Dicționar de expresii

ro Muncă   »   lt Darbai

55 [cincizeci şi cinci]

Muncă

Muncă

55 [penkiasdešimt penki]

Darbai

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Lituaniană Joaca Mai mult
Ce faceţi profesional? Ką (j-s) d-rbat--- -o--- ---ų-------i-a? K- (---- d------ / k---- j--- p--------- K- (-ū-) d-r-a-e / k-k-a j-s- p-o-e-i-a- ---------------------------------------- Ką (jūs) dirbate / kokia jūsų profesija? 0
Soţul meu este de profesie medic. M-n--v-ra--g---tojas. M--- v---- g--------- M-n- v-r-s g-d-t-j-s- --------------------- Mano vyras gydytojas. 0
Eu lucrez cu jumătate de normă ca şi asistentă medicală. (Aš-----bu -us- --eno---ed---n-- -ese-im-. (--- d---- p--- d----- m-------- s-------- (-š- d-r-u p-s- d-e-o- m-d-c-n-s s-s-r-m-. ------------------------------------------ (Aš) dirbu pusę dienos medicinos seserimi. 0
În curând vom primi pensie. N-truk-s -m-s- -a---me -en--j-. N------- (---- g------ p------- N-t-u-u- (-e-) g-u-i-e p-n-i-ą- ------------------------------- Netrukus (mes) gausime pensiją. 0
Dar impozitele sunt mari. Bet-mok--či-- d-de-i. B-- m-------- d------ B-t m-k-s-i-i d-d-l-. --------------------- Bet mokesčiai dideli. 0
Şi asigurarea medicală este scumpă. Sveik-t---d-a--i----taip--a--did-l--. S-------- d-------- t--- p-- d------- S-e-k-t-s d-a-d-m-s t-i- p-t d-d-l-s- ------------------------------------- Sveikatos draudimas taip pat didelis. 0
Ce vrei să devii odată? K--ią-pr--e-ij- --u) ---i-ri-k-i-? K---- p-------- (--- n--- r------- K-k-ą p-o-e-i-ą (-u- n-r- r-n-t-s- ---------------------------------- Kokią profesiją (tu) nori rinktis? 0
Vreau să devin inginer. (A-- norėčia--būti----i-ier---. (--- n------- b--- i----------- (-š- n-r-č-a- b-t- i-ž-n-e-i-s- ------------------------------- (Aš) norėčiau būti inžinierius. 0
Vreau să studiez la universitate. (A-)-n-r-u ---d----t-----ve-------. (--- n---- s--------- u------------ (-š- n-r-u s-u-i-u-t- u-i-e-s-t-t-. ----------------------------------- (Aš) noriu studijuoti universitete. 0
Eu sunt practicant. A---e-u--pra--i--nt-s. A- (---- p------------ A- (-s-) p-a-t-k-n-a-. ---------------------- Aš (esu) praktikantas. 0
Nu câştig mult. (--) už-irbu----aug. (--- u------ n------ (-š- u-d-r-u n-d-u-. -------------------- (Aš) uždirbu nedaug. 0
Fac practică în străinătate. (-š- --l--ku--r-k--k- -ž--e-yj-. (--- a------ p------- u--------- (-š- a-l-e-u p-a-t-k- u-s-e-y-e- -------------------------------- (Aš) atlieku praktiką užsienyje. 0
Acesta este şeful meu. Ta---an---i----ink-- / -efa-. T-- m--- v---------- / š----- T-i m-n- v-r-i-i-k-s / š-f-s- ----------------------------- Tai mano viršininkas / šefas. 0
Am colegi drăguţi. Aš-----u -al--ius b-nd--d---ius. A- t---- m------- b------------- A- t-r-u m-l-n-u- b-n-r-d-r-i-s- -------------------------------- Aš turiu malonius bendradarbius. 0
La prânz mergem întotdeauna la cantină. P-r---e--s (---) vi--omet-einam- --v----k-ą. P-- p----- (---- v------- e----- į v-------- P-r p-e-u- (-e-) v-s-o-e- e-n-m- į v-l-y-l-. -------------------------------------------- Per pietus (mes) visuomet einame į valgyklą. 0
Caut un post. (--- --------a---. (--- i----- d----- (-š- i-š-a- d-r-o- ------------------ (Aš) ieškau darbo. 0
Sunt deja de un an şomer. (-š) -a--met----s--be-ar-i-. (--- j-- m---- e-- b-------- (-š- j-u m-t-i e-u b-d-r-i-. ---------------------------- (Aš) jau metai esu bedarbis. 0
În ţara asta sunt prea mulţi şomeri. Ši-j----l-je-(---) per--au---eda--ių. Š---- š----- (---- p-- d--- b-------- Š-o-e š-l-j- (-r-) p-r d-u- b-d-r-i-. ------------------------------------- Šioje šalyje (yra) per daug bedarbių. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Amintirile au nevoie de limbă

Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală. Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte- Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă. De ce? De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici? Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră. Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment. Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj. Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite. Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii. Şi au aflat un lucru foarte interesant. De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte. Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor. Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă. Experimentează zilnic lucruri noi. La această vârstă, ei au multe experienţe importante. În ciuda acestui lucru, totul dispare. Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă. Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi. Memoria autobiografică reţine experienţe personale. Ea funcţionează ca un jurnal personal. Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră. Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea. Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne. Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire. Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd. Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru. Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?