. M----- s-------- l----- M-r-ö- s-e-e-n-k l-n-i- ----------------------- Mérnök szeretnék lenni. 0
Vreau să studiez la universitate. A--egye---e- a---ok---n---i. A- e-------- a----- t------- A- e-y-t-m-n a-a-o- t-n-l-i- ---------------------------- Az egyetemen akarok tanulni. 0
Eu sunt practicant. Gy-k--nok--a-yok. G-------- v------ G-a-o-n-k v-g-o-. ----------------- Gyakornok vagyok. 0
Nu câştig mult. N-m k-res-- -oka-. N-- k------ s----- N-m k-r-s-k s-k-t- ------------------ Nem keresek sokat. 0
Fac practică în străinătate. K---öl--- -sin-l-k -gy-s------ gya---l--o-. K-------- c------- e-- s------ g----------- K-l-ö-d-n c-i-á-o- e-y s-a-m-i g-a-o-l-t-t- ------------------------------------------- Külföldön csinálok egy szakmai gyakorlatot. 0
Acesta este şeful meu. Ő ---őn--öm. Ő a f------- Ő a f-n-k-m- ------------ Ő a főnököm. 0
Am colegi drăguţi. Ke--e- -ol--gá---va-n-k. K----- k-------- v------ K-d-e- k-l-é-á-m v-n-a-. ------------------------ Kedves kollégáim vannak. 0
La prânz mergem întotdeauna la cantină. Dé---n--i-di---z-üzem--ko--háb- m-g---k. D----- m----- a- ü---- k------- m------- D-l-e- m-n-i- a- ü-e-i k-n-h-b- m-g-ü-k- ---------------------------------------- Délben mindig az üzemi konyhába megyünk. 0
Caut un post. Á--á---ker-se-. Á----- k------- Á-l-s- k-r-s-k- --------------- Állást keresek. 0
Sunt deja de un an şomer. Má---g- -ve-m---an-l--li-va-yok. M-- e-- é-- m----------- v------ M-r e-y é-e m-n-a-é-k-l- v-g-o-. -------------------------------- Már egy éve munkanélküli vagyok. 0
În ţara asta sunt prea mulţi şomeri. E-b-n a--o-----ba--túl s-k---n-an-l--------. E---- a- o-------- t-- s-- m----------- v--- E-b-n a- o-s-á-b-n t-l s-k m-n-a-é-k-l- v-n- -------------------------------------------- Ebben az országban túl sok munkanélküli van. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Amintirile au nevoie de limbă

Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală. Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte- Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă. De ce? De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici? Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră. Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment. Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj. Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite. Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii. Şi au aflat un lucru foarte interesant. De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte. Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor. Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă. Experimentează zilnic lucruri noi. La această vârstă, ei au multe experienţe importante. În ciuda acestui lucru, totul dispare. Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă. Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi. Memoria autobiografică reţine experienţe personale. Ea funcţionează ca un jurnal personal. Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră. Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea. Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne. Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire. Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd. Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru. Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?