Dicționar de expresii

ro La medic   »   af By die dokter

57 [cincizeci şi şapte]

La medic

La medic

57 [sewe en vyftig]

By die dokter

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
Am o programare la medic. E- --- -n a------k b- di- --kte-. E- h-- ’- a------- b- d-- d------ E- h-t ’- a-s-r-a- b- d-e d-k-e-. --------------------------------- Ek het ’n afspraak by die dokter. 0
Am programare la ora zece. E- --t-----a-sp-aa- -m--ien ---. E- h-- d-- a------- o- t--- u--- E- h-t d-e a-s-r-a- o- t-e- u-r- -------------------------------- Ek het die afspraak om tien uur. 0
Cum vă numiţi? W-t-is u-naa-? W-- i- u n---- W-t i- u n-a-? -------------- Wat is u naam? 0
Vă rog luaţi loc în sala de aşteptare. Kr--vir-u-solank-’n-s-t-le--i- d-e wag-a-e-. K-- v-- u s----- ’- s------ i- d-- w-------- K-y v-r u s-l-n- ’- s-t-l-k i- d-e w-g-a-e-. -------------------------------------------- Kry vir u solank ’n sitplek in die wagkamer. 0
Medicul vine imediat. Di- -ok-e- -o--b-n--k---. D-- d----- k-- b--------- D-e d-k-e- k-m b-n-e-o-t- ------------------------- Die dokter kom binnekort. 0
Unde aveţi asigurare? Wa----s---v--sek-r? W--- i- u v-------- W-a- i- u v-r-e-e-? ------------------- Waar is u verseker? 0
Cu ce vă pot ajuta? Wat--a---- v-r - -o-n? W-- k-- e- v-- u d---- W-t k-n e- v-r u d-e-? ---------------------- Wat kan ek vir u doen? 0
Aveţi dureri? H------yn? H-- u p--- H-t u p-n- ---------- Het u pyn? 0
Unde vă doare? W-ar is-d-- --er? W--- i- d-- s---- W-a- i- d-t s-e-? ----------------- Waar is dit seer? 0
Am tot timpul dureri de spate. Ek het ----d -u--yn. E- h-- a---- r------ E- h-t a-t-d r-g-y-. -------------------- Ek het altyd rugpyn. 0
Am adesea dureri de cap. Ek--e---ik-e-s ---f--n. E- h-- d------ h------- E- h-t d-k-e-s h-o-p-n- ----------------------- Ek het dikwels hoofpyn. 0
Am câteodată dureri de burtă. E----t--o-s--aagpy-. E- h-- s--- m------- E- h-t s-m- m-a-p-n- -------------------- Ek het soms maagpyn. 0
Vă rog să vă dezbrăcaţi la bust. Tr-k --seb-i-- -----p -it. T--- a-------- u h--- u--- T-e- a-s-b-i-f u h-m- u-t- -------------------------- Trek asseblief u hemp uit. 0
Întindeţi-vă vă rog pe canapea. Lê--s-e--i-f o--di- on-e-soektaf-l. L- a-------- o- d-- o-------------- L- a-s-b-i-f o- d-e o-d-r-o-k-a-e-. ----------------------------------- Lê asseblief op die ondersoektafel. 0
Tensiunea este bună. U-b-o-d-ru------n -i- -a--. U b-------- i- i- d-- h---- U b-o-d-r-k i- i- d-e h-a-. --------------------------- U bloeddruk is in die haak. 0
Vă fac o injecţie. E--g-----------s---t--g g-e. E- g--- u ’- i--------- g--- E- g-a- u ’- i-s-u-t-n- g-e- ---------------------------- Ek gaan u ’n inspuiting gee. 0
Vă dau tablete. Ek-g--- - ta---t-e ---. E- g--- u t------- g--- E- g-a- u t-b-e-t- g-e- ----------------------- Ek gaan u tablette gee. 0
Vă prescriu o reţetă pentru farmacie. E--gaan---’n-v-ors-rif --r-d-e -------g-e. E- g--- u ’- v-------- v-- d-- a----- g--- E- g-a- u ’- v-o-s-r-f v-r d-e a-t-e- g-e- ------------------------------------------ Ek gaan u ’n voorskrif vir die apteek gee. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cuvinte scurte, cuvinte lungi

Lungimea unui cuvânt depinde de informaţiile pe care le conţine. Aceast lucru a fost demonstrat de un studiu american. Cercetătorii au studiat cuvinte din zece limbi europene. Acest lucru a fost făcut cu ajutorul unui calculator. Calculatorul analiza diferitele cuvinte prin intermediul unui program. În acest proces, s-a folosit o formulă pentru a calcula conţinutul informativ. Rezultatele au fost clare. Cu cât este mai scurt un cuvânt, cu atât mai puţină informaţie conţine. Ceea ce este interesant este faptul că folosim mai des cuvinte scurte decât cuvinte lungi. Motivul ar putea fi eficienţa limbii. Când vorbim, ne concentrăm pe ceea ce este mai important. Cuvintele ce conţin puţină informaţie nu trebuie să fie prea lungi. Acest lucru garantează că nu alocăm prea mult timp lucrurilor fără importanţă. Raportul dintre lungime si conţinut are un alt avantaj. Şi anume, conţinutul informativ rămâne mereu constant. Adică, într-un anumit interval de timp, spunem aceeaşi cantitate de informaţie. De exemplu, nu putem folosi multe cuvinte lungi. Dar putem spune multe cuvinte scurte. Nu contează ce alegem, conţinutul informativ rămâne acelaşi. Asta oferă discursului nostru un ritm regulat. Astfel, auditoriul nostru ne poate urmări mai bine. Ar fi dificil în cazul în care cantitatea de informaţii ar varia mereu. Ascultătorii noştrii nu s-ar putea adapta discursului nostru. Înţelegerea ar fi foarte dificilă. Dacă dorim să fim înţeleşi cât mai bine, atunci ar trebui să folosim cuvinte scurte. Căci cuvintele scurte sunt mai bine înţelese decât cele lungi. Deci, principiul următor este valabil: Keep It Short and Simple! Pe scurt: KISS!