Dicționar de expresii

ro Muncă   »   mk Работа / Занает

55 [cincizeci şi cinci]

Muncă

Muncă

55 [педесет и пет]

55 [pyedyesyet i pyet]

Работа / Занает

[Rabota / Zanayet]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Ce faceţi profesional? Шт--ст--по--ана--? Ш-- с-- п- з------ Ш-о с-е п- з-н-е-? ------------------ Што сте по занает? 0
Sht- stye p- --n--e-? S--- s--- p- z------- S-t- s-y- p- z-n-y-t- --------------------- Shto stye po zanayet?
Soţul meu este de profesie medic. Мој-----пр--------а- -о-з-нает. М---- с----- е л---- п- з------ М-ј-т с-п-у- е л-к-р п- з-н-е-. ------------------------------- Мојот сопруг е лекар по занает. 0
M--ot so-r-ogu ---l--k-r -- -a----t. M---- s------- y- l----- p- z------- M-ј-t s-p-o-g- y- l-e-a- p- z-n-y-t- ------------------------------------ Moјot soproogu ye lyekar po zanayet.
Eu lucrez cu jumătate de normă ca şi asistentă medicală. Ј-с---луд-евн---а---а----------и-и--ка с-стра. Ј-- п--------- р------ к--- м--------- с------ Ј-с п-л-д-е-н- р-б-т-м к-к- м-д-ц-н-к- с-с-р-. ---------------------------------------------- Јас полудневно работам како медицинска сестра. 0
Јas-po--o-n----- ---ota- k--o my-d-t-in-ka sy---r-. Ј-- p----------- r------ k--- m----------- s------- Ј-s p-l-o-n-e-n- r-b-t-m k-k- m-e-i-z-n-k- s-e-t-a- --------------------------------------------------- Јas poloodnyevno rabotam kako myeditzinska syestra.
În curând vom primi pensie. На---у -е--дим--во -е-з---. Н----- ќ- о---- в- п------- Н-б-г- ќ- о-и-е в- п-н-и-а- --------------------------- Набргу ќе одиме во пензија. 0
Nabrg----kjye---im-e -o--yen--јa. N------- k--- o----- v- p-------- N-b-g-o- k-y- o-i-y- v- p-e-z-ј-. --------------------------------- Nabrguoo kjye odimye vo pyenziјa.
Dar impozitele sunt mari. Но д-----т---е--и-о--. Н- д------- с- в------ Н- д-н-ц-т- с- в-с-к-. ---------------------- Но даноците се високи. 0
N---ano--i----s-e v-s-k-. N- d--------- s-- v------ N- d-n-t-i-y- s-e v-s-k-. ------------------------- No danotzitye sye visoki.
Şi asigurarea medicală este scumpă. И -д-------н-т- о--гур-в-ње-- -----о. И з------------ о---------- е в------ И з-р-в-т-е-о-о о-и-у-у-а-е е в-с-к-. ------------------------------------- И здравственото осигурување е високо. 0
I--d---s--y---t--os--uo--oo-aњye ye -i---o. I z------------- o-------------- y- v------ I z-r-v-t-y-n-t- o-i-u-o-o-v-њ-e y- v-s-k-. ------------------------------------------- I zdravstvyenoto osiguooroovaњye ye visoko.
Ce vrei să devii odată? Ш-о--а----да-б-деш? Ш-- с---- д- б----- Ш-о с-к-ш д- б-д-ш- ------------------- Што сакаш да бидеш? 0
Sh-o--aka-------i-y-sh? S--- s----- d- b------- S-t- s-k-s- d- b-d-e-h- ----------------------- Shto sakash da bidyesh?
Vreau să devin inginer. Ја- ----ак-- - --ка-- д--би--м--нженер. Ј-- б- с---- / с----- д- б---- и------- Ј-с б- с-к-л / с-к-л- д- б-д-м и-ж-н-р- --------------------------------------- Јас би сакал / сакала да бидам инженер. 0
Ј-- -i----al /---ka-- da-b-da- --ʐyen-e-. Ј-- b- s---- / s----- d- b---- i--------- Ј-s b- s-k-l / s-k-l- d- b-d-m i-ʐ-e-y-r- ----------------------------------------- Јas bi sakal / sakala da bidam inʐyenyer.
Vreau să studiez la universitate. Ја--с-ка---а сту----м на--ни--р-и-етот. Ј-- с---- д- с------- н- у------------- Ј-с с-к-м д- с-у-и-а- н- у-и-е-з-т-т-т- --------------------------------------- Јас сакам да студирам на универзитетот. 0
Јa--s---- d--s-o--iram--a ---iv-erz-t-e-ot. Ј-- s---- d- s-------- n- o---------------- Ј-s s-k-m d- s-o-d-r-m n- o-n-v-e-z-t-e-o-. ------------------------------------------- Јas sakam da stoodiram na oonivyerzityetot.
Eu sunt practicant. Ја- с-м -ракт-к-нт. Ј-- с-- п---------- Ј-с с-м п-а-т-к-н-. ------------------- Јас сум практикант. 0
Јa----o- pra-t-ka-t. Ј-- s--- p---------- Ј-s s-o- p-a-t-k-n-. -------------------- Јas soom praktikant.
Nu câştig mult. Ј----- за-аб-ту--- мно--. Ј-- н- з---------- м----- Ј-с н- з-р-б-т-в-м м-о-у- ------------------------- Јас не заработувам многу. 0
Јas-----z-r-botoo-am--n-g-oo. Ј-- n-- z----------- m------- Ј-s n-e z-r-b-t-o-a- m-o-u-o- ----------------------------- Јas nye zarabotoovam mnoguoo.
Fac practică în străinătate. Јас-с-м--а---ак-а в----ра---во. Ј-- с-- н- п----- в- с--------- Ј-с с-м н- п-а-с- в- с-р-н-т-о- ------------------------------- Јас сум на пракса во странство. 0
Јa- -o---n- p--ksa----s---ns-v-. Ј-- s--- n- p----- v- s--------- Ј-s s-o- n- p-a-s- v- s-r-n-t-o- -------------------------------- Јas soom na praksa vo stranstvo.
Acesta este şeful meu. О-а-е м--о- -е-. О-- е м---- ш--- О-а е м-ј-т ш-ф- ---------------- Ова е мојот шеф. 0
O-- -e-moј----h---. O-- y- m---- s----- O-a y- m-ј-t s-y-f- ------------------- Ova ye moјot shyef.
Am colegi drăguţi. Ј-с има- --б-зн- -о-ег-. Ј-- и--- љ------ к------ Ј-с и-а- љ-б-з-и к-л-г-. ------------------------ Јас имам љубезни колеги. 0
Јas-i--- ljo--y-zni k-l-egu-. Ј-- i--- l--------- k-------- Ј-s i-a- l-o-b-e-n- k-l-e-u-. ----------------------------- Јas imam ljoobyezni kolyegui.
La prânz mergem întotdeauna la cantină. Н---а--е-с-ко-а- о-име-в- к-нти---а. Н------- с------ о---- в- к--------- Н-п-а-н- с-к-г-ш о-и-е в- к-н-и-а-а- ------------------------------------ Напладне секогаш одиме во кантината. 0
Na-l-d--- -yek---ash od--ye vo ka-t-na-a. N-------- s--------- o----- v- k--------- N-p-a-n-e s-e-o-u-s- o-i-y- v- k-n-i-a-a- ----------------------------------------- Napladnye syekoguash odimye vo kantinata.
Caut un post. Ј----а--- -д-о --б-т-------о. Ј-- б---- е--- р------ м----- Ј-с б-р-м е-н- р-б-т-о м-с-о- ----------------------------- Јас барам едно работно место. 0
Јa--b-r---y---- -a--t-o myes--. Ј-- b---- y---- r------ m------ Ј-s b-r-m y-d-o r-b-t-o m-e-t-. ------------------------------- Јas baram yedno rabotno myesto.
Sunt deja de un an şomer. Ј-с --- --ќе ед-- г-д--а-невр-б-тен / -е--аботе-а. Ј-- с-- в--- е--- г----- н--------- / н----------- Ј-с с-м в-ќ- е-н- г-д-н- н-в-а-о-е- / н-в-а-о-е-а- -------------------------------------------------- Јас сум веќе една година невработен / невработена. 0
Јa--s--m-vyek--e ---n--g-odin- -yev---ot-e--- ny---abo---n-. Ј-- s--- v------ y---- g------ n----------- / n------------- Ј-s s-o- v-e-j-e y-d-a g-o-i-a n-e-r-b-t-e- / n-e-r-b-t-e-a- ------------------------------------------------------------ Јas soom vyekjye yedna guodina nyevrabotyen / nyevrabotyena.
În ţara asta sunt prea mulţi şomeri. В- ов-- з--ја --- п-е----у----р--о-ени. В- о--- з---- и-- п------- н----------- В- о-а- з-м-а и-а п-е-н-г- н-в-а-о-е-и- --------------------------------------- Во оваа земја има премногу невработени. 0
V--ova- z-em-a ima--ry--nog-oo--ye-r---tye-i. V- o--- z----- i-- p---------- n------------- V- o-a- z-e-ј- i-a p-y-m-o-u-o n-e-r-b-t-e-i- --------------------------------------------- Vo ovaa zyemјa ima pryemnoguoo nyevrabotyeni.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Amintirile au nevoie de limbă

Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală. Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte- Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă. De ce? De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici? Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră. Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment. Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj. Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite. Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii. Şi au aflat un lucru foarte interesant. De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte. Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor. Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă. Experimentează zilnic lucruri noi. La această vârstă, ei au multe experienţe importante. În ciuda acestui lucru, totul dispare. Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă. Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi. Memoria autobiografică reţine experienţe personale. Ea funcţionează ca un jurnal personal. Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră. Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea. Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne. Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire. Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd. Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru. Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?