Dicționar de expresii

ro La medic   »   ca A cal metge

57 [cincizeci şi şapte]

La medic

La medic

57 [cinquanta-set]

A cal metge

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Catalană Joaca Mai mult
Am o programare la medic. Tinc-un--cit--amb -l --tg-. T___ u__ c___ a__ e_ m_____ T-n- u-a c-t- a-b e- m-t-e- --------------------------- Tinc una cita amb el metge. 0
Am programare la ora zece. Tin- una-cita-a---s --- -n--u-t. T___ u__ c___ a l__ d__ e_ p____ T-n- u-a c-t- a l-s d-u e- p-n-. -------------------------------- Tinc una cita a les deu en punt. 0
Cum vă numiţi? C-- -s--i--vo-t-? C__ e_ d__ v_____ C-m e- d-u v-s-è- ----------------- Com es diu vostè? 0
Vă rog luaţi loc în sala de aşteptare. S--us-pl-u, a--e-ui---a la-sal- d-espera. S_ u_ p____ a________ a l_ s___ d________ S- u- p-a-, a-s-g-i-s a l- s-l- d-e-p-r-. ----------------------------------------- Si us plau, assegui’s a la sala d’espera. 0
Medicul vine imediat. E- m-tge j--ar-iba. E_ m____ j_ a______ E- m-t-e j- a-r-b-. ------------------- El metge ja arriba. 0
Unde aveţi asigurare? O--e-t--a---gura- --ad-)? O_ e___ a________ (______ O- e-t- a-s-g-r-t (-a-a-? ------------------------- On està assegurat (-ada)? 0
Cu ce vă pot ajuta? En què -i---c-a-u-a-? E_ q__ l_ p__ a______ E- q-è l- p-c a-u-a-? --------------------- En què li puc ajudar? 0
Aveţi dureri? Que--- ---ma----gun---o-a? Q__ l_ f_ m__ a_____ c____ Q-e l- f- m-l a-g-n- c-s-? -------------------------- Que li fa mal alguna cosa? 0
Unde vă doare? O- li--a m--? O_ l_ f_ m___ O- l- f- m-l- ------------- On li fa mal? 0
Am tot timpul dureri de spate. Enc-r--e- fa m-l -’-sq----. E_____ e_ f_ m__ l_________ E-c-r- e- f- m-l l-e-q-e-a- --------------------------- Encara em fa mal l’esquena. 0
Am adesea dureri de cap. T--- ---i---------- -ap. T___ s_____ m___ d_ c___ T-n- s-v-n- m-l- d- c-p- ------------------------ Tinc sovint mals de cap. 0
Am câteodată dureri de burtă. A-ve-a--s em--- mal-l----n-a. A v______ e_ f_ m__ l_ p_____ A v-g-d-s e- f- m-l l- p-n-a- ----------------------------- A vegades em fa mal la panxa. 0
Vă rog să vă dezbrăcaţi la bust. Treg--’--l---art--e-dalt,-si-us-plau! T_______ l_ p___ d_ d____ s_ u_ p____ T-e-u-’- l- p-r- d- d-l-, s- u- p-a-! ------------------------------------- Tregui’s la part de dalt, si us plau! 0
Întindeţi-vă vă rog pe canapea. S- us---au,-e--iri-s a--- -l----a! S_ u_ p____ e_______ a l_ l_______ S- u- p-a-, e-t-r-’- a l- l-i-e-a- ---------------------------------- Si us plau, estiri’s a la llitera! 0
Tensiunea este bună. La -en-ió -- -o-mal. L_ t_____ é_ n______ L- t-n-i- é- n-r-a-. -------------------- La tensió és normal. 0
Vă fac o injecţie. Ara l- -os----un--in-ec---. A__ l_ p_____ u__ i________ A-a l- p-s-r- u-a i-j-c-i-. --------------------------- Ara li posaré una injecció. 0
Vă dau tablete. Li----scr-c-unes--asti---s. L_ p_______ u___ p_________ L- p-e-c-i- u-e- p-s-i-l-s- --------------------------- Li prescric unes pastilles. 0
Vă prescriu o reţetă pentru farmacie. L- do-- un--re--p-a-per ---a-f--m--ia. L_ d___ u__ r______ p__ a l_ f________ L- d-n- u-a r-c-p-a p-r a l- f-r-à-i-. -------------------------------------- Li dono una recepta per a la farmàcia. 0

Cuvinte scurte, cuvinte lungi

Lungimea unui cuvânt depinde de informaţiile pe care le conţine. Aceast lucru a fost demonstrat de un studiu american. Cercetătorii au studiat cuvinte din zece limbi europene. Acest lucru a fost făcut cu ajutorul unui calculator. Calculatorul analiza diferitele cuvinte prin intermediul unui program. În acest proces, s-a folosit o formulă pentru a calcula conţinutul informativ. Rezultatele au fost clare. Cu cât este mai scurt un cuvânt, cu atât mai puţină informaţie conţine. Ceea ce este interesant este faptul că folosim mai des cuvinte scurte decât cuvinte lungi. Motivul ar putea fi eficienţa limbii. Când vorbim, ne concentrăm pe ceea ce este mai important. Cuvintele ce conţin puţină informaţie nu trebuie să fie prea lungi. Acest lucru garantează că nu alocăm prea mult timp lucrurilor fără importanţă. Raportul dintre lungime si conţinut are un alt avantaj. Şi anume, conţinutul informativ rămâne mereu constant. Adică, într-un anumit interval de timp, spunem aceeaşi cantitate de informaţie. De exemplu, nu putem folosi multe cuvinte lungi. Dar putem spune multe cuvinte scurte. Nu contează ce alegem, conţinutul informativ rămâne acelaşi. Asta oferă discursului nostru un ritm regulat. Astfel, auditoriul nostru ne poate urmări mai bine. Ar fi dificil în cazul în care cantitatea de informaţii ar varia mereu. Ascultătorii noştrii nu s-ar putea adapta discursului nostru. Înţelegerea ar fi foarte dificilă. Dacă dorim să fim înţeleşi cât mai bine, atunci ar trebui să folosim cuvinte scurte. Căci cuvintele scurte sunt mai bine înţelese decât cele lungi. Deci, principiul următor este valabil: Keep It Short and Simple! Pe scurt: KISS!