आ------च-र----ै----म---क-र- --ा--ै
आ__ ना_ र_ है औ_ मु___ र_ है
आ-म- न-च र-ा ह- औ- म-स-क-र- र-ा ह-
----------------------------------
आदमी नाच रहा है और मुस्कुरा रहा है 0 aadame- n--c----h--ha--a-r m-sk-ra---ha haia______ n____ r___ h__ a__ m______ r___ h__a-d-m-e n-a-h r-h- h-i a-r m-s-u-a r-h- h-i-------------------------------------------aadamee naach raha hai aur muskura raha hai
उस-- हाथ-ं -े--एक---- है
उ__ हा_ में ए_ छ_ है
उ-क- ह-थ-ं म-ं ए- छ-ी ह-
------------------------
उसके हाथों में एक छड़ी है 0 us-ke -a------me-n-ek-ch--d-e h-iu____ h______ m___ e_ c______ h__u-a-e h-a-h-n m-i- e- c-h-d-e h-i---------------------------------usake haathon mein ek chhadee hai
ज--- -ा-सम- -ै--र-क--ी---्- है
जा_ का स__ है औ_ का_ ठ__ है
ज-ड़- क- स-य ह- औ- क-फ़- ठ-्- ह-
------------------------------
जाड़े का समय है और काफ़ी ठण्ड है 0 j-ade k----ma---ai a---k----e---a----aij____ k_ s____ h__ a__ k_____ t____ h__j-a-e k- s-m-y h-i a-r k-a-e- t-a-d h-i---------------------------------------jaade ka samay hai aur kaafee thand hai
ट-ँ-ें--- मज-ब-त हैं
टाँ_ भी म___ हैं
ट-ँ-े- भ- म-़-ू- ह-ं
--------------------
टाँगें भी मज़बूत हैं 0 ta--ge- -h----a--b-ot h-int______ b___ m_______ h___t-a-g-n b-e- m-z-b-o- h-i---------------------------taangen bhee mazaboot hain
य- -क ह-म-मान- -ै
य_ ए_ हि_____ है
य- ए- ह-म-म-न- ह-
-----------------
यह एक हिम-मानव है 0 y-- ek--im-m-a-a----iy__ e_ h_________ h__y-h e- h-m-m-a-a- h-i---------------------yah ek him-maanav hai
यह ---ह-म--ान- है
य_ ए_ हि_____ है
य- ए- ह-म-म-न- ह-
-----------------
यह एक हिम-मानव है 0 y-h-ek -im---ana- h-iy__ e_ h_________ h__y-h e- h-m-m-a-a- h-i---------------------yah ek him-maanav hai
Limbile moderne pot fi studiate de către lingvişti.
Folosim mai multe metode în acest sens.
Dar cum vorbeau oamenii cu mii de ani in urmă?
Este foarte dificil să răspundem la această întrebare.
În ciuda acestui lucru, oamenii de stiinţă au cercetat ani de zile.
Ei şi-ar dori să studieze modul în care vorbeau oamenii mai demult.
Pentru a face asta, ei încearcă să refacă formele vechi ale vorbirii.
Cercetătorii americani au făcut o descoperite uimitoare.
Au analizat peste 2000 de limbi.
Au studiat în special sintaxa limbii.
Rezultatul studiului lor a fost foarte interesant.
În jur de jumătate din limbile studiate au ca sintaxă construcţia S-C-V.
Adică, topica este subiect, complement, verb.
Mai mult de 700 de limbi urmează modelul S-V-C.
Şi în jur de 160 de limbi funcţionează dupa sistemul V-S-C.
Modelul V-C-S este folosit doar de 40 de limbi.
120 de limbi prezintă forme mixte.
C-V-S şi C-S-V sunt, pe de alta parte, topici foarte rare.
Majoritatea limbilor foloseşte, aşadar, principiul S-C-V.
Spre exemplu, japoneza şi limba turcă.
Dar majoritatea limbilor urmeaza modelul S-V-C.
Acesta este modelul care domină familia limbilor indo-europene.
Cercetătorii cred că acesta era modelul folosit în vechime.
Toate limbile se bazau pe acest sistem.
Dar ulterior, limbile s-au dezvoltat separat.
Nu cunoaştem de ce s-a întâmplat astfel.
Dar schimbarea sintaxei trebuie să fi avut un motiv.
Căci, în cursul evoluţiei, doar cel care are un avantaj se impune...