Dicționar de expresii

ro La medic   »   da Hos lægen

57 [cincizeci şi şapte]

La medic

La medic

57 [syvoghalvtreds]

Hos lægen

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Daneză Joaca Mai mult
Am o programare la medic. J-- h-r -n---d---s----en. J-- h-- e- t-- h-- l----- J-g h-r e- t-d h-s l-g-n- ------------------------- Jeg har en tid hos lægen. 0
Am programare la ora zece. Jeg ha---id k-o-ke- --. J-- h-- t-- k------ t-- J-g h-r t-d k-o-k-n t-. ----------------------- Jeg har tid klokken ti. 0
Cum vă numiţi? Hvad-er di- ---n? H--- e- d-- n---- H-a- e- d-t n-v-? ----------------- Hvad er dit navn? 0
Vă rog luaţi loc în sala de aşteptare. Tag-p--ds i-----e-ær-l--t. T-- p---- i v------------- T-g p-a-s i v-n-e-æ-e-s-t- -------------------------- Tag plads i venteværelset. 0
Medicul vine imediat. L-ge- k--m-r s-a--. L---- k----- s----- L-g-n k-m-e- s-a-t- ------------------- Lægen kommer snart. 0
Unde aveţi asigurare? Hv-r-e--d----rsi---t? H--- e- d- f--------- H-o- e- d- f-r-i-r-t- --------------------- Hvor er du forsikret? 0
Cu ce vă pot ajuta? Hv-d -a---eg--øre f-- ---? H--- k-- j-- g--- f-- d--- H-a- k-n j-g g-r- f-r d-g- -------------------------- Hvad kan jeg gøre for dig? 0
Aveţi dureri? H-- -u-sm--ter? H-- d- s------- H-r d- s-e-t-r- --------------- Har du smerter? 0
Unde vă doare? Hv-r gør--et -ndt? H--- g-- d-- o---- H-o- g-r d-t o-d-? ------------------ Hvor gør det ondt? 0
Am tot timpul dureri de spate. J-g h-r a-ti--sme-ter-i-rygg--. J-- h-- a---- s------ i r------ J-g h-r a-t-d s-e-t-r i r-g-e-. ------------------------------- Jeg har altid smerter i ryggen. 0
Am adesea dureri de cap. J-g -a- --- hovedp---. J-- h-- t-- h--------- J-g h-r t-t h-v-d-i-e- ---------------------- Jeg har tit hovedpine. 0
Am câteodată dureri de burtă. Je--h----o--- g--ge -a----ne. J-- h-- n---- g---- m-------- J-g h-r n-g-e g-n-e m-v-p-n-. ----------------------------- Jeg har nogle gange mavepine. 0
Vă rog să vă dezbrăcaţi la bust. T-g--øjet af---e-kr-p---. T-- t---- a- o----------- T-g t-j-t a- o-e-k-o-p-n- ------------------------- Tag tøjet af overkroppen. 0
Întindeţi-vă vă rog pe canapea. Vær sø--at ----- --g på -r-k---! V-- s-- a- l---- d-- p- b------- V-r s-d a- l-g-e d-g p- b-i-s-n- -------------------------------- Vær sød at lægge dig på briksen! 0
Tensiunea este bună. Bl-d--yk-e--er-i-or--n. B---------- e- i o----- B-o-t-y-k-t e- i o-d-n- ----------------------- Blodtrykket er i orden. 0
Vă fac o injecţie. Je- g-ve- --- en---ds-r-jtn-n-. J-- g---- d-- e- i------------- J-g g-v-r d-g e- i-d-p-ø-t-i-g- ------------------------------- Jeg giver dig en indsprøjtning. 0
Vă dau tablete. J-g --v-r-dig--o-le---bl--t--. J-- g---- d-- n---- t--------- J-g g-v-r d-g n-g-e t-b-e-t-r- ------------------------------ Jeg giver dig nogle tabletter. 0
Vă prescriu o reţetă pentru farmacie. Jeg --v-r d-g -n-r-ce-- --- a--te--t. J-- g---- d-- e- r----- t-- a-------- J-g g-v-r d-g e- r-c-p- t-l a-o-e-e-. ------------------------------------- Jeg giver dig en recept til apoteket. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cuvinte scurte, cuvinte lungi

Lungimea unui cuvânt depinde de informaţiile pe care le conţine. Aceast lucru a fost demonstrat de un studiu american. Cercetătorii au studiat cuvinte din zece limbi europene. Acest lucru a fost făcut cu ajutorul unui calculator. Calculatorul analiza diferitele cuvinte prin intermediul unui program. În acest proces, s-a folosit o formulă pentru a calcula conţinutul informativ. Rezultatele au fost clare. Cu cât este mai scurt un cuvânt, cu atât mai puţină informaţie conţine. Ceea ce este interesant este faptul că folosim mai des cuvinte scurte decât cuvinte lungi. Motivul ar putea fi eficienţa limbii. Când vorbim, ne concentrăm pe ceea ce este mai important. Cuvintele ce conţin puţină informaţie nu trebuie să fie prea lungi. Acest lucru garantează că nu alocăm prea mult timp lucrurilor fără importanţă. Raportul dintre lungime si conţinut are un alt avantaj. Şi anume, conţinutul informativ rămâne mereu constant. Adică, într-un anumit interval de timp, spunem aceeaşi cantitate de informaţie. De exemplu, nu putem folosi multe cuvinte lungi. Dar putem spune multe cuvinte scurte. Nu contează ce alegem, conţinutul informativ rămâne acelaşi. Asta oferă discursului nostru un ritm regulat. Astfel, auditoriul nostru ne poate urmări mai bine. Ar fi dificil în cazul în care cantitatea de informaţii ar varia mereu. Ascultătorii noştrii nu s-ar putea adapta discursului nostru. Înţelegerea ar fi foarte dificilă. Dacă dorim să fim înţeleşi cât mai bine, atunci ar trebui să folosim cuvinte scurte. Căci cuvintele scurte sunt mai bine înţelese decât cele lungi. Deci, principiul următor este valabil: Keep It Short and Simple! Pe scurt: KISS!