Dicționar de expresii

ro La medic   »   bg При лекаря

57 [cincizeci şi şapte]

La medic

La medic

57 [петдесет и седем]

57 [petdeset i sedem]

При лекаря

Pri lekarya

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Am o programare la medic. Аз-и-а- --- -р----к--я. А_ и___ ч__ п__ л______ А- и-а- ч-с п-и л-к-р-. ----------------------- Аз имам час при лекаря. 0
A--ima--c-as-p-i -eka-y-. A_ i___ c___ p__ l_______ A- i-a- c-a- p-i l-k-r-a- ------------------------- Az imam chas pri lekarya.
Am programare la ora zece. И-ам ч-- за 10. И___ ч__ з_ 1__ И-а- ч-с з- 1-. --------------- Имам час за 10. 0
Im---c--s-za --. I___ c___ z_ 1__ I-a- c-a- z- 1-. ---------------- Imam chas za 10.
Cum vă numiţi? Ка- с---а---те? К__ с_ к_______ К-к с- к-з-а-е- --------------- Как се казвате? 0
Kak s- --zva-e? K__ s_ k_______ K-k s- k-z-a-e- --------------- Kak se kazvate?
Vă rog luaţi loc în sala de aşteptare. М------ед-е-- в -а----я-а. М____ с______ в ч_________ М-л-, с-д-е-е в ч-к-л-я-а- -------------------------- Моля, седнете в чакалнята. 0
Mo-ya- sedne---- ----alnya-a. M_____ s______ v c___________ M-l-a- s-d-e-e v c-a-a-n-a-a- ----------------------------- Molya, sednete v chakalnyata.
Medicul vine imediat. Л----я--щ- до----в------. Л______ щ_ д____ в_______ Л-к-р-т щ- д-й-е в-д-а-а- ------------------------- Лекарят ще дойде веднага. 0
Lek-ry-- sh-he --y----e--aga. L_______ s____ d____ v_______ L-k-r-a- s-c-e d-y-e v-d-a-a- ----------------------------- Lekaryat shche doyde vednaga.
Unde aveţi asigurare? Къ-----е--а-тр-х--ан /--аст-ах--а-а? К___ с__ з__________ / з____________ К-д- с-е з-с-р-х-в-н / з-с-р-х-в-н-? ------------------------------------ Къде сте застрахован / застрахована? 0
Kyde -te za-tr--ho-an-/ zas-rak-ov-na? K___ s__ z___________ / z_____________ K-d- s-e z-s-r-k-o-a- / z-s-r-k-o-a-a- -------------------------------------- Kyde ste zastrakhovan / zastrakhovana?
Cu ce vă pot ajuta? К-кво---га--а--а------за ---? К____ м___ д_ н______ з_ В___ К-к-о м-г- д- н-п-а-я з- В-с- ----------------------------- Какво мога да направя за Вас? 0
Kak-o--o-- d- n--r-v-- ------? K____ m___ d_ n_______ z_ V___ K-k-o m-g- d- n-p-a-y- z- V-s- ------------------------------ Kakvo moga da napravya za Vas?
Aveţi dureri? И-----ли-----и? И____ л_ б_____ И-а-е л- б-л-и- --------------- Имате ли болки? 0
I-a-e--i----ki? I____ l_ b_____ I-a-e l- b-l-i- --------------- Imate li bolki?
Unde vă doare? К-д- Ви бо--? К___ В_ б____ К-д- В- б-л-? ------------- Къде Ви боли? 0
Kyd- ------i? K___ V_ b____ K-d- V- b-l-? ------------- Kyde Vi boli?
Am tot timpul dureri de spate. По----нно ме бо-и--ър---. П________ м_ б___ г______ П-с-о-н-о м- б-л- г-р-ъ-. ------------------------- Постоянно ме боли гърбът. 0
P-stoy--n---e b-li-gy--y-. P_________ m_ b___ g______ P-s-o-a-n- m- b-l- g-r-y-. -------------------------- Postoyanno me boli gyrbyt.
Am adesea dureri de cap. Ч---о имам--лав-бол--. Ч____ и___ г__________ Ч-с-о и-а- г-а-о-о-и-. ---------------------- Често имам главоболие. 0
Ches-o-i-a- ---vo---ie. C_____ i___ g__________ C-e-t- i-a- g-a-o-o-i-. ----------------------- Chesto imam glavobolie.
Am câteodată dureri de burtă. П--як--- м- ------о-ем-т. П_______ м_ б___ к_______ П-н-к-г- м- б-л- к-р-м-т- ------------------------- Понякога ме боли коремът. 0
P-n-ak-ga-m---oli korem-t. P________ m_ b___ k_______ P-n-a-o-a m- b-l- k-r-m-t- -------------------------- Ponyakoga me boli koremyt.
Vă rog să vă dezbrăcaţi la bust. Съб--че-е-с--д--к---т-, -ол-! С________ с_ д_ к______ м____ С-б-е-е-е с- д- к-ъ-т-, м-л-! ----------------------------- Съблечете се до кръста, моля! 0
S---eche-e-s- -- -ry-ta- mo-y-! S_________ s_ d_ k______ m_____ S-b-e-h-t- s- d- k-y-t-, m-l-a- ------------------------------- Syblechete se do krysta, molya!
Întindeţi-vă vă rog pe canapea. Ле-не-- --------ка-а,-м--я! Л______ н_ к_________ м____ Л-г-е-е н- к-ш-т-а-а- м-л-! --------------------------- Легнете на кушетката, моля! 0
Le----e na -ushe-ka-a--mo-ya! L______ n_ k__________ m_____ L-g-e-e n- k-s-e-k-t-, m-l-a- ----------------------------- Legnete na kushetkata, molya!
Tensiunea este bună. К---н-то --ляг--е ----рм-л-о. К_______ н_______ е н________ К-ъ-н-т- н-л-г-н- е н-р-а-н-. ----------------------------- Кръвното налягане е нормално. 0
K-----t- --l-agane -e---rma---. K_______ n________ y_ n________ K-y-n-t- n-l-a-a-e y- n-r-a-n-. ------------------------------- Kryvnoto nalyagane ye normalno.
Vă fac o injecţie. Щ--В--напр--- -нж-кц--. Щ_ В_ н______ и________ Щ- В- н-п-а-я и-ж-к-и-. ----------------------- Ще Ви направя инжекция. 0
S--h- -i----ra-ya-i--h-kt--y-. S____ V_ n_______ i___________ S-c-e V- n-p-a-y- i-z-e-t-i-a- ------------------------------ Shche Vi napravya inzhektsiya.
Vă dau tablete. Щ- -и---м табл---и. Щ_ В_ д__ т________ Щ- В- д-м т-б-е-к-. ------------------- Ще Ви дам таблетки. 0
S--he V- --m---b-et--. S____ V_ d__ t________ S-c-e V- d-m t-b-e-k-. ---------------------- Shche Vi dam tabletki.
Vă prescriu o reţetă pentru farmacie. Щ- -и -а--ш-----еп-а. Щ_ В_ н_____ р_______ Щ- В- н-п-ш- р-ц-п-а- --------------------- Ще Ви напиша рецепта. 0
S---- V- na--sha --t-epta. S____ V_ n______ r________ S-c-e V- n-p-s-a r-t-e-t-. -------------------------- Shche Vi napisha retsepta.

Cuvinte scurte, cuvinte lungi

Lungimea unui cuvânt depinde de informaţiile pe care le conţine. Aceast lucru a fost demonstrat de un studiu american. Cercetătorii au studiat cuvinte din zece limbi europene. Acest lucru a fost făcut cu ajutorul unui calculator. Calculatorul analiza diferitele cuvinte prin intermediul unui program. În acest proces, s-a folosit o formulă pentru a calcula conţinutul informativ. Rezultatele au fost clare. Cu cât este mai scurt un cuvânt, cu atât mai puţină informaţie conţine. Ceea ce este interesant este faptul că folosim mai des cuvinte scurte decât cuvinte lungi. Motivul ar putea fi eficienţa limbii. Când vorbim, ne concentrăm pe ceea ce este mai important. Cuvintele ce conţin puţină informaţie nu trebuie să fie prea lungi. Acest lucru garantează că nu alocăm prea mult timp lucrurilor fără importanţă. Raportul dintre lungime si conţinut are un alt avantaj. Şi anume, conţinutul informativ rămâne mereu constant. Adică, într-un anumit interval de timp, spunem aceeaşi cantitate de informaţie. De exemplu, nu putem folosi multe cuvinte lungi. Dar putem spune multe cuvinte scurte. Nu contează ce alegem, conţinutul informativ rămâne acelaşi. Asta oferă discursului nostru un ritm regulat. Astfel, auditoriul nostru ne poate urmări mai bine. Ar fi dificil în cazul în care cantitatea de informaţii ar varia mereu. Ascultătorii noştrii nu s-ar putea adapta discursului nostru. Înţelegerea ar fi foarte dificilă. Dacă dorim să fim înţeleşi cât mai bine, atunci ar trebui să folosim cuvinte scurte. Căci cuvintele scurte sunt mai bine înţelese decât cele lungi. Deci, principiul următor este valabil: Keep It Short and Simple! Pe scurt: KISS!