Dicționar de expresii

ro La medic   »   sq Te mjeku

57 [cincizeci şi şapte]

La medic

La medic

57 [pesёdhjetёeshtatё]

Te mjeku

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Albaneză Joaca Mai mult
Am o programare la medic. Kam--akim ----j-k-. K__ t____ t_ m_____ K-m t-k-m t- m-e-u- ------------------- Kam takim te mjeku. 0
Am programare la ora zece. K-m -j- t--im-n-------d-j---. K__ n__ t____ n_ o___ d______ K-m n-ё t-k-m n- o-ё- d-j-t-. ----------------------------- Kam njё takim nё orёn dhjetё. 0
Cum vă numiţi? Si-e--e-i------? S_ e k___ e_____ S- e k-n- e-r-n- ---------------- Si e keni emrin? 0
Vă rog luaţi loc în sala de aşteptare. Zini vend ----hom-n-e ---tj-- -- l-t--. Z___ v___ n_ d_____ e p______ j_ l_____ Z-n- v-n- n- d-o-ё- e p-i-j-s j- l-t-m- --------------------------------------- Zini vend nё dhomёn e pritjes ju lutem. 0
Medicul vine imediat. Mj----vjen -a--. M____ v___ t____ M-e-u v-e- t-n-. ---------------- Mjeku vjen tani. 0
Unde aveţi asigurare? Ku---ni-i-s-gu----? K_ j___ i s________ K- j-n- i s-g-r-a-? ------------------- Ku jeni i siguruar? 0
Cu ce vă pot ajuta? Çfarё -un--t----j -ё- ju? Ç____ m___ t_ b__ p__ j__ Ç-a-ё m-n- t- b-j p-r j-? ------------------------- Çfarё mund tё bёj pёr ju? 0
Aveţi dureri? A---n--d---b-e? A k___ d_______ A k-n- d-i-b-e- --------------- A keni dhimbje? 0
Unde vă doare? Ku-j---h-m-? K_ j_ d_____ K- j- d-e-b- ------------ Ku ju dhemb? 0
Am tot timpul dureri de spate. Kam-----h-on- -h-m--- k-rr-zi. K__ g________ d______ k_______ K-m g-i-h-o-ё d-i-b-e k-r-i-i- ------------------------------ Kam gjithmonё dhimbje kurrizi. 0
Am adesea dureri de cap. Ka- -hp-s---h--bj- k---. K__ s_____ d______ k____ K-m s-p-s- d-i-b-e k-k-. ------------------------ Kam shpesh dhimbje koke. 0
Am câteodată dureri de burtă. Nd-n----e-ё-ka--d-im--e-bark-. N_____ h___ k__ d______ b_____ N-o-j- h-r- k-m d-i-b-e b-r-u- ------------------------------ Ndonjё herё kam dhimbje barku. 0
Vă rog să vă dezbrăcaţi la bust. Zb------------ e -ip-rm- tё tru--t -----te-! Z______ p_____ e s______ t_ t_____ j_ l_____ Z-u-o-i p-e-ё- e s-p-r-e t- t-u-i- j- l-t-m- -------------------------------------------- Zbuloni pjesёn e sipёrme tё trupit ju lutem! 0
Întindeţi-vă vă rog pe canapea. Sht----n--n---revat-ju--u--m! S________ n_ k_____ j_ l_____ S-t-i-u-i n- k-e-a- j- l-t-m- ----------------------------- Shtrihuni nё krevat ju lutem! 0
Tensiunea este bună. T-n--o-i-i -ja--- ёs-tё n--r-e-ul-. T_______ i g_____ ё____ n_ r_______ T-n-i-n- i g-a-u- ё-h-ё n- r-e-u-l- ----------------------------------- Tensioni i gjakut ёshtё nё rregull. 0
Vă fac o injecţie. Po--u ----njё g---p---. P_ j_ j__ n__ g________ P- j- j-p n-ё g-i-p-r-. ----------------------- Po ju jap njё gjilpёrё. 0
Vă dau tablete. Po--u------a--e--. P_ j_ j__ t_______ P- j- j-p t-b-e-a- ------------------ Po ju jap tableta. 0
Vă prescriu o reţetă pentru farmacie. P- -u--a- n-ё -e-e-- -ё- nё-f---a-i. P_ j_ j__ n__ r_____ p__ n_ f_______ P- j- j-p n-ё r-c-t- p-r n- f-r-a-i- ------------------------------------ Po ju jap njё recetё pёr nё farmaci. 0

Cuvinte scurte, cuvinte lungi

Lungimea unui cuvânt depinde de informaţiile pe care le conţine. Aceast lucru a fost demonstrat de un studiu american. Cercetătorii au studiat cuvinte din zece limbi europene. Acest lucru a fost făcut cu ajutorul unui calculator. Calculatorul analiza diferitele cuvinte prin intermediul unui program. În acest proces, s-a folosit o formulă pentru a calcula conţinutul informativ. Rezultatele au fost clare. Cu cât este mai scurt un cuvânt, cu atât mai puţină informaţie conţine. Ceea ce este interesant este faptul că folosim mai des cuvinte scurte decât cuvinte lungi. Motivul ar putea fi eficienţa limbii. Când vorbim, ne concentrăm pe ceea ce este mai important. Cuvintele ce conţin puţină informaţie nu trebuie să fie prea lungi. Acest lucru garantează că nu alocăm prea mult timp lucrurilor fără importanţă. Raportul dintre lungime si conţinut are un alt avantaj. Şi anume, conţinutul informativ rămâne mereu constant. Adică, într-un anumit interval de timp, spunem aceeaşi cantitate de informaţie. De exemplu, nu putem folosi multe cuvinte lungi. Dar putem spune multe cuvinte scurte. Nu contează ce alegem, conţinutul informativ rămâne acelaşi. Asta oferă discursului nostru un ritm regulat. Astfel, auditoriul nostru ne poate urmări mai bine. Ar fi dificil în cazul în care cantitatea de informaţii ar varia mereu. Ascultătorii noştrii nu s-ar putea adapta discursului nostru. Înţelegerea ar fi foarte dificilă. Dacă dorim să fim înţeleşi cât mai bine, atunci ar trebui să folosim cuvinte scurte. Căci cuvintele scurte sunt mai bine înţelese decât cele lungi. Deci, principiul următor este valabil: Keep It Short and Simple! Pe scurt: KISS!