Dicționar de expresii

ro La poştă   »   es En la oficina de correos

59 [cincizeci şi nouă]

La poştă

La poştă

59 [cincuenta y nueve]

En la oficina de correos

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Spaniolă Joaca Mai mult
Unde este următoarea poştă? ¿D-n-e----á-la o-i--na-de--o-re-s--á- ----a-a? ¿----- e--- l- o------ d- c------ m-- c------- ¿-ó-d- e-t- l- o-i-i-a d- c-r-e-s m-s c-r-a-a- ---------------------------------------------- ¿Dónde está la oficina de correos más cercana?
Este departe până la următoarea poştă? ¿-st- m-- lejo- la o----na de --r--os-m---c-r-an-? ¿---- m-- l---- l- o------ d- c------ m-- c------- ¿-s-á m-y l-j-s l- o-i-i-a d- c-r-e-s m-s c-r-a-a- -------------------------------------------------- ¿Está muy lejos la oficina de correos más cercana?
Unde este următoarea cutie poştală? ¿Dón-e--s-- -- --z-n--á- ce----o? ¿----- e--- e- b---- m-- c------- ¿-ó-d- e-t- e- b-z-n m-s c-r-a-o- --------------------------------- ¿Dónde esta el buzón más cercano?
Am nevoie de două timbre poştale. N-----to--- p-r--- sel--s. N------- u- p-- d- s------ N-c-s-t- u- p-r d- s-l-o-. -------------------------- Necesito un par de sellos.
Pentru o vedere şi o scrisoare. Pa-- -n- p---a- y p--a--na----t-. P--- u-- p----- y p--- u-- c----- P-r- u-a p-s-a- y p-r- u-a c-r-a- --------------------------------- Para una postal y para una carta.
Cât costă taxa poştală pentru America? Sí,--cu---- -----a-e- f--nq--- pa-- -méri-a? S-- ¿------ c----- e- f------- p--- A------- S-, ¿-u-n-o c-e-t- e- f-a-q-e- p-r- A-é-i-a- -------------------------------------------- Sí, ¿cuánto cuesta el franqueo para América?
Cât de greu este coletul? ¿Cu-nto--es- -l--a--e-e? ¿------ p--- e- p------- ¿-u-n-o p-s- e- p-q-e-e- ------------------------ ¿Cuánto pesa el paquete?
Pot să îl trimit par avion? ¿--edo --n-ar-o --- c--reo --re-? ¿----- m------- p-- c----- a----- ¿-u-d- m-n-a-l- p-r c-r-e- a-r-o- --------------------------------- ¿Puedo mandarlo por correo aéreo?
Cât durează până ajunge la destinaţie? ¿--á--- ta-d--en-llegar? ¿------ t---- e- l------ ¿-u-n-o t-r-a e- l-e-a-? ------------------------ ¿Cuánto tarda en llegar?
De unde pot da un telefon? ¿--n---puedo -ac-r una-l---a--? ¿----- p---- h---- u-- l------- ¿-ó-d- p-e-o h-c-r u-a l-a-a-a- ------------------------------- ¿Dónde puedo hacer una llamada?
Unde este următoarea cabină telefonică? ¿D-n---e--á-la ----na de----é-ono -ás--róx-ma? ¿----- e--- l- c----- d- t------- m-- p------- ¿-ó-d- e-t- l- c-b-n- d- t-l-f-n- m-s p-ó-i-a- ---------------------------------------------- ¿Dónde está la cabina de teléfono más próxima?
Aveţi cartele de telefon? ¿T-ene-(--t-----arjet-s -----léfo--? ¿----- (------ t------- d- t-------- ¿-i-n- (-s-e-) t-r-e-a- d- t-l-f-n-? ------------------------------------ ¿Tiene (usted) tarjetas de teléfono?
Aveţi o carte de telefon? ¿-iene (-s--d) ----gu-a-de tel-----s? ¿----- (------ u-- g--- d- t--------- ¿-i-n- (-s-e-) u-a g-í- d- t-l-f-n-s- ------------------------------------- ¿Tiene (usted) una guía de teléfonos?
Ştiţi prefixul Austriei? ¿---e---sted- ------s e---ód--o ---------a- - ---tri-? ¿---- (------ c--- e- e- c----- p--- l----- a A------- ¿-a-e (-s-e-) c-á- e- e- c-d-g- p-r- l-a-a- a A-s-r-a- ------------------------------------------------------ ¿Sabe (usted) cuál es el código para llamar a Austria?
Un moment, caut. U---ome--o, voy a--ir-r. U- m------- v-- a m----- U- m-m-n-o- v-y a m-r-r- ------------------------ Un momento, voy a mirar.
Linia este mereu ocupată. L- --ne------ s-e---e--cu--d-. L- l---- e--- s------ o------- L- l-n-a e-t- s-e-p-e o-u-a-a- ------------------------------ La línea está siempre ocupada.
Ce număr aţi format? ¿Q-é-----r---a--a---do? ¿--- n----- h- m------- ¿-u- n-m-r- h- m-r-a-o- ----------------------- ¿Qué número ha marcado?
Trebuie să formaţi mai întâi zero! ¡----e-o hay -u--mar-ar ----e--! ¡------- h-- q-- m----- u- c---- ¡-r-m-r- h-y q-e m-r-a- u- c-r-! -------------------------------- ¡Primero hay que marcar un cero!

Sentimentele vorbesc şi ele limbi diferite!

Atăzi, în lume se vorbesc limbi diferite. Nu există o limbă universală vorbită de oameni. Dar cum este mimica noastră? Limba emoţiilor este universală? Nu, şi aici sunt diferenţe! Mult timp am crezut ca toţi oamenii îşi exprimă sentimentele în acelaşi fel. Am considerat că limbajul mimicii faciale era universal înţeles. Charles Darwin credea că sentimentele erau de o importanţă vitală pentru om. Astfel, ele trebuiau să fie înţelese la fel în fiecare cultură. Dar studiile recente au ajuns la alte rezultate. Ele arată că există diferenţe când vine vorba despre limbajul emoţiilor. Adică, mimica noastră este influenţată de cultura noastă. De aceea oamenii din diferite colţuri ale lumii nu-şi exprimă sentimentele la fel. Oamenii de ştiinţă disting şase emoţii primare. Acestea sunt: bucuria, tristeţea, furia, dezgustul, frica şi surprinderea. Dar europenii au altă mimică faţă de asiatici. De asemenea, ei înţeleg diferit mimica văzută pe feţe identice. Acest lucru a fost confirmat de către mai multe experimente. Subiecţilor li s-au arătat mai multe feţe pe un ecran de calculator. Ei trebuiau să descrie ce citesc pe feţe. Rezultatele diferite au mai multe explicaţii. Emoţiile sunt mai predominante într-o cultură decât în alta. Intensitatea mimicii nu este înţeleasă la fel peste tot. Şi oamenii din diferite culturi sunt atenţi la anumite lucruri. Când citesc feţele, asiaticii se concentrează pe ochi. Pe de altă parte, europenii şi americanii se uită la gură. O singură expresie facială este înţeleasă corect în toate culturile... Zâmbetul amabil!