Dicționar de expresii

ro La medic   »   eo Ĉe la kuracisto

57 [cincizeci şi şapte]

La medic

La medic

57 [kvindek sep]

Ĉe la kuracisto

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Esperanto Joaca Mai mult
Am o programare la medic. Mi -av-- r--d-v--n--e l---ura-i--o. M- h---- r-------- ĉ- l- k--------- M- h-v-s r-n-e-u-n ĉ- l- k-r-c-s-o- ----------------------------------- Mi havas rendevuon ĉe la kuracisto. 0
Am programare la ora zece. M- --v-s --n-ev--n ---la--ek----ro. M- h---- r-------- j- l- d--- h---- M- h-v-s r-n-e-u-n j- l- d-k- h-r-. ----------------------------------- Mi havas rendevuon je la deka horo. 0
Cum vă numiţi? Ki-l-vi -o-i--s? K--- v- n------- K-e- v- n-m-ĝ-s- ---------------- Kiel vi nomiĝas? 0
Vă rog luaţi loc în sala de aşteptare. B-n-o-u sidi-i-en la-a-endejo. B------ s----- e- l- a-------- B-n-o-u s-d-ĝ- e- l- a-e-d-j-. ------------------------------ Bonvolu sidiĝi en la atendejo. 0
Medicul vine imediat. L- kurac--t--t-j -e-os. L- k-------- t-- v----- L- k-r-c-s-o t-j v-n-s- ----------------------- La kuracisto tuj venos. 0
Unde aveţi asigurare? K-e--i --t-s as--ura-a? K-- v- e---- a--------- K-e v- e-t-s a-e-u-a-a- ----------------------- Kie vi estas asekurata? 0
Cu ce vă pot ajuta? K-on ------u---r -i? K--- m- f--- p-- v-- K-o- m- f-r- p-r v-? -------------------- Kion mi faru por vi? 0
Aveţi dureri? Ĉu v- hava- -olor--n? Ĉ- v- h---- d-------- Ĉ- v- h-v-s d-l-r-j-? --------------------- Ĉu vi havas dolorojn? 0
Unde vă doare? Kie-d-l--as -- vi? K-- d------ a- v-- K-e d-l-r-s a- v-? ------------------ Kie doloras al vi? 0
Am tot timpul dureri de spate. Mi---am----as do-s---oro-n. M- ĉ--- h---- d------------ M- ĉ-a- h-v-s d-r-d-l-r-j-. --------------------------- Mi ĉiam havas dorsdolorojn. 0
Am adesea dureri de cap. Mi-ofte ha--- -a-dolor---. M- o--- h---- k----------- M- o-t- h-v-s k-p-o-o-o-n- -------------------------- Mi ofte havas kapdolorojn. 0
Am câteodată dureri de burtă. Mi--o-e --va- ---t---olor---. M- f--- h---- v-------------- M- f-j- h-v-s v-n-r-d-l-r-j-. ----------------------------- Mi foje havas ventrodolorojn. 0
Vă rog să vă dezbrăcaţi la bust. Bon---u-------t--i vi-n-supr--! B------ s--------- v--- s------ B-n-o-u s-n-e-t-g- v-a- s-p-o-! ------------------------------- Bonvolu senvestigi vian supron! 0
Întindeţi-vă vă rog pe canapea. Bo---lu-k-ŝ--i -----a -a-l-n. B------ k----- s-- l- t------ B-n-o-u k-ŝ-ĝ- s-r l- t-b-o-. ----------------------------- Bonvolu kuŝiĝi sur la tablon. 0
Tensiunea este bună. V-a -a-gop--mo--s--s------l-. V-- s--------- e---- n------- V-a s-n-o-r-m- e-t-s n-r-a-a- ----------------------------- Via sangopremo estas normala. 0
Vă fac o injecţie. M---nje----s---n. M- i-------- v--- M- i-j-k-i-s v-n- ----------------- Mi injekcias vin. 0
Vă dau tablete. Mi-p---kri-a- a- vi-p-lo----. M- p--------- a- v- p-------- M- p-e-k-i-a- a- v- p-l-l-j-. ----------------------------- Mi preskribas al vi pilolojn. 0
Vă prescriu o reţetă pentru farmacie. M----na- a---i --e-kr-b-- p-- l- --o--k-. M- d---- a- v- p--------- p-- l- a------- M- d-n-s a- v- p-e-k-i-o- p-r l- a-o-e-o- ----------------------------------------- Mi donas al vi preskribon por la apoteko. 0

Cuvinte scurte, cuvinte lungi

Lungimea unui cuvânt depinde de informaţiile pe care le conţine. Aceast lucru a fost demonstrat de un studiu american. Cercetătorii au studiat cuvinte din zece limbi europene. Acest lucru a fost făcut cu ajutorul unui calculator. Calculatorul analiza diferitele cuvinte prin intermediul unui program. În acest proces, s-a folosit o formulă pentru a calcula conţinutul informativ. Rezultatele au fost clare. Cu cât este mai scurt un cuvânt, cu atât mai puţină informaţie conţine. Ceea ce este interesant este faptul că folosim mai des cuvinte scurte decât cuvinte lungi. Motivul ar putea fi eficienţa limbii. Când vorbim, ne concentrăm pe ceea ce este mai important. Cuvintele ce conţin puţină informaţie nu trebuie să fie prea lungi. Acest lucru garantează că nu alocăm prea mult timp lucrurilor fără importanţă. Raportul dintre lungime si conţinut are un alt avantaj. Şi anume, conţinutul informativ rămâne mereu constant. Adică, într-un anumit interval de timp, spunem aceeaşi cantitate de informaţie. De exemplu, nu putem folosi multe cuvinte lungi. Dar putem spune multe cuvinte scurte. Nu contează ce alegem, conţinutul informativ rămâne acelaşi. Asta oferă discursului nostru un ritm regulat. Astfel, auditoriul nostru ne poate urmări mai bine. Ar fi dificil în cazul în care cantitatea de informaţii ar varia mereu. Ascultătorii noştrii nu s-ar putea adapta discursului nostru. Înţelegerea ar fi foarte dificilă. Dacă dorim să fim înţeleşi cât mai bine, atunci ar trebui să folosim cuvinte scurte. Căci cuvintele scurte sunt mai bine înţelese decât cele lungi. Deci, principiul următor este valabil: Keep It Short and Simple! Pe scurt: KISS!