Dicționar de expresii

ro La medic   »   lv Pie ārsta

57 [cincizeci şi şapte]

La medic

La medic

57 [piecdesmit sepiņi]

Pie ārsta

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Letonă Joaca Mai mult
Am o programare la medic. Man-ir-p-er-ks-s --- -----. M-- i- p-------- p-- ā----- M-n i- p-e-a-s-s p-e ā-s-a- --------------------------- Man ir pieraksts pie ārsta. 0
Am programare la ora zece. M-n ir-p-era---- -- d-s-i--em. M-- i- p-------- u- d--------- M-n i- p-e-a-s-s u- d-s-i-i-m- ------------------------------ Man ir pieraksts uz desmitiem. 0
Cum vă numiţi? Kā -ūs-sauc? K- J-- s---- K- J-s s-u-? ------------ Kā Jūs sauc? 0
Vă rog luaţi loc în sala de aşteptare. Lūd-----aidi-t-------ā---ā -el--! L----- g------ u---------- t----- L-d-u- g-i-i-t u-g-i-ā-a-ā t-l-ā- --------------------------------- Lūdzu, gaidiet uzgaidāmajā telpā! 0
Medicul vine imediat. Ā---s--ūl-------. Ā---- t---- n---- Ā-s-s t-l-t n-k-. ----------------- Ārsts tūlīt nāks. 0
Unde aveţi asigurare? K-r Jūs-e-at------š--āta? K-- J-- e--- a----------- K-r J-s e-a- a-d-o-i-ā-a- ------------------------- Kur Jūs esat apdrošināta? 0
Cu ce vă pot ajuta? K--e- v-r- darīt -ūsu--abā? K- e- v--- d---- J--- l---- K- e- v-r- d-r-t J-s- l-b-? --------------------------- Ko es varu darīt Jūsu labā? 0
Aveţi dureri? Vai------ir sā--s? V-- J--- i- s----- V-i J-m- i- s-p-s- ------------------ Vai Jums ir sāpes? 0
Unde vă doare? K-r---p? K-- s--- K-r s-p- -------- Kur sāp? 0
Am tot timpul dureri de spate. M-n -i----r--ā--m---r-. M-- v------ s-- m------ M-n v-e-m-r s-p m-g-r-. ----------------------- Man vienmēr sāp mugura. 0
Am adesea dureri de cap. M-n --e-- ----g---a. M-- b---- s-- g----- M-n b-e-i s-p g-l-a- -------------------- Man bieži sāp galva. 0
Am câteodată dureri de burtă. M-n --ž-e-z sā- vēd-rs. M-- d------ s-- v------ M-n d-ž-e-z s-p v-d-r-. ----------------------- Man dažreiz sāp vēders. 0
Vă rog să vă dezbrăcaţi la bust. Lū-zu, ---ē-biet-es-l--- -------m! L----- a----------- l--- v-------- L-d-u- a-ģ-r-i-t-e- l-d- v-d-k-i-! ---------------------------------- Lūdzu, atģērbieties līdz viduklim! 0
Întindeţi-vă vă rog pe canapea. Lū---,--tg--ieti-- uz dīvān-! L----- a---------- u- d------ L-d-u- a-g-l-e-i-s u- d-v-n-! ----------------------------- Lūdzu, atgulieties uz dīvāna! 0
Tensiunea este bună. Asin-s-iedie-- i-----tī--. A------------- i- k------- A-i-s-p-e-i-n- i- k-r-ī-ā- -------------------------- Asinsspiediens ir kārtībā. 0
Vă fac o injecţie. Es-j-ms --špr--ē-u. E- j--- i---------- E- j-m- i-š-r-c-š-. ------------------- Es jums iešpricēšu. 0
Vă dau tablete. Es---m---e-ošu -a-l---s. E- J--- i----- t-------- E- J-m- i-d-š- t-b-e-e-. ------------------------ Es Jums iedošu tabletes. 0
Vă prescriu o reţetă pentru farmacie. Es J-ms-izr-k-tīš---ec---i. E- J--- i--------- r------- E- J-m- i-r-k-t-š- r-c-p-i- --------------------------- Es Jums izrakstīšu recepti. 0

Cuvinte scurte, cuvinte lungi

Lungimea unui cuvânt depinde de informaţiile pe care le conţine. Aceast lucru a fost demonstrat de un studiu american. Cercetătorii au studiat cuvinte din zece limbi europene. Acest lucru a fost făcut cu ajutorul unui calculator. Calculatorul analiza diferitele cuvinte prin intermediul unui program. În acest proces, s-a folosit o formulă pentru a calcula conţinutul informativ. Rezultatele au fost clare. Cu cât este mai scurt un cuvânt, cu atât mai puţină informaţie conţine. Ceea ce este interesant este faptul că folosim mai des cuvinte scurte decât cuvinte lungi. Motivul ar putea fi eficienţa limbii. Când vorbim, ne concentrăm pe ceea ce este mai important. Cuvintele ce conţin puţină informaţie nu trebuie să fie prea lungi. Acest lucru garantează că nu alocăm prea mult timp lucrurilor fără importanţă. Raportul dintre lungime si conţinut are un alt avantaj. Şi anume, conţinutul informativ rămâne mereu constant. Adică, într-un anumit interval de timp, spunem aceeaşi cantitate de informaţie. De exemplu, nu putem folosi multe cuvinte lungi. Dar putem spune multe cuvinte scurte. Nu contează ce alegem, conţinutul informativ rămâne acelaşi. Asta oferă discursului nostru un ritm regulat. Astfel, auditoriul nostru ne poate urmări mai bine. Ar fi dificil în cazul în care cantitatea de informaţii ar varia mereu. Ascultătorii noştrii nu s-ar putea adapta discursului nostru. Înţelegerea ar fi foarte dificilă. Dacă dorim să fim înţeleşi cât mai bine, atunci ar trebui să folosim cuvinte scurte. Căci cuvintele scurte sunt mai bine înţelese decât cele lungi. Deci, principiul următor este valabil: Keep It Short and Simple! Pe scurt: KISS!