Dicționar de expresii

ro La medic   »   et Arsti juures

57 [cincizeci şi şapte]

La medic

La medic

57 [viiskümmend seitse]

Arsti juures

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Estonă Joaca Mai mult
Am o programare la medic. M-l-on ae- -r--i-juu--s. M__ o_ a__ a____ j______ M-l o- a-g a-s-i j-u-e-. ------------------------ Mul on aeg arsti juures. 0
Am programare la ora zece. M- a-g o- ke-l- --mn--s. M_ a__ o_ k____ k_______ M- a-g o- k-l-a k-m-e-s- ------------------------ Mu aeg on kella kümneks. 0
Cum vă numiţi? Kuid---o- -eie n--i? K_____ o_ t___ n____ K-i-a- o- t-i- n-m-? -------------------- Kuidas on teie nimi? 0
Vă rog luaţi loc în sala de aşteptare. Palu- --tke oo-e-o-- ist-t. P____ v____ o_______ i_____ P-l-n v-t-e o-t-t-a- i-t-t- --------------------------- Palun võtke ootetoas istet. 0
Medicul vine imediat. A-s--t-le--ko-e. A___ t____ k____ A-s- t-l-b k-h-. ---------------- Arst tuleb kohe. 0
Unde aveţi asigurare? Ku---e kind--s-a--d -l-t-? K__ t_ k___________ o_____ K-s t- k-n-l-s-a-u- o-e-e- -------------------------- Kus te kindlustatud olete? 0
Cu ce vă pot ajuta? Mi- saan -a-t--e hea-- teha? M__ s___ m_ t___ h____ t____ M-s s-a- m- t-i- h-a-s t-h-? ---------------------------- Mis saan ma teie heaks teha? 0
Aveţi dureri? O- --i- va-ud? O_ t___ v_____ O- t-i- v-l-d- -------------- On teil valud? 0
Unde vă doare? K----e----a--ta-? K__ t___ v_______ K-s t-i- v-l-t-b- ----------------- Kus teil valutab? 0
Am tot timpul dureri de spate. Mu---n -id----t s-----al-d. M__ o_ p_______ s__________ M-l o- p-d-v-l- s-l-a-a-u-. --------------------------- Mul on pidevalt seljavalud. 0
Am adesea dureri de cap. Mul -n tiht- --ava--d. M__ o_ t____ p________ M-l o- t-h-i p-a-a-u-. ---------------------- Mul on tihti peavalud. 0
Am câteodată dureri de burtă. Mul--n-----k-r- kõh----ud. M__ o_ m_______ k_________ M-l o- m-n-k-r- k-h-v-l-d- -------------------------- Mul on mõnikord kõhuvalud. 0
Vă rog să vă dezbrăcaţi la bust. V--ke---l-n ül--e-- ---j---! V____ p____ ü______ p_______ V-t-e p-l-n ü-a-e-a p-l-a-s- ---------------------------- Võtke palun ülakeha paljaks! 0
Întindeţi-vă vă rog pe canapea. H-itk- -al-- voo----! H_____ p____ v_______ H-i-k- p-l-n v-o-i-e- --------------------- Heitke palun voodile! 0
Tensiunea este bună. Ve-erõ---o--k-r---. V_______ o_ k______ V-r-r-h- o- k-r-a-. ------------------- Vererõhk on korras. 0
Vă fac o injecţie. Ma-t--n te----süsti. M_ t___ t____ s_____ M- t-e- t-i-e s-s-i- -------------------- Ma teen teile süsti. 0
Vă dau tablete. M--an--n -e-l--t-blet--. M_ a____ t____ t________ M- a-n-n t-i-e t-b-e-t-. ------------------------ Ma annan teile tablette. 0
Vă prescriu o reţetă pentru farmacie. Ma a-na---ei-e--p-ee-- ------r-t-ep--. M_ a____ t____ a______ j____ r________ M- a-n-n t-i-e a-t-e-i j-o-s r-t-e-t-. -------------------------------------- Ma annan teile apteegi jaoks retsepti. 0

Cuvinte scurte, cuvinte lungi

Lungimea unui cuvânt depinde de informaţiile pe care le conţine. Aceast lucru a fost demonstrat de un studiu american. Cercetătorii au studiat cuvinte din zece limbi europene. Acest lucru a fost făcut cu ajutorul unui calculator. Calculatorul analiza diferitele cuvinte prin intermediul unui program. În acest proces, s-a folosit o formulă pentru a calcula conţinutul informativ. Rezultatele au fost clare. Cu cât este mai scurt un cuvânt, cu atât mai puţină informaţie conţine. Ceea ce este interesant este faptul că folosim mai des cuvinte scurte decât cuvinte lungi. Motivul ar putea fi eficienţa limbii. Când vorbim, ne concentrăm pe ceea ce este mai important. Cuvintele ce conţin puţină informaţie nu trebuie să fie prea lungi. Acest lucru garantează că nu alocăm prea mult timp lucrurilor fără importanţă. Raportul dintre lungime si conţinut are un alt avantaj. Şi anume, conţinutul informativ rămâne mereu constant. Adică, într-un anumit interval de timp, spunem aceeaşi cantitate de informaţie. De exemplu, nu putem folosi multe cuvinte lungi. Dar putem spune multe cuvinte scurte. Nu contează ce alegem, conţinutul informativ rămâne acelaşi. Asta oferă discursului nostru un ritm regulat. Astfel, auditoriul nostru ne poate urmări mai bine. Ar fi dificil în cazul în care cantitatea de informaţii ar varia mereu. Ascultătorii noştrii nu s-ar putea adapta discursului nostru. Înţelegerea ar fi foarte dificilă. Dacă dorim să fim înţeleşi cât mai bine, atunci ar trebui să folosim cuvinte scurte. Căci cuvintele scurte sunt mai bine înţelese decât cele lungi. Deci, principiul următor este valabil: Keep It Short and Simple! Pe scurt: KISS!